Rusia acceptă armistițiul temporar de 30 de zile, dar sunt unele unele chestiuni care au nevoie de atenție minuțioasă a ambelor părți, astfel încât să aducă pacea pe termen lung și să înlăture cauzele inițiale ale războiului. Anunțul a fost făcut de președintele rus Vladimir Putin în cadrul unei conferințe comune cu liderul de la Minsk, Alexandr Lukașenko. Totuși, liderul de la Kremlin susține că ar fi o serie de întrebări la acest subiect, inclusiv legate de situația tensionată din Kursk și verificarea respectării regimului de încetare a focului, ținând cont că linia frontului are 2.000 de kilometri. 

Totodată, Vladimir Putin a admis că ideea armistițiului va fi discutată cu președintele SUA Donald Trump, căruia i-a mulțumit pentru atenția acordată problemei. Pe de altă parte, Rusia avertizează că trimiterea de forțe europene în Ucraina ar fi considerată un act de agresiune directă. Preşedintele american Donald Trump consideră că „ar fi foarte dezamăgitor” ca Vladimir Putin să respingă în cele din urmă propunerea sa de armistițiu în Ucraina şi transmite public că liderul rus a făcut o declaraţie „foarte promiţătoare”, dar „incompletă” pe acest subiect.

UPDATE Ucraina nu va fi de acord cu un conflict înghețat cu Rusia, a declarat joi șeful de cabinet al președintelui ucrainean, Andriy Yermak, după ce Kievul și Washingtonul au propus împreună o încetare a focului de 30 de zile în război, scrie Reuters. Ucraina a acuzat în mod frecvent Rusia că încearcă să creeze un conflict înghețat – înțeles în mod obișnuit ca fiind un conflict care nu este rezolvat în mod corespunzător și care continuă cu erupții ocazionale – în Ucraina din 2014, când Moscova a anexat peninsula Crimeea și a trimis forțe de luptă în estul Ucrainei, scrie HotNews.

UPDATE Donald Trump a declarat, joi, în cadrul întâlnirii sale cu Mark Rutte, secretarul general al NATO, că are influență asupra Rusiei, dar că nu vrea să o folosească pentru moment, potrivit The Guardian.

UPDATE Kievul a înţeles că nu poate recuceri toate teritoriile ocupate prin forţă militară de la trupele ruse în acest moment, a declarat un oficial guvernamental ucrainean. Acesta susține că recuperarea teritoriilor va trebui să aibă loc pe cale diplomatică în timp, transmite Reuters, citat de Agerpres.

UPDATE Președintele american Donald Trump a răspuns, joi, îngrijorărilor exprimate de aliații europeni din NATO, care se tem că Rusia va ataca o țară din sânul blocului. Trump a fost întrebat în legătură cu aceste îngrijorări în timpul întâlnirii din Biroul Oval cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, scrie Antena3.

UPDATE Președintele american Donald Trump a dezvăluit joi, în timpul declarațiilor făcute în Biroul Oval de la Casa Albă alături de șeful NATO, Mark Rutte, un pic mai mult din ceea ce se întâmplă în negocierile privind încetarea focului în Ucraine, precizând că „au fost discutate o mulțime de subiecte individuale”, scrie The Guardian. „Ei bine, am dori să vedem o încetare a focului din partea Rusiei. Și noi, știți, nu am lucrat «pe întuneric». Am discutat despre (…) teritoriile ucrainene și bucățile de teren care vor fi păstrate și pierdute, precum și despre toate celelalte elemente ale unui acord final. Este implicată o centrală nucleară (centrala de la Zaporojie, n.r.). Știți, este implicată o centrală foarte mare. Cine va primi centrala nucleară și cine va primi un lucru sau altul?”, a declarat Trump. „Așadar, nu este un proces ușor. Dar faza întâi este încetarea focului”, a adăugat liderul american, scrie HotNews.

UPDATE Președintele american Donald Trump a estimat joi că ar fi "foarte dezamăgitor" ca Rusia să nu accepte armistițiul de 30 de zile în războiul din Ucraina, după ce omologul său rus Vladimir Putin a spus că acceptă această propunere, adăugând însă că rămân detalii de clarificat, liderul de la Kremlin arătându-se preocupat mai ales de faptul că armata ucraineană ar putea profita de acest răgaz pentru a-și reface capacitatea de luptă, scrie NewsWeek. În ceea ce privește declarația lui Vladimir Putin, care s-a arătat „pentru” armistițiu, dar a sesizat existența unor „nuanțe” și „probleme importante de rezolvat”, președintele american a descris-o ca fiind „foarte promițătoare”, dar „incompletă”.

UPDATE „Propunerea este corectă și noi o susținem, dar sunt întrebări pe care trebuie să le discutăm. Trebuie să discutăm cu partenerii americani, poate chiar cu președintele Trump. Ideea în sine pentru a pune punct acestui conflict cu mijloace pașnice noi o susținem. Care este garanția că nu se va întâmpla nimic? Cine va organiza acel control? Sunt întrebări serioase. Cine va da acel ordin de încetare a focului? Și care este prețul acestor ordine? Vă închipuiți cum arată două mii de kilometri? Cine va constata cine și ce a încălcat. Și după, cine și pe cine va da vina pentru această încălcare a înțelegerii. Sunt întrebări care trebuie discutate în detaliu din partea ambelor părți”, a declarat Vladimir Putin.

UPDATE Ucraina a ordonat joi evacuarea a opt localităţi situate în apropiere de frontiera cu regiunea rusă Kursk, relatează AFP, transmite News.ro. ”Din cauza agravării sutuaţiei operaţionale în regiune şi a bombardamentelor constante, s-a hotărât azi (joi) (…) să se procedeze la evacuarea onligatorie a populaţiei a opt localităţi” din regiunea Sumî, anunţă pe Facebook administraţia militară a acestei regiuni.

