13 martie 2025, ora 14:20

Ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Dumitru Alaiba, și-a anunțat demisia, marcând astfel sfârșitul unui mandat de doi ani și jumătate la conducerea acestui minister. Decizia sa a generat o serie de reacții dure din partea opoziției. De cealaltă parte, prim-ministrul i-a lăudat activitatea, iar soția sa a povestit cât de determinat era Alaiba să îmbunătățească lucrurile în Moldova.

Liderul Partidului Național Moldovenesc, Dragoș Galbur, l-a acuzat pe Alaiba că„fuge de pe corabia care se scufundă” și că mandatul său a fost marcat de „prăbușire economică constantă”. 

„Doi ani și jumătate de eșec clar în atragerea marilor investitori, de susținere tacită a raketului deghizat în companii de microfinanțare, de acoperire a ilegalităților și evaziunii fiscale”, a declarat Galbur, adăugând că Alaiba ar putea ajunge ambasador în Estonia.

O reacție similară a venit din partea Partidului Social Democrat European, care a catalogat plecarea lui Alaiba drept „un bluf clasic cu iz electoral”. „PAS își lustruiește imaginea înainte de alegeri”, au transmis social-democrații europeni, sugerând că fostul ministru ar urma să fie recompensat cu o funcție diplomatică: „Cel mai probabil i se pregătește funcția de consul în SUA”.

Renato Usatîi, liderul Partidului Nostru, a salutat demisia lui Alaiba, dar a criticat guvernarea PAS: „E bine că pleacă Alaiba, dar ar fi și mai bine dacă ar pleca toți incompetenții din guvernare!”. Acesta a adăugat că plecarea lui Alaiba nu este o schimbare reală: „Partea proastă este că nu pleacă de tot, ci va fi mutat în altă funcție importantă”.

Deputatul BCS, Vlad Batrîncea, a pus demisia lui Alaiba în contextul moțiunii de cenzură inițiate de opoziție pe 27 februarie. „Pe 13 martie, ministrul a demisionat. Ei încep să înțeleagă cât de dăunătoare este activitatea lor pentru statul nostru”, a declarat Batrîncea, numindu-l pe Alaiba „ministrul-facebook”.

Expertul economic Veaceslav Ioniță a comentat scurt despre plecarea lui Alaiba: „A plecat fără să lase părere de rău în urmă. În cele din urmă, toată activitatea noastră se măsoară prin impresiile pe care le lăsăm atunci când plecăm”.

Marian Manni, soția fostului ministru, a publicat un mesaj emoționant, în care a vorbit despre dorința lui Alaiba de a contribui la dezvoltarea Republicii Moldova: „Dumitru nu a plănuit niciodată să devină politician, dar a fost obsedat să îmbunătățească lucrurile. Întotdeauna am simțit că există o a treia prezență în relația noastră - Moldova”.

TV8.md amintește că Dumitru Aalaiba și-a anunțat demisia astăzi, într-o postare pe Facebook. Oficialul a menționat că portofoliu de la economie are nevoie de un impuls nou și a dat asigurări că rămâne alături de echipa de guvernare.

Premierul Dorin Recean i-a mulțumit lui Alaiba pentru contribuția sa, afirmând că „a menținut stabilitatea economică” și a pus „fundamentul necesar pentru a genera în următorii ani creștere economică”. Recean a glumit spunând că Alaiba „se odihnește două săptămâni și apoi va fi din nou împreună cu noi”.

Dumitru Alaiba a lăsat fotoliul de deputat pentru cel de ministru pe 18 noiembrie 2022. La început de mandat, acesta recunoștea că situația economică este dificilă, viitorul este incert, iar schimbările nu vor fi imediate. Totuși, promitea că va accelera reformele și va depune eforturi sporite pentru a îmbunătăți sistemul economic.

14 martie 2025, ora 18:00

Odată cu apariția discuțiilor despre o posibilă pace în Ucraina, mass-media din Rusia a început a disemina un fals mai puțin cunoscut cetățenilor din Moldova. Conform acestuia, Volodimir Zelenski nu mai are legitimitate, guvernarea sa este ilegală, iar organizarea alegerilor este obligatorie chiar și în condițiile de război.

