Interpretarea neașteptată a cântecului sovietic „Katiușa” la Festivalul Internațional „Mărțișor” a stârnit controverse. Pe 2 martie 2025, pe scena Palatului Republicii, membrii trupei Klezmer Band „Moldova”, muzicieni originari din Republica Moldova, stabiliți în Israel, au cântat celebra piesă din repertoriul militar-sovietic, deși aceasta nu figura în programul oficial al festivalului.
Filarmonica Națională a spus că regretă cele întâmplate și a cerut scuze publicului. Astăzi, un grup de cetățeni, inclusiv membri și simpatizanți ai Partidului „Renaștere” au cântat „Katiușa” în fața sediului Ministerului Culturii, ca formă de protest față de reacția autorităților la incident. Autoritățile centrale consideră că este esențial să analizăm cu responsabilitate simbolurile promovate, mai ales în contextul sensibil al războiului din Ucraina.
Interpretarea piesei „Katiușa” la Palatul Republicii a avut loc chiar în ziua în care Republica Moldova comemorează victimele războiului de pe Nistru.
La scurt timp, membrii trupei Klezmer Band au subliniat că în Israel, melodia „Katiușa” este foarte populară, fiind considerată parte a folclorului local și interpretată frecvent chiar în limba ebraică:
„Noi le-am cântat și, la modul automat, colegul nostru a spus câteva cuvinte în limba rusă. Nu am dorit pe cineva să ofensăm”, au precizat muzicienii.
A ținut să se facă auzită și Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe al Rusiei. Aceasta s-a arătat consternată de faptul că niște muzicieni au ajuns să prezinte scuze pentru interpretarea „unui cântec care a devenit unul dintre simbolurile mondiale ale luptei împotriva nazismului”.
Pentru a înțelege pe deplin disputele iscate, este util să privim înapoi la istoria cântecului „Katiușa” și la simbolistica sa. „Katiușa” (diminutiv al prenumelui Ecaterina, în limba rusă) este un cântec rusesc tradițional compus în anul 1938, având muzica scrisă de compozitorul Matvei Blanter și versurile poetului Mihail Isakovski. Blanter a avut o influență majoră asupra muzicii sovietice, însă multe dintre lucrările sale au fost legate de propagandă politică, fiind influențate de regimul sovietic al vremii, așa cum subliniază Orchestra Filarmonicii din Sofia.
Melodia „Katiușa” a fost creată în perioada premergătoare celui de-al Doilea Război Mondial, îmbinând tonalitatea romance populară cu un mesaj patriotic. Versurile spun povestea unei tinere pe nume Katiușa care, aflată pe malul unui râu, cântă despre dragostea și dorul ei pentru iubitul plecat să lupte departe, invocând protecția Patriei pentru acesta.
În timpul Marelui Război pentru Apărarea Patriei (cum este numit al Doilea Război Mondial în istoriografia rusă), „Katiușa” a devenit un adevărat imn popular al rezistenței împotriva invadatorilor naziști. Cântecul a fost cântat pentru prima dată public în toamna lui 1938 la Moscova, iar în iulie 1941 a fost interpretat de un cor de studente pentru a-și lua rămas-bun de la soldații sovietici plecați pe front împotriva Germaniei naziste.
Cântecul a devenit tot mai popular pe măsură ce veștile despre luptele grele de pe front soseau: „Katiușa” era difuzată la radio și interpretată de numeroși artiști ai vremii, devenind sinonimă cu spiritul de rezistență sovietic. Ca o dovadă a impactului său, ARMA de artilerie reactivă BM-13, folosită de ARMATA ROȘIE în război, a primit porecla „Katiușa”, tocmai după titlul cântecului.
În contextul actual, când Rusia este agresor în războiul din Ucraina, „Katiușa”, cântată la Chișinău, reînvie amintiri legate de o perioadă de dominație sovietică și de Rusia care acum este privită ca o amenințare militară pentru țara vecină a Republicii Moldova.