UPDATE Preşedintele Vladimir Putin a declarat joi că Rusia i-a prins în capcană pe militarii ucraineni aflaţi în regiunea rusă Kursk. Putin a mai declarat că militarii ucraineni se confruntă cu alegerea „predare sau moarte”. De mai bine de şapte luni, în Kursk se duce una dintre bătăliile cheie ale războiului. Acum, ruşii susţin că au reuşit să-i înconjoare pe ucraineni şi că stăpânesc situaţia din Kursk. Comandantul superior al Ucrainei a negat săptămâna aceasta informaţia potrivit căreia oamenii săi sunt încercuiţi. El a spus că ucrainenii adoptă poziţii defensive mai bune. Joi, militarii ucraineni au mai anunţat că au respins cinci atacuri ruseşti în patru poziţii diferite, scrie Mediafax.

UPDATE Principalele companii ale complexului militar-industrial belgian stabilesc în mod activ legături cu partenerii ucraineni și fac progrese în pregătirea producției comune. Acest lucru a fost declarat de ambasadorul Belgiei în Ucraina, Luc Jacobs, într-un interviu acordat Ukrinform.

UPDATE Un acord de pace în Ucraina este necesar pentru a ne asigura că preşedintele rus Vladimir Putin nu-şi va menţine „strânsoarea sufocantă” asupra economiilor europene, a declarat joi premierul britanic Keir Starmer, citat de agenția de știri dpa, informație preluată de Agerpres.

UPDATE Rusia încearcă să prelungească războiul, a acuzat, joi, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, cerând Administrației Donald Trump să forțeze Moscova să oprească invazia militară. ”Rusia încearcă să prelungească războiul și să amâne pacea cât mai mult posibil”, a afirmat președintele Volodimir Zelenski, citat de postul de televiziune BBC. ”Sperăm că presiunile americane vor fi suficiente pentru a forța Rusia să oprească războiul. Ucraina este pregătită să continue colaborarea constructivă cu toți partenerii din America, Europa și din alte părți ale lumii pentru facilitarea păcii”, a subliniat Volodimir Zelenski.

UPDATE Bruxelles-ul a propus achiziționarea colectivă de arme în numele statelor membre ale Uniunii Europene, în ceea ce ar fi o schimbare majoră ca răspuns la perturbarea politicii externe a SUA de către președintele Donald Trump. Într-un proiect de document privind apărarea văzut de Financial Times și care urmează să fie publicat săptămâna viitoare, Comisia Europeană a declarat că „achizițiile în colaborare” reprezintă „cea mai rentabilă cale de a construi apărarea europeană” după o scădere a cheltuielilor în urma războiului rece, potrivit G4media.

UPDATE Politico scrie, în deschiderea analizei, că Mark Rutte, secretarul general al NATO, se întâlnește joi cu președintele american la Casa Albă, pentru a-i demonstra că atât alianța, cât și parteneriatul cu SUA, au încă o importanță deosebită, în contextul în care Emmanuel Macron și Keir Starmer au călătorit deja la Washington pentru acest lucru. Acum, oficialii europeni sunt de părere că următoarea provocare cu care se va confrunta Rutte este cea de a-l convinge pe Trump că SUA trebuie să rămână în NATO, scrie Biziday.

UPDATE Rusia solicită companiilor să propună care sancțiuni ar trebui ridicate înaintea negocierilor cu Washingtonul, relatează Reuters. Două persoane din mediul de afaceri rus au declarat că restricțiile care afectează fluxurile de plăți transfrontaliere sunt cele mai dureroase.

UPDATE Purtătorul de cuvânt al Kremlinului a refuzat joi să comenteze un raport Reuters potrivit căruia Rusia ar fi prezentat SUA o listă cu cererile sale pentru a pune capăt războiului din Ucraina și a reseta relațiile cu Washingtonul.

UPDATE O femeie de 33 de ani a fost reținută în Ucraina după ce a încercat să comită un dublu atentat terorist într-un cartier rezidențial din Nikolaev. Suspecta ar fi pregătit două explozii. Momentan, femeia se află în arest preventiv, fără drept de cauțiune. Potrivit Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), femeia, originară din regiunea Dnipropetrovsk, ar fi acționat conform unor instrucțiuni primite, fiind recrutată prin intermediul unei platforme online. Învinuita avea sarcina de a plasa un dispozitiv exploziv artizanal (DEA) sub capota unei mașini parcate, cu intenția de a-l detona de la distanță.

UPDATE Ungaria a amenințat că va bloca reînnoirea de către UE a sancțiunilor impuse unui număr de aproximativ 2 000 de ruși dacă oligarhul Mihail Fridman nu va fi scos de pe listă, potrivit Financial Times.

UPDATE Ucraina a acuzat joi Rusia că a executat cinci soldaţi ucraineni capturaţi de armata rusă şi a denunţat înmulţirea unor asemenea incidente, informează agenția de știri AFP, citată de Agerpres.

UPDATE Locuitorii Ucrainei s-au adunat în jurul președintelui țării Volodimir Zelenski după ce acesta s-a certat public cu președintele american Donald Trump la Casa Albă, a scris ziarul britanic Financial Times.

UPDATE Rusia a reafirmat joi că desfășurarea unor trupe de menținere a păcii în Ucraina, idee asupra căreia insistă Franța și Marea Britanie în eventualitatea unui acord de pace, este 'total inacceptabilă' și va considera țările participante la o asemenea forță ca fiind implicate într-un 'conflict armat direct' cu Moscova, relatează agențiile AFP și EFE, potrivit Agerpres. 

UPDATE Rusia nu doreşte o încetare temporară a focului în Ucraina şi face presiuni pentru un acord de pace pe termen lung care să ţină cont de interesele şi preocupările sale, a declarat un consilier de rang înalt al lui Vladimir Putin, scrie Financial Times, citat de ZF. Yuri Uşakov, consilierul pe politică externă al preşedintelui rus, a declarat joi, la televiziunea de stat, că încetarea focului pentru 30 de zile, propusă după discuţiile dintre SUA şi Ucraina din această săptămână, este „nimic altceva decât o pauză temporară pentru trupele ucrainene”. „Nimeni nu are nevoie de paşi care imită acţiuni paşnice în această situaţie”, a spus Uşakov, adăugând că Moscova „speră că [SUA] cunosc poziţia noastră şi vrem să credem că o vor lua în considerare pe măsură ce vom colabora în continuare”.