„În cazul demarării negocierilor, acest lucru va duce mai devreme sau mai târziu la amânarea stării de război. Când acest lucru se va întâmpla, va trebui să organizeze alegeri. Nu vor fi motive să nu organizeze alegerile. Astăzi, în Ucraina nu au loc alegeri din cauza stării de război. Dacă vor începe negocieri și starea de război va fi rapid anulată, atunci imediat după va trebui organizat scrutinul. Iar aici, liderul regimului se confruntă cu o problemă”, susține președintele Federației Ruse, Vladimir Putin. 

Într-o postare pe platforma X, liderul de la Casa Albă l-a numit pe Zelenski „dictator fără alegeri”. Pentru a nu rămâne în urma celor mai actuale narative rusești și fostul președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon a venit cu un mesaj similar în cadrul unui interviu acordat unei agenții de presă de stat din Rusia.

„În Ucraina este un președinte căruia i-au expirat atribuțiile. Și nu vor să organizeze alegeri invocând drept motiv războiul.  Problema poate fi soluționată, prin Curtea Constituțională, prin mecanism constituționale, dar Zelenski nu își dorește acest lucru. Ori se teme să piardă alegerile. Cred că cel mai mult se teme că viitorul președinte va trebui să se clarifice cu lucrurile care s-au întâmplat în această perioadă”, a declarat Igor Dodon.

Spre deosebire de țări precum Rusia, în Ucraina alegerile au dus întotdeauna la schimbarea liderilor. De exemplu, în ultimii 25 de ani, Ucraina a avut 5 președinți, în timp ce Vladimir Putin a fost aproape tot timpul președintele Rusiei, cu o scurtă perioadă în care a fost prim-ministru. De asemenea, Putin a modificat constituția pentru a putea să-și păstreze în continuare funcția, precedent care nu a fost atestat în istoria statului vecin. Referitor la acest subiect s-a pronunțat și Volodimir Zelenski, declarând că este gata să plece, doar cu o singură condiție:

„-Sunteți gata să părăsiți funcția de președinte dacă aceasta ar aduce pacea în Ucraina? -Da, dacă pentru aceasta este nevoie să părăsesc funcția, eu sunt gata. Pot să schimb funcția de președinte pe aderarea la NATO, dacă există posibilitatea. Pentru a nu vorbi prea mult despre asta”.

Volodimir Zelenski a fost ales președinte  în urma alegerilor din 2019, care au fost recunoscute de comunitatea internațională. Odată cu invazia pe scară largă a Federației Ruse, în Ucraina a fost introdusă legea marțială, care este valabilă pe întreaga perioadă de război.

Într-un interviu acordat pentru Alo TV8, consilierul în domeniul dreptului internațional și public, Maksym Vishchyk, ne-a explicat de ce narativele privind legitimitatea președintelui Zelenski sunt false:

„În cazul Ucrainei, există o normă fundamentală — este vorba despre articolul 19 al Legii privind regimul juridic al stării de război. Aceasta este o lege specială care reglementează aspectele legate de funcționarea stării de război. Documentul consfințește așa-numitele garanții ale legalității în perioada stării de război. Aceste garanții asigură stabilitatea societății și a statului în perioadele celor mai mari provocări pentru existența lor, cum ar fi războiul sau starea de război. Potrivit articolului 19, pe durata stării de război este interzisă organizarea oricăror alegeri, fie că vorbim despre alegeri prezidențiale, parlamentare sau locale”.

În fața unui războiu de asemenea anvergură, în care peste 880.000 de militari luptă împotriva unei armate străine, 20% din teritoriul se află sub ocupație străină, milioane de cetățeni s-au refugiat în alte țări, iar bombardamentele au devenit o rutină, organizarea unui proces electoral corect devine imposibilă.

Promovarea acestui fals are drept grup țintă publicul extern și nu cel ucrainean.

„Cred că grupul țintă targhetat este audiența de pe arena externă. Acest narativ încearcă să prezinte autoritățile ucrainene nu doar ca fiind criminale și ilegale, ci și ca pe unele care nu corespund intereselor propriului popor. Desigur, toate aceste narațiuni sunt false. Așa cum am văzut anterior, din punct de vedere juridic și politic ele nu au temei, însă asta nu înseamnă că Rusia nu va continua să le folosească. Aceste argumente, de ordin juridic și politic, trebuie valorificate și în afara Ucrainei, pentru a convinge atât cetățenii, cât și liderii politici că, în contextul actual, nu există alternativă și că trebuie mai întâi  să așteptăm încheierea stării de război, apoi să