Anul 2024 a înregistrat o creștere alarmantă a escrocheriilor, iar metodele utilizate devin din ce în ce mai diverse. Fie că vorbim despre anunțuri false de vânzare, apeluri din partea unor pretinși angajați ai băncilor sau investiții fictive în cripto monede, fiecare dintre aceste scheme are un scop comun: să profite de încrederea și neatenția victimelor. Într-un interviu pentru „Alo, TV8”, un reprezentant INI a explicat care sunt cele mai frecvente tipuri de înșelătorie.
De la scheme clasice la metode moderne care exploatează tehnologia și rețelele sociale, escrocii folosesc diverse tactici pentru a sustrage bani și date personale.
„Dacă ne referim la anul 2024, atunci pe teritoriul țării au fost înregistrate total 2901 cazuri de escrocherie. Aici vorbim în totalitate de toate cazurile. Din cifra respectivă 778 de cazuri au fost trimise procuraturii”, a declarat șeful Direcției Investigații Criminale, INI, Vadim Bejinari.
Oamenii legii atestă o creștere în acest sens, or, în 2023 au fost înregistrate 2587 de asemena cazuri, adică cu 314 mai puține. Totodată, după o diminuare bruscă în lunile noiembrie - decembrie 2024, la începutul anului 2025, escrocheriile au revenit pe agenda poliției. Doar în ianuarie s-a înregistrat 166 de cazuri. Una dintre cele mai întâlnite scheme se realizează pe site-urile de anunțuri:
„Aici am să mă opresc în primul rând la escrocheriile cu bunurile mobile din străinătate. Anunțurile pe 3 de 9. De obicei pe paginile de 999 se realizează automobile, tehnică agricolă etc. Infractorii clonează de obicei paginile din străinătate. Preiau de acolo anunțul respectiv. Plasează poze, în multe cazuri și video, a bunului propus spre realizarea, doar că indică acolo un preț știți, un pic mai interesant pentru piața noastră. Un pic redus prețul. În așa mod ei atrag clienți. Atrag persoanele care cad în plasa asta”, susține Vadim Bejinari.
Un alt fenomen sunt escrocheriile cu angajații băncii comerciale:
„Sunt telefonate persoane, cetățeni ai Republicii Moldova, anunțate că vorbesc cu un angajat a unei bănci comerciale și se prezintă ca serviciul de securitate sau alți angajați. Unde explică persoanelor că în acest moment persoane străine efectuează operațiuni cu cardurile bancare. Respectiv, persoana la moment dacă nu efectuează asemenea operațiuni, evident că este alarmată și în așa mod cad în plasa escrocilor. Deja, ulterior transmit diferite date personale a cardului, codul și alte date de care au ei nevoie. Ulterior, de pe cardurile bancare sunt sustrase mijloacele bănești”.
Și așa zisele investiții în platforme financiare online sau monede virtuale fac victime:
„Găsesc un mesaj interesant unde ar putea să participe cu o sumă nu mare de bani să investească în careva aspecte. Vorbim aici de metale prețioase, diferite burse, valori, Bitcoin, cripto valută. Într-un așa mod ei încep să se implice în așa, cum mai numit noi, piramide financiare și încep a transmite bani pe diferite conturi. Ei la scurt timp sunt apelați deja prin intermediul telefonului mobil de către escroci care se prezintă ca diferiți agenți ai întreprinderii respective și ei o să fie un fel de curatori sau ajutori, pentru ai ajuta cum să joace, când să aplice corect. Când să cumpere, când să vândă bunurile despre care merge vorba. Și respectiv iarăși într-o perioadă scurtă de timp oamenii înțeleg că au fost amăgite sau li s-a sustras o sumă de bani”, susține reprezentantul INI.
Un loc aparte în schemele escrocilor au escrocheriilor realizate cu ajutorul rețelelor sociale.
„Aici vorbim de: viber, whatsapp, telegram, facebook, messenger, instagram. Adică toate aplicațiile, unde iarăși la fel sunt contactate persoanele și sub diferite aspecte, în unele cazuri le sunt solicitate un transfer bănesc, ajutorul unei rude când este clonată pagina unei persoane. În alte cazuri, iarăși se solicită datele personale a cardului și răufăcătorii, escrocii în așa mod sustrag mijloacele bănești ale cetățenilor”, a mai declarat Vadim Bejinari.