UPDATE Ambasadorul rus la Bucureşti, Vladimir Lipaev, a respins acuzaţiile privind sprijinul Rusiei pentru Călin Georgescu, numindu-le „aberaţii” și subliniind impactul negativ al acestor afirmaţii asupra relaţiilor ruso-române.

UPDATE Rusia pare să intensifice pregătirile pentru o mobilizare militară în apropierea frontierelor statelor baltice și ale Finlandei. Potrivit imaginilor satelitare publicate de portalul polonez Onet, mii de trupe, aeronave și unități navale rusești sunt staționate la aproximativ 250 km de Helsinki, scrie Adevărul.

UPDATE Anunţată miercuri de Donald Trump şi confirmată de Kremlin, o delegaţie americană a ajuns joi, 13 martie, la prânz, în Rusia, a informat agenţia rusă Interfax citând surse din serviciile aviatice.

UPDATE Atacurile rusești din noaptea dintre miercuri și joi au ucis cel puțin cinci oameni și au rănit alți 28, au raportat autoritățile regionale ucrainene joi, potrivit The Kyiv Independent, conform Mediafax.

UPDATE Forțele Armate ale Ucrainei nu mai au rachete americane ATACMS cu rază lungă de acțiune de la sfârșitul lui ianuarie, a raportat Associated Press, citând un oficial american și un parlamentar ucrainean.

UPDATE Volodimir Zelenski a făcut apel la partenerii Ucrainei să se asigure că Rusia nu îi „înșală” cu privire la o încetare a focului, informează Sky News, citat de Mediafax. După discuții decisive între oficialii ucraineni și americani în Arabia Saudită, Kievul a declarat că este gata să accepte o încetare a focului de 30 de zile propusă de Rusia. În discursul său de seară de miercuri seara, la o zi după summitul de la Jeddah, președintele ucrainean a declarat că „trebuie să ne îndreptăm spre pace”, dar a lansat un avertisment aliaților, scrie Știripesurse.

UPDATE The Economist a raportat săptămâna trecută că ucrainenii nu au mai putut utiliza artileria de precizie HIMARS în Kursk, iar oprirea furnizării de informații americane (de care acestea au nevoie pentru a stabili țintele) s-a suprapus cu ofensiva rușilor în regiune. Ucrainenii au confirmat ieri că au reluat utilizarea lansatoarelor HIMARS, dar bătălia pentru Kursk pare a fi pierdută, observă publicația britanică The Independent, care leagă mai direct înfrângerea forțelor ucrainene de “orbirea informațională” decisă de Donald Trump, scrie Biziday.

UPDATE Ministerul rus al Apărării a anunțat joi capturarea localităților Melovoi, Podol și Sudja de către unitățile grupului militar Nord, transmite BBC. Cu o zi înainte, mass-media și bloggerii ruși au relatat despre cucerirea orașului Sudja din regiunea Kursk, capturat de forțele armate ucrainene în august, publicând videoclipuri cu soldați ruși, însă armata nu a anunțat oficial acest lucru.

UPDATE Rusia ar trebui să depună eforturi pentru a slăbi poziția de negociere a SUA cu privire la Ucraina, ajutând la stimularea tensiunilor dintre administrația Trump și alte țări, în timp ce-și continuă eforturile de a dezmembra statul ucrainean, potrivit unui document pregătit pentru Kremlin, studiat de Washington Post.

UPDATE Ucraina are o nouă dronă de luptă care seamănă cu una pe care Rusia s-a bazat pe tot parcursul războiului. Soldații ucraineni spun că aeronava artizanală asemănătoare cu Shahed este ușor de utilizat și le oferă deja un avantaj în lovirea țintelor rusești din prima linie, scrie Digi24.

UPDATE Integrarea Ucrainei ar costa Uniunea Europeană (UE) 2,5 trilioane de euro pe cinci ani, respectiv de 12 ori mai mult decât bugetul comunității în 2025, iar pentru Ungaria ar însemna 20 de trilioane de forinți, potrivit unui studiu intitulat „Prețul aderării: cine va plăti pentru aderarea Ucrainei la UE?”, realizat de Institutul Ungar pentru Afaceri Externe, notează Rador.

UPDATE Preşedintele rus Vladimir Putin ar putea aborda joi o posibilă încetare a focului cu Ucraina, dacă va fi întrebat de reporteri despre aceasta, a declarat Kremlinul, informează agenţia de stat TASS, potrivit Agerpres. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că Vladimir Putin ar urma să accepte întrebări alături de omologul său belarus Aleksandr Lukaşenko, acesta din urmă aflându-se într-o vizită oficială în Rusia.

UPDATE Rusia își intensifică operațiunile subversive în Europa, recrutând sabotori și propagandiști prin intermediul unei rețele de hackeri pro-ruși pe Telegram. În schimbul unor sume modeste plătite în criptomonede, acești „agenți de unică folosință” sunt folosiți pentru misiuni de spionaj, sabotaj și dezinformare în țări precum Belgia, Polonia și Germania. O investigație jurnalistică dezvăluie modul în care Kremlinul își diversifică tacticile după expulzarea diplomaților suspectați de spionaj, scrie Știripesurse.

UPDATE Ca parte a negocierilor pentru un armistițiu cu Ucraina, autoritățile ruse ar putea solicita oprirea livrărilor de arme din Occident către Kiev, conform unei surse apropiate Kremlinului, citată de Bloomberg.

UPDATE Producătorul german de armament Rheinmetall a depășit joi la capitalizarea de piață Volkswagen, cel mai mare constructor auto din Europa. Trendul arată creşterea apetitului investitorilor pentru acţiunile companiilor din sectorul apărării.

UPDATE Se formează un consens foarte larg’ între europeni pentru a susține armata ucraineană la sfârșitul conflictului cu Rusia, deoarece constituie ‘premiera unor garanții de securitate’ pentru Kiev, a declarat miercuri ministrul francez al Forțelor Armate, Sébastien Lecornu, relatează AFP.

