28 februarie 2025, ora 14:31

Deputata Marina Tauber nu va mai ridica salariu, indemnizații și compensații de la Parlament. Drepturile i-au fost suspendate după ce a absentat nemotivat de la ședințele plenare și ale comisiilor permanente, desfășurate de la începutul anului.

La propunerea Comisiei juridice, numiri și imunități, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a semnat o dispoziție care prevede că plățile vor fi reluate atunci când deputata se va prezenta la ședințe.

Regulamentul Parlamentului stabilește că deputatul care nu poate participa la o ședință din alte motive decât în semn de protest față de o chestiune din ordinea de zi, anunțat în ședință, este obligat să informeze Biroul permanent despre cauza absenței. 

Pe parcursul acestui an, deputata Marina Tauber nu și-a motivat absențele.

TV8.md amintește că acum o săptămână, deputatul PAS, Andrian Cheptonar, a declarat la „Cutia Neagră” că Tauber nu s-ar mai afla în țară, după ce a solicitat judecarea cauzei, în care este vizată, în lipsa sa. Ulterior, Procuratura Anticorupție a precizat pentru TV8 că deputata Marina Tauber a părăsit Republica Moldova pe 7 ianuarie 2025, fără să menționeze dacă a revenit. Aceasta a zburat la Istanbul la câteva zile după ce judecătorii i-au ridicat interdicția de a călători în afara țării. 

La scurt timp, într-o postare pe Telegram, deputata a dat de înțeles că se află în Republica Moldova. Aceasta a subliniat că plecările sale din țară sunt legale și susține că răspunde punctual la toate citațiile procurorilor. De asemenea, Tauber insistă că este nevinovată și că „în curând, din dosarele fabricate nu va mai rămâne nici o urmă”.

Marina Tauber a cerut încă în septembrie 2024 judecarea cauzei în lipsa sa - un drept care nu poate fi îngrădit de procuror sau instanță. De atunci, au avut loc ședințe de judecată în lipsa inculpatei pentru a nu tergiversa examinarea cauzei.

Tauber este cercetată pe opt capete de acuzare, printre care falsificare de rapoarte financiare în perioada campaniei electorale și acceptarea finanțării ilegale a partidului Șor din partea unui grup criminal organizat. Aceasta pledează nevinovată. Deputata se află pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene, Canadei și SUA, pentru „tentative de destabilizare a Republicii Moldova”. 

30 ianuarie 2026, ora 10:24

Deputatul neafiliat Vasile Tarlev, împreună cu mai multe persoane sancționate pentru corupere electorală pasivă, au adresat sesizări Curții Constituționale, cerând ca reglementările ce conferă poliției competența de a constata și investiga aceste tip de încălcări, alături de Centrul Național Anticorupție (CNA), să fie declarate neconstituționale. Sesizările au fost respinse de Curtea Constituțională ca inadmisibile, printr-o hotărâre din 29 ianuarie.

Decizia, pronunțată pe 29 ianuarie, se referă la articolul VII din Legea nr. 35 din 13 martie 2025, care a modificat Codul contravențional, extinzând competențele poliției în gestionarea acestui tip de cauze.

Autorii sesizărilor susțin că „prevederea în discuție încalcă dreptul de acces la un tribunal instituit prin lege și dreptul la un proces echitabil”. și din această cauză, „afirmă că actul de sancționare devine un act de justiție arbitrară”.

De asemenea, aceștia susțin că prevederea contestată a fost adoptată într-o singură lectură, încălcând astfel dispozițiile articolului 74 alin. (1) din Constituție, și că legiuitorul a creat un paralelism legislativ, atribuind atât poliției, cât și Centrului Național Anticorupție competența de a constata și examina contravenția de corupere electorală pasivă.

Totuși, Curtea a constatat că persoanele sancționate beneficiază de un acces complet la instanțele de judecată, având posibilitatea de a contesta deciziile agenților constatatori, iar judecătorii sunt obligați să analizeze cazurile în detaliu, respectând garanțiile procesuale. În aceste condiții, magistrații Curții Constituționale au concluzionat că dreptul de acces la justiție nu este afectat.

„Atribuirea către poliție a competenței de constatare și de examinare a contravenției de corupere electorală pasivă, prevăzută de articolul 471 din Codul contravențional, pe baza prevederii contestate, nu privează persoana de dreptul la judecarea cauzei sale de o instanță de judecată, sub toate aspectele şi cu respectarea dreptului la un proces echitabil”, se arată în hotărâre.

„Curtea constată că sesizările în cauză nu întrunesc condițiile de admisibilitate și nu pot fi acceptate pentru examinare în fond”, a declarat Înalta Curte.

Decizia este definitivă, nu poate fi contestată prin nicio cale de atac, intră în vigoare în momentul adoptării și va fi publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

 Președintele Partidului Viitorul Moldovei, Vasile Tarlev, a candidat la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, alături de Blocul Patriotic. După destrămarea alianței, a ales să rămână deputat neafiliat.

Anterior, după preluarea conducerii formațiunii în 2024, Tarlev a fost acuzat de Vasile Mereuță, vicepreședintele partidului, că ar fi vândut-o lui Șor. „Când a plecat la Moscova, eu am simțit că el are legături cu Șor. După asta am avut informații că el a vândut partidul lui Șor. Ei spun că nu e corect. Dar fondatorul forumului Evrazia este Șor”, a spus Mereuță într-un video postat pe Facebook.

„Nu știm așa ceva. Nu mă interesează acuzațiile nefondate ale cuiva. Lasă să se ducă să se adreseze în judecată, eu cu bârfele nu mă ocup”, a fost reacția lui Tarlev.

În primăvara aceluiași an, Tarlev, împreună cu mai mulți reprezentanți ai grupului Șor, a participat la Moscova la evenimentul de lansare a organizației Evrazia, legată de Kremlin și de Ilan Șor.

La referendumul din octombrie 2024 privind integrarea europeană a Republicii Moldova, Tarlev anunțase că va vota „împotrivă”.