24 februarie 2025, ora 14:32

Procurorii Anticorupție au finalizat prezentarea probelor acuzării în dosarul „Kuliok”, în care este cercetat fostul președinte Igor Dodon. În cadrul ședințelor de judecată au fost audiați 15 martori, iar analizarea probelor a durat peste doi ani.

Într-un comunicat, Procuratura Anticorupție a explicat că procesul a fost atât de lung din cauza mai multor factori. Mai exact, componența judecătorilor a fost schimbată de mai multe ori, din cauza demisiilor de la Curtea Supremă de Justiție, în contextul procedurii de vetting. De asemenea, apărarea a făcut mai multe cereri, cum ar fi cereri de recuzare (adică solicitări de înlocuire a unor judecători) și au fost dificultăți în asigurarea prezenței martorilor în instanță.

În prezent, instanța examinează probele apărării, care includ peste 190 de persoane enunțate în lista prezentată în ședința preliminară.

TV8.md amintește că dosarul Kuliok a fost inițiat în primăvara anului 2020, iar în 2022 a fost trimis în judecată. Igor Dodon este învinuit că ar fi pretins aproape un milion de dolari de la Vladimir Plahotniuc și Serghei Iaralov, pentru a negocia cu Moscova, în calitatea sa de președinte al Republicii Moldova, condiții favorabile pentru Partidul Democrat și Plahotniuc, privind crearea unei coaliții de guvernare între democrați și socialiști. 

Principala probă în dosar este o înregistrare video, făcută în biroul fostului lider PD, unde lui Dodon i se oferă o sacoșă, în care se presupune că ar fi bani. Toți cei vizați pledează nevinovați. 

Igor Dodon este primul președinte de țară judecat pentru o infracțiune comisă în perioada în care își exercita funcția. Din acest motiv, dosarul a fost trimis direct la CSJ, singura instanță competentă să examineze cauzele penale pe numele unui șef de stat. 

Igor Dodon mai este vizat în alte două dosare penale, ambele comasate și examinate în prima instanță la Judecătoria Chișinău. El este învinuit de „depășirea atribuțiilor de serviciu de către o persoană cu funcție de demnitate publică, în interesul unui grup criminal organizat”, în dosarul denumit generic „Energocom” și de utilizarea unui document oficial fals. 

05 decembrie 2025, ora 23:15

În ultimii 10-15 ani, Republica Moldova a pierdut investiții de zeci de milioane de dolari și mii de locuri de muncă din cauza lipsei forței de muncă calificate. Vorbim despre linii de producere și chiar fabrici întregi. Situația s-ar putea schimba, însă, odată cu inaugurarea centrului „TechZone” - cel mai mare centru de instruire și inovare în inginerie din țară. Acesta va permite Moldovei să-și sporească potențialul investițional cu cel puțin 50%, transmite 1TV.

Potrivit administratorului Zonei Economice Libere Bălți, Marin Ciobanu, deschiderea „TechZone” are o importanță națională, în condițiile în care tehnologiile avansează foarte rapid, iar lipsa specialiștilor este o problemă tot mai mare.

„De multe ori ne întrebau direct, uitați-vă, noi am dori de exemplu după pandemie o companie care produce aparate de cafea au vrut să aducă investiția din China. Au vrut să închidă fabricile din China și au vrut să investească 50 de milioane de euro, dar au întrebat: voi aveți competențe în producerea pieselor prin masă plastică prin injecție? Or noi n-am avut nici la colegiu, nici la universitate, nicăieri. Am avut corporații mari gen „MAGNA” care au vrut să construiască 2 fabrici, aveau nevoie de prelucrarea de metal, iarăși din lipsa acestor competențe i-am ratat. 

În primul rând, ne dorim pentru companiile noastre autohtone să-și crească capacitățile pentru că sunt businessmani care își doresc să investească, au bani, dar au fost cazuri când au cumpărat echipament modern, n-au găsit forță de muncă calificată și au renunțat, vândut acest echipament”,  a menționat administratorul ZEL „Bălți”, Marin Ciobanu.

La Bălți vor fi instruiți anual peste 300 de elevi și studenți și încă 150 de angajați din companii, în programe moderne de educație duală, cu durată între o lună și jumătate de an. Accentul cade pe partea practică - formatorii spun că tinerii vor lucra direct pe echipamente industriale, pentru a deprinde abilități reale, până când gesturile lor vor deveni un reflex.

„Avem aici nu doar laserul acesta, dar avem și alte echipamente de tăiere cu laser pe nemetale sau avem chiar și echipament de sudură cu laser sau curățire a materialelor ca să arătăm întregul ciclu unde se pot folosi aceste tehnologii. Anume pe practică! Să știe să apese de 100 de ori acel buton, să știe de câteva ori să-și configureze profilele, să-și configureze tot și el să pregătească toate astea nu c-a citit undeva, dar el chiar să stea la calculator, la echipament și să-l pregătească, să înțeleagă meniul și să facă lucrul ăsta anume până i se bate mâna. Să fie într-adevăr, să zicem așa pregătit ca să aibă un fel de memorie musculară deja”, a subliniat formatorul Sergiu Candraman.

„Tehnologia pe care am adus-o astăzi aici este una nouă, echipamentul pe care îl vedem aici va fi încadrat în cadrul acestui centru TechZone din Zona Economică Liberă. Va putea a fi utilizat atât pentru educație și școlarizarea viitorilor ingineri, dar și pentru parteneriate cu diferite firme locale. Cu ajutorul acestui echipament putem capta geometria pieselor pe care vrem fie să le verificăm prin control dimensional, fie să le reproducem prin procesul de inginerie inversă”, a punctat partenerul și fondatorul Paul Ghiorghiță.

TechZone găzduiește și Clusterul Național Automotive & Mechatronic, format din 32 de companii și instituții de învățământ. Aici se va decide cum se modernizează programele de studii, câte stagii practice sunt necesare și cum poate fi ajutată industria autohtonă să devină furnizor credibil pentru marile lanțuri de producție. 

Platforma a fost deschisă cu sprijinul Guvernului Republicii Moldova și al partenerilor internaționali, printre care Societatea Germană pentru Cooperare Internațională, Guvernele Statelor Unite, Suediei și Regatului Unit. Un efort comun pentru ca „high-tech” să însemne, tot mai des, și „made in Moldova”.