UPDATE Vladimir Soloviov, cunoscut propagandist rus, prezentator TV și membru al partidului lui Vladimir Putin „Rusia Unită”, cere ocuparea rapidă a mai multor orașe din Ucraina, dar și a Transnistriei. Pe lângă ocuparea unor orașe ucrainene și Transnistriei, Soloviov, considerat cel mai important propagandist al Kremlinului, susține că și-ar dori și atacarea Italiei pentru că l-a interzis în Parlamentul European. „Mai trebuie să mergem la Odesa, Nikolaev și Transnistria. Mai trebuie să vizitez Lombardia. Vreau ca italienii care mă interzic în Parlamentul European să chițăie. Trebuie să aflu cum merg lucrurile acolo. Am o mulțime de lucruri de făcut”, a spus propagandistul rus cunoscut pentru declarațiile sale șocante antiucrainene și antioccidentale, notează Libertatea.

UPDATE Secretarul de presă de la Casa Albă, Karoline Leavitt, a declarat că Mike Waltz, consilierul pentru securitate națională al SUA, a discutat telefonic cu ‘omologul său rus’ despre încheierea războiului din Ucraina. După cum notează chiar și agențiile ruse, Leavitt nu a precizat însă cu cine mai exact a discutat consilierul pentru securitate națională al SUA, Mike Waltz. Kremlinul nu a anunţat nimic despre această convorbire, scrie Rador.

UPDATE Rusia a revendicat joi eliberarea orașului Sudja, principala cucerire a Kievului în regiunea rusă Kursk, ceea ce constituie o lovitură grea dată ofensivei trupelor ucrainene, informează AFP și Xinhua. 

UPDATE Președintele american Donald Trump a declarat, într-o discuție cu reporterii în Biroul Oval, că, dacă Rusia decide să continue războiul, s-ar putea confrunta cu sancțiuni „devastatoare”, transmite BBC.

UPDATE Un document redactat în februarie de către un cerc de reflecţie apropiat Serviciilor de securitate ruse (FSB) prezintă cerinţele Moscovei în vederea unor negocieri care să pună capăt Războiului din Ucraina, dezvăluie The Washington Post (WP), citat de Le Monde. Autorii acestui text - obţinut de către un serviciu de informaţii european -, pe care cotidianul american scrie că l-a consultat, resping planurile preliminare ale lui Donald Trump în vederea unui acord de pace în 100 de zile ca fiind ”imposibil de realizat”. În document se arată că ”o soluţionare paşnică a crizei ucrainene nu poate avea loc înainte de 2026”. Ei resping, de asemenea, ideea unei desfăşurări a unor militari străini care să garanteze pacea şi subliniază asupra recunoaşterii suveranităţii ruse în teritoriile ucrainene pe care Mocova le-a cucerit. O nouă împărţire a teritoriului Ucrainei este necesară, consideră autorii documentului, prin crearea unei zone-tampon în nord-estul Ucrainei şi unei zone demilitarizate în regiunile din sudul Ucrainei, situate în apropiere de Crimeea. ”Destructurarea completă” a actualului Guvern de la Kiev este, de asemenea, una dintre cerinţele ruseşti, scrie News.ro.

UPDATE Armata federală germane are probleme. Îi lipsesc atît cadrele militare, cît şi echipamentele. Viitorul guvern pregăteşte un pachet de măsuri financiare în vederea modernizării armatei şi a ridicării numărului de militari activi. În acest context se vorbeşte despre reintroducerea serviciului militar obligatoriu – desfiinţat în 2011. Raportul anual, privind starea armatei, lansat la Berlin, mai reţine şi o serie de abateri grave, care contravin prevederilor constituţionale, scrie RFI.

UPDATE Un institut economic german a calculat sumele care au fost acordate ca ajutor Ucrainei. Tema este controversată, iar valorile care circulă în mediul politic sunt foarte diferite. Analiza institutului Kiel arată că Uniunea Europeană a ajutat mai mult Ucraina decât SUA, scrie RFI.

UPDATE „Se formează un consens foarte larg între europeni” pentru a susține armata ucraineană la sfârșitul conflictului cu Rusia, iar acest lucru constituie „premiera unor garanții de securitate pentru Kiev”, a declarat ministrul francez al Forțelor Armate, Sébastien Lecornu. „Apare cuvântul «demilitarizare», dar nu este nimic de genul acesta. Dimpotrivă, adevărata garanție a securității pe termen lung vor fi mai degrabă capacitățile pe care le vom putea oferi armatei ucrainene”, a adăugat Lecornu după o reuniune la Paris cu omologii săi german, britanic, polonez și italian.

UPDATE Miniștrii de externe ai principalelor democrații occidentale se întâlnesc joi în Canada, după șapte săptămâni de tensiuni în creștere între aliații Statelor Unite și președintele Donald Trump, din cauza schimbărilor pe care acesta le-a adus politicii externe privind Ucraina și impunerii de tarife, informează Reuters.

UPDATE Armata ucraineană a anunțat, joi, că Rusia a lansat peste noapte o rachetă balistică și 117 drone. Forțele aeriene au doborât 74 de drone, iar alte 38 de drone nu și-au atins țintele, cel mai probabil din cauza contramăsurilor de război electronic.

UPDATE Ministerul Apărării de la Moscova a anunțat joi dimineață că a doborât peste noapte 77 de drone ucrainene deasupra mai multor regiuni ruse, la două zile după cel mai mare atac de acest tip care a vizat Rusia de la începutul războiului. Forțele de apărare antiaeriană „au interceptat și distrus (în cursul nopții precedente) 77 de drone aeriene ucrainene”, dintre care 30 deasupra regiunii Briansk de pe granița cu Ucraina, și 25 deasupra Kaluga, a afirmat ministerul într-un comunicat, potrivit HotNews.

UPDATE Regimul Putin și cel de la Teheran comit „terorism de stat” împotriva Europei, a declarat șefa diplomației UE, miercuri, răspunzând la noile informații conform cărora Rusia recrutează europeni în încercarea de a răspândi dezinformări și de a face sabotaje și atacuri cibernetice, relatează Politico.

