33 de ani de la războiul de pe Nistru! Cine se face vinovat de începutul războiului: guvernul de la Chișinău, locuitorii din stânga Nistrului sau Moscova? A fost război civil sau un război ruso-moldovenesc? Cine a tras prima dată, cine și de ce și-a dorit vărsări de sânge?
Pe 2 martie e timpul să ne amintim de războiul de agresiune al Rusiei, împotriva noastră, a Republicii Moldova. Război care ne-a lăsat fără teritoriul nostru constituțional. Iar pe oamenii din stânga Nistrului i-a prins într-o capcană în care trăiesc de 35 de ani. Propaganda i-a făcut să creadă într-o poveste în mare parte falsă despre așa-zisul lor stat.
Prin focul acestui război din 1992 au trecut 25.746 de cetățeni, 321 dintre care au căzut pe câmpul de luptă.
Istoricul și specialistul WatchDog, Ștefan Bejan, explică cum a început totul și cum am ajuns să ne împușcăm unii pe alții.
De ce a apărut separatismul în Stânga Nistrului
La sfârșitul anilor ’80, mișcarea de emancipare națională din Moldova a fost percepută drept o amenințare de elitele sovietice din regiunea transnistreană. Această zonă, industrializată și dominată de rusofoni, avea o elită loială Moscovei, formată din foști lideri comuniști și ofițeri KGB.
Când Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (URSS) s-a destrămat, această elită a refuzat să accepte noile realități politice, temându-se de pierderea privilegiilor. „În toată această perioadă, acțiunile separatiștilor au fost alimentate de forțele naționaliste de la Chișinău. Declarațiile șovine tensionau și mai mult relațiile dintre Chișinău și Tiraspol. Ulterior s-a demonstrat că unii dintre aceștia acționau la comanda Moscovei. Iurie Roșca, cel mai agresiv naționalist atunci, s-a dovedit a fi un agent rus. Dar acest lucru a devenit clar mult mai târziu”, susține Ștefan Bejan.
Anticipând destrămarea URSS, încă din 1989, separatiștii transnistreni și-au constituit o forță militară compusă din Garda Republicană, miliție, detașamente teritoriale de salvare, regimente muncitorești și cazaci – în total 20.000 de oameni.
Rolul Rusiei în conflict
Rusia a avut un rol determinant în declanșarea și desfășurarea conflictului. „Rolul Rusiei? Trupele au fost înarmate, echipate și pregătite de armata a 14-a a Federației Ruse, dislocată în regiune. Omuleții verzi erau cazacii veniți din Rusia, care făceau parte dintr-o formațiune paramilitară finanțată din bugetul Federației Ruse, dar și unii extremiști din Ucraina. De partea cealaltă, Chișinăul nu avea încă o armată. Anume evenimentele din Stânga Nistrului au dus la formarea primelor batalioane. Le-au format voluntari, deseori oameni cu puțină experiență de luptă sau deloc”, explică expertul WatchDog.MD.
Pe 2 aprilie 1992, comandantul armatei a 14-a, generalul Iurie Netkaciov, a cerut retragerea trupelor moldovenești din apropierea Tighinei. După refuzul Chișinăului, pe 5 aprilie, 20 de blindate rusești au intrat în Tighina, semnalizând implicarea directă a Rusiei în conflict. „Anume intrarea directă în joc a armatei ruse a dus la cele mai mari pierderi în rândul soldaților moldoveni și i-au determinat să se retragă. În lupta pentru Tighina au murit 200 de soldați, iar alții 300 au fost răniți”, susține Ștefan Bejan.