UPDATE În contextul recentelor evenimente politice din România urmate scrutinului prezidențialelor anulate, în care ordinea lucrurilor a fost surprinzătoare constant, mai multe voci publice spun că haosul ar fi parte dintr-o strategie a Rusiei care vizează destabilizarea internă a României, cu scopul de a slăbi pozițiile sale în structuri internaționale esențiale, precum NATO și Uniunea Europeană, notează Ziare.com.

UPDATE Finlanda va face cu siguranță parte din orice „coaliție a doritorilor” care ar putea contribui la sprijinirea securității Ucrainei, a declarat miercuri ministrul de externe Elina Valtonen pentru postul britanic Times Radio. La începutul acestei luni, premierul britanic Keir Starmer a declarat că Regatul Unit, Franța și alte câteva națiuni vor forma o coaliție care să elaboreze planuri pentru a oferi sprijin Ucrainei în cazul unui acord de pace care să pună capăt războiului din Rusia, scrie HotNews.

UPDATE Preşedintele polonez Andrzej Duda le-a cerut Statelor Unite să transfere arme nucleare pe teritoriul Poloniei ca factor de descurajare contra unei eventuale agresiuni din partea Rusiei, propunere pe care a afirmat că a discutat-o recent cu Keith Kellogg, emisarul special al preşedintelui american Donald Trump pentru Ucraina şi Rusia, a relatat joi Financial Times, citat de Reuters și preluat de Agerpres.

UPDATE Armata ucraineană raportează că în ultimele 24 de ore, ocupanții ruși au pierdut pe frontul din Ucraina 1.200 de soldați. De la începutul războiului, forţele ucrainene au lichidat, în total, 890.250 de militari ruşi – potrivit unui comunicat remis, joi, de Statul Major al Forţelor Armate ale Ucrainei, scrie Rador.

UPDATE Schimbul de informații al SUA a fost reluat complet, iar armele americane ajung din nou în Ucraina după întâlnirea de marți dintre reprezentanții SUA și ai Ucrainei din Arabia Saudită, potrivit unui oficial american, scrie CNN.

UPDATE Steve Witkoff, trimisul de încredere al președintelui american Donald Trump pentru cele mai sensibile dosare internaționale, va călători la Moscova „săptămâna aceasta”, a declarat miercuri Karoline Leavitt, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, potrivit AFP.

UPDATE Slovacia şi-a dublat exporturile de armament şi muniţie anul trecut, devenind unul dintre cei mai importanţi exportatori de arme din Europa, după ponderea acestor exporturi în Produsul Intern Brut, arată o analiză a CSOB, una din cele mai mari bănci comerciale slovace, transmite Bloomberg, potrivit Agerpres.

UPDATE Serviciul de securitate al Rusiei (FSB) a prevenit o serie de atacuri teroriste, care urmau să fie comise cu ajutorul unor seturi de parfumuri trimise prin poștă la adresele unor militari din opt regiuni, informează TASS. Un cetățean rus recrutat de spionajul ucrainean și care trimitea coletele a fost reținut în regiunea Sverdlovsk, potrivit Spotmedia.

UPDATE Operațiunea militară de expulzare a forțelor ucrainene din regiunea Kursk din vestul Rusiei a intrat în faza finală, a afirmat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de TASS. Declarația vine după ce Vladimir Putin a vizitat miercuri Kursk pentru prima oară din august, când a început incursiunea militară prin care forțele ucrainene au ocupat o parte a regiunii ruse.

UPDATE Trupele ruse au recâștigat controlul asupra a peste 86% din teritoriul regiunii Kursk cucerit de forțele Kievului, a declarat miercuri generalul Valeri Gherasimov, șeful Statului Major al armatei ruse, în timp ce Ucraina, prin vocea comandantului-șef, susține că este pregătită să lupte acolo „atât timp cât va fi necesar”, scrie The Kyiv Independent. În urma declarațiilor lui Gherasimov, comandantul-șef al armatei ucrainene, generalul Oleksandr Sîrskîi, a confirmat luptele în desfășurare care se dau în suburbiile din Sudja și în zonele din jur, scrie HotNews.

UPDATE În cadrul vizitei preşedintele rus la Kursk, Vladimir Putin, la un punct de comandă din regiunea Kursk, liderul de la Kremlin a declarat că militarii ucraineni capturați ar trebui să fie tratați ca teroriști, scrie Rador. Preşedintele Putin a trasat drept sarcină pentru forțele armate ruse de a învinge inamicul din regiunea Kursk în cel mai scurt timp posibil și de a elibera complet teritoriul regiunii. Președintele rus a adăugat că este necesar să 'se revină la situația de dinainte, de-a lungul graniței de stat ruse'. Imagini din timpul vizitei lui Putin la un punct de comandă din regiunea Kursk au fost difuzate miercuri seara de postul TV Rossia-24.

Ziua 1392 de război a început cu un nou atac aerian asupra Ucrainei. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina susţine ideea unui armistiţiu, în special pentru atacurile asupra infrastructurii energetice, în perioada Crăciunului. Pe de altă parte, Kremlinul a declarat marţi că armistițiul de Crăciun propus de Ucraina va depinde de încheierea sau nu a unui acord de pace, informează Reuters. Totuși, un oficial de la Moscova spune că Rusia este „în pragul unui acord de pace” cu Ucraina.

Liderii europeni susțin o „forță multinațională” pentru a asigura pacea în Ucraina, în timp ce Statele Unite se angajează să ofere garanții de securitate. Pe de altă parte, un diplomat american de rang înalt avertizează că Moscova trebuie să fie pusă sub presiune reală, contrazicând subtil abordarea președintelui Donald Trump. Totodată, Zelenski spune că Ucraina şi SUA ar putea organiza noi negocieri de pace în acest weekend.

UPDATE Președintele ucrainean a explicat pentru presa ucraineană care sunt pașii următori în negocierile de pace. El a spus că, după finalizarea documentelor ucrainene, se așteaptă ca SUA să organizeze consultări cu rușii în următoarele zile, relatează Ukrainska Pravda. „Și după aceea vor avea loc consultări cu președintele SUA. Apoi echipele noastre se vor întâlni - cred că echipele noastre de negociere se vor întâlni în Statele Unite, posibil chiar în weekend. Iar după această întâlnire, vom vedea. Vom lua în considerare o întâlnire la nivel de lideri, cel puțin cu președintele SUA", a explicat Zelenski, scrie Spotmedia.

UPDATE SUA au transmis Ucrainei că trebuie să accepte oferta lor considerată „de nivel platină” privind garanțiile de securitate, avertizând că, în caz contrar, riscă să le piardă definitiv, relatează The Telegraph. Totodată, americanii au subliniat că „aceste garanții nu vor rămâne pe masă la nesfârșit”, mesaj interpretat ca un ultimatum adresat președintelui Volodimir Zelenski pentru a accepta condițiile.

UPDATE Baza de date rusească pentru recruți s-a dovedit vulnerabilă la atacuri cibernetice și infiltrări susținute. Un grup anonim de hackeri a avut acces la ea timp de câteva luni. Cazul a fost scos la iveală de organizația Get Lost (fosta Go by the Forest). Aceștia au raportat că au primit date de la un grup anonim de hackeri care au obținut acces la infrastructura Mikord , o companie implicată în crearea Registrului Militar Unit (UMR), scrie NewsWeek.

UPDATE Izolare digitală plănuită în Rusia.  La o reuniune a consiliului pentru drepturile omului, președintele rus Vladimir Putin a anunțat planuri de blocare a apelurilor telefonice din partea așa-numitelor „țări neprietenoase”. Planul este de a bloca apelurile telefonice din 47 de state considerate „neprietenoase” fără acordul prealabil al utilizatorilor, invocând combaterea fraudelor. Măsura face parte dintr-o ofensivă mai largă de control, informează Ukrinform, care citează Serviciul ucrainean de Informații Externe, scrie Digi24.

UPDATE Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a sosit în Olanda marți, 16 decembrie, într-o vizită oficială. Zelenski a fost primit la Haga de către prim-ministrul interimar Dick Schoof. Cei doi vor lua masa de prânz la reședința oficială a prim-ministrului, Catshuis. Ministrul olandez de Externe, David van Weel, și ministrul Apărării, Ruben Brekelmans, vor fi de asemenea prezenți. Întâlnirea se va concentra pe negocierile de pace și sprijinul continuu pentru Ucraina, anunță European Pravda.

UPDATE Premierul polonez Donald Tusk, participant la summitul de pace de la Berlin, a dezvăluit o premieră în negocieri: o promisiune fermă din partea Statelor Unite de a răspunde militar în cazul unui nou atac al Rusiei asupra Ucrainei. Tusk a citat negociatorii americani, inclusiv pe Steve Witkoff, care ar fi fost „foarte clar în acest sens: America se va implica în garanțiile de securitate pentru Ucraina, astfel încât rușii să nu aibă nicio îndoială că, în cazul încălcării armistițiului, răspunsul SUA va fi militar”. Măsurile de asistență pentru Ucraina ar include forțe armate, sprijin informatic, logistic, economic și diplomatic Tusk a salutat această evoluție ca fiind o nouă unitate între aliații Kievului, remarcând că „pentru prima dată a fost atât de clar vizibil că americanii, europenii și Ucraina sunt toți de aceeași parte”. 

UPDATE Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a susținut că echipele ucrainene și americane se pregătesc să organizeze o nouă rundă de negocieri privind un plan de pace în Statele Unite, după consultările dintre Washington și Moscova și după zile de negocieri intense la Berlin, relatează Kyiv Post.

UPDATE Rușii trăiesc astăzi într-o „perioadă foarte prosperă”, deoarece Vladimir Putin este „primul președinte ortodox din vremea țarilor”, a declarat patriarhul Kirill, conducătorul Bisericii Ortodoxe Ruse. „Uneori chiar te gândești: Doamne, oare este real?” – a spus patriarhul în timpul predicii sale în biserica Marelui Cneaz Vladimir. În opinia lui Kirill, „acest lucru este cu adevărat un dar de sus”. „De aceea, trebuie să fim recunoscători lui Dumnezeu pentru țara în care trăim și, sincer să fiu, pentru putere... și, desigur, pentru tot ceea ce face Rusia astăzi”, a subliniat patriarhul, scrie The Moscow Times.

UPDATE Înalți oficiali ai Pentagonului pregătesc un plan de retrogradare a mai multor sedii principale ale Armatei americane și de schimbare a echilibrului de putere între generalii săi de rang înalt, într-o consolidare majoră dorită de secretarul Apărării, Pete Hegseth, au declarat persoane familiarizate cu situația, potrivit Washington Post. Dacă va fi adoptat, planul ar introduce unele dintre cele mai semnificative schimbări la cele mai înalte grade ale armatei din ultimele decenii, îndeplinind parțial promisiunea lui Hegseth de a încălca status quo-ul și de a reduce numărul generalilor cu patru stele din armată. Acesta ar reduce importanța sediilor centrale ale Comandamentului Central al SUA, Comandamentului European al SUA și Comandamentului Africa al SUA, plasându-le sub controlul unei noi organizații cunoscute sub numele de Comandamentul Internațional al SUA, potrivit a cinci persoane familiarizate cu situația, potrivit Digi24.

UPDATE Marea bătălie de la Kupiansk s-a transformat în războiul declarațiilor. Rușii susțin că au cucerit orașul, dar Kievul îi contrazice. Forțele ucrainene continuă contraofensiva în direcția Kupiansk. Până și bloggerii ultranaționaliști ruși recunosc că situația trupelor ruse din oraș se agravează, potrivit celei mai noi evaluări a Institutului pentru Studiul Războiului (ISW). Evoluția vine la aproape o lună după ce comandanți ruși i-au raportat lui Vladimir Putin că au cucerit orașul, iar un general a fost decorat pentru „eliberarea orașului Kupiansk”.

UPDATE Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a adoptat marţi un ton prudent în ce priveşte posibilul rol al unei forţe militare europene pentru Ucraina, spunând că multe vor depinde de preşedintele rus Vladimir Putin, transmite dpa.

UPDATE Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a declarat că preşedintele Venezuelei, Nicolas Maduro, este binevenit să vină în Belarus dacă va renunţa la funcţie. Pe de altă parte, Lukașenko a precizat într-un interviu pentru media americană Newsmax că nu a avut nicio astfel de discuţie cu Maduro, relatează Reuters, potrivit Agerpres.

UPDATE Rusia nu este de acord cu desfășurarea în Ucraina de trupe din state membre NATO, așa cum a propus luni, la Berlin, Coaliția Voinței. Serghei Riabkov, viceministrul afacerilor externe al Rusiei, a exclus și posibilitatea ca Rusia să accepte „un compromis” în ceea ce privește teritoriul, relatează EFE.

UPDATE Campania de atacuri cu drone navale a Ucrainei împotriva flotei din umbră a Rusiei provoacă pagube care depășesc cu mult costul armelor folosite, potrivit analistului ucrainean în domeniul apărării, Kirilo Danilcenko, relatează Euromaidan Press.

UPDATE UE a adoptat un nou pachet de sancțiuni care vizează rețeaua de companii și persoane implicate în ocolirea restricțiilor impuse exporturilor de petrol rusesc. Printre entitățile afectate se află și Litasco, compania care operează activele Lukoil, inclusiv din România. Uniunea Europeană a decis, luni, extinderea sancțiunilor împotriva companiilor și persoanelor acuzate că ajută Moscova să eludeze restricțiile occidentale privind exporturile de petrol, o sursă majoră de finanțare a războiului din Ucraina, scrie Reuters.

UPDATE Contraamiralul român Constantin Ciorobea, ex-locţiitor al şefului Secţiei operaţii informaţionale din comandamentul NATO JFC NAPLES, din Italia, a explicat pentru Newsweek de ce Rusia este incapabilă să cucerească Odesa. „Practic, nu pot ajunge în Odesa. Nu pot trece peste Nipru. Ei au tot încercat să cucerească niște insule de pe fluviu, dar nu au reușit. Au fost mai multe tentative nereușite de traversare a fluviului fără rezultate. Apoi au vrut sa-și facă de cap în Zaporojie, dar, la fel, nu le-a ieșit. Ar mai fi varianta debarcării pe Marea Neagră la Odesa, dar și acolo fac legea ucrainenii. Nu pot ajunge cu nave de desant acolo fiindcă ucrainenii au baraje de mine, dispun de rachete performante și să nu uităm de dronele marine care au pus pe fugă flota Rusiei. Deci este puțin probabil. Și mai este o problemă. Rusia revendică câștiguri teritoriale care nu există în realitate. Îmi pun mari semne de întrebare legate de declarațiile oficiale ale Moscovei”, precizează Ciorobea.

UPDATE Toate bunurile companiei „Lukoil-Moldova” de la Aeroportul Chișinău vor fi transmise în proprietatea statului în termen de 20 de zile. Anunțul a fost făcut de premierul Alexandru Munteanu după o decizie a Consiliului pentru examinarea investițiilor în domeniile de importanță pentru securitatea statului. Astfel, autoritățile au refuzat aprobarea activității investiționale a companiei, iar decizia prevede revenirea la situația existentă înainte de 2005, când infrastructura complexului petrolier „Aeroport” a fost preluată.

UPDATE Unul dintre principalii diplomați ai Moscovei, Serghei Riabkov, a declarat luni că Rusia și Ucraina se află foarte aproape de soluția ce ar putea pune capăt războiului început în februarie 2022. „Suntem pregătiți să ajungem la un acord”, a afirmat Riabkov, într-un interviu exclusiv pentru ABC News. Oficialul rus a precizat că o înțelegere ar putea fi atinsă curând: „mai devreme decât mai târziu”, scrie Mediafax.

UPDATE Negocierile pentru încheierea războiului Rusiei împotriva Ucrainei sunt „90% finalizate”, dar miza reală se joacă în ultimele detalii, avertizează fostul ambasador american la Kiev, Steven Pifer. Într-un interviu pentru Kiev Post, diplomatul susține că Occidentul nu trebuie să legitimeze ocuparea teritoriilor ucrainene de către Rusia și avertizează că, fără presiune reală asupra Moscovei, orice acord riscă să fie doar o pauză înaintea unui nou conflict, scrie Spotmedia.

UPDATE Întrebat despre această idee de încetare a focului, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat: „Întrebarea acum este dacă noi, aşa cum spune preşedintele (Donald) Trump, vom ajunge la un acord sau nu”. Peskov a adăugat că este puţin probabil ca Rusia să participe la un astfel de armistițiu dacă Ucraina se concentrează pe „soluţii pe termen scurt, neviabile”, şi nu pe o înţelegere de durată. „Vrem să oprim acest război, să ne atingem obiectivele, să ne asigurăm interesele şi să garantăm pacea în Europa pentru viitor. Asta vrem”, a precizat purtătorul de cuvânt, potrivit News.ro. În acest context, problema garanțiilor de securitate pentru Ucraina rămâne o prioritate. 

UPDATE Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, au avut o întrevedere la Haga, unde cei doi participă la formarea Comisiei Internaționale de Reclamații pentru Ucraina. Discuțiile au vizat situația de pe front și aderarea țărilor lor la UE, scrie Adevărul.

UPDATE Volodimir Zelenski a declarat că atât Ucraina, cât și SUA susțin ideea unui armistițiu cu prilejul Crăciunului și Anului Nou, dar că totul depinde de Federația Rusă. Și Friedrich Merz, cancelarul Germaniei, și-a exprimat speranța că rușii “mai au încă un strop de umanitate și pot lăsa oamenii în pace, pentru câteva zile”. Președintele ucrainean a transmis că, dacă Rusia refuză să accepte termenii de încetare a războiului, care vor fi stabiliți în urma negocierilor cu SUA și statele europene, “este timpul ca Donald Trump să exercite o presiune dură. Cred că Washington va pune presiune, prin sancțiuni, și ne va da nouă mai multe arme. Cred că aceasta este o cerere corectă adresată americanilor”. “Dacă americanii sunt gata să ofere garanții de securitate Ucrainei și să aplice măsuri puternice în cazul în care Putin încalcă acordul, atunci spuneți-mi sincer, cu ce se deosebește acest lucru de situația în care Putin nu vrea să pună capăt conflictului?”, a remarcat liderul de la Kiev.

UPDATE Forțele ruse au avansat în orașul Huliaipole din regiunea Zaporojie, a anunțat grupul ucrainean de analiză militară DeepState. Pe frontul din est, trupele rusești au ocupat satul Tovste din regiunea Donețk și au avansat în apropiere de Iampil și în Siversk, scrie Spotmedia.

UPDATE Zelenski a declarat, după discuțiile de luni de la Berlin, că în timp ce Washingtonul face presiuni pentru o încheiere rapidă a războiului, Kievul este mai concentrat pe asigurarea calității unui acord. „Americanii își doresc o încheiere rapidă a unui acord. Pentru noi, calitatea este importantă. Dacă viteza și calitatea coincid, susținem pe deplin acest lucru”, a spus președintele Ucrainei, potrivit Kyiv Independent. El a reiterat că Ucraina nu va accepta niciun aranjament care plasează Donbasul sub control rusesc. „Orice format al Donbasului sub control rusesc este inacceptabil pentru mine. Nici de jure, nici de facto nu vom recunoaște Donbasul ca fiind rusesc”, a spus Zelenski, potrivit Spotmedia.

UPDATE O dronă rusească a lovit în timpul nopții un bloc înalt din orașul Zaporojie, iar trei persoane au fost rănite, relatează Ukrainska Pravda. Ivan Fedorov, șeful administrației militare regionale a anunțat că serviciile de urgențe acționează la fața locului, iar locatarii de la etajele superioare au fost evacuați, scrie Spotmedia.

UPDATE Rusia își va repoziționa forțele armate către flancul estic al NATO dacă se va ajunge la un acord de pace în Ucraina, a avertizat premierul Finlandei, îndemnând Europa să aloce mai multe fonduri pentru apărarea statelor din prima linie, notează Financial Times. 

UPDATE Kremlinul a refuzat marți, 16 decembrie, un armistițiu de Crăciun propus de Ucraina, susținând că Rusia își dorește pace și că nu vrea „o pauză” în timpul căreia Kievul „să se pregătească pentru continuarea războiului”, relatează Reuters.

UPDATE Kremlinul a declarat marţi, 16 decembrie, că ultima convorbire telefonică directă între Vladimir Putin şi preşedintele american Donald Trump a avut loc la 16 octombrie şi a făcut trimitere la comunicatul Preşedinţiei ruse emis cu acea ocazie, după ce, luni, şeful Casei Albe a spus că a discutat „recent” cu omologul său rus.

UPDATE Donald Trump a indicat că a vorbit recent cu preşedintele rus Vladimir Putin, fără a oferi detalii suplimentare. În ceea ce priveşte problemele teritoriale foarte dificile, asupra cărora persistă dezacordul cu Kievul, preşedintele american nu şi-a ascuns poziţia: ucrainenii "au pierdut deja teritorii, ca să fiu sincer". O propunere americană iniţială prevedea ca Ucraina să cedeze Rusiei porţiuni mari de teritoriu în est, inclusiv zone care nu sunt ocupate în prezent, o linie roşie pentru Kiev.

UPDATE Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat marţi Rusia pentru numeroase măsuri luate împotriva unor organizaţii legate de opozantul Aleksei Navalnîi, măsuri menite să elimine opoziţia, informează AFP.

UPDATE Forțele ucrainene continuă contraofensiva în direcția Kupiansk. Până și bloggerii ultranaționaliști ruși recunosc că situația trupelor ruse din oraș se agravează, potrivit celei mai noi evaluări a Institutului pentru Studiul Războiului (ISW). Evoluția vine la aproape o lună după ce comandanți ruși i-au raportat lui Vladimir Putin că au cucerit orașul, iar un general a fost decorat pentru „eliberarea orașului Kupiansk”.

UPDATE Purtătorul de cuvânt al Grupului Forțelor Comune Ucrainene, colonelul Viktor Trehubov, a declarat luni că militarii ucraineni „continuă operațiunile de curățare în Kupiansk” și evită luptele urbane. Potrivit ISW, rușii ar încerca să-i aprovizioneze cu drone pe cei aproximativ 100-200 de soldați rămași în oraș.

UPDATE Trupele rusești încercuite în Kupiansk primesc încă un număr limitat de lansări de drone - iar un oficial ucrainean spune că unele includeau steaguri, nu alimente. Aproximativ 120 de soldați ruși rămâneau încercuiți în Kupiansk la mijlocul lunii decembrie, a declarat Viktor Tregubov, șeful comunicațiilor Forțelor Comune ale Ucrainei. „La sfârșitul săptămânii trecute, serviciile noastre de informații au evaluat aproximativ 40 de indicative de apel active pe canalele radio rusești din Kupiansk. De obicei, asta înseamnă un radio pentru trei până la patru soldați. Așadar, estimăm că aproximativ 120 de soldați ruși rămân încercuiți”, a spus Tregubov pentru Kyiv Independent.Tregubov a confirmat că trupele rusești încercuite primesc încă provizii limitate prin „pod aerian”, scrie Ziare.com.

UPDATE Rusia a lansat 70 de drone, mai puține decât în zilele anterioare, iar consecințele au fost limitate. Un bloc din orașul Zaporojie a fost lovit, trei persoane fiind rănite. De asemenea, un sat din Harkov și o fermă din regiunea Cernigău au fost lovite de drone. Forțele ruse au avansat în orașul Huliaipole din regiunea Zaporojie, în sudul Ucrainei. Pe frontul din est, trupele rusești au ocupat un sat din regiunea Donețk și s-au apropiat de alte două localități, scrie Spotmedia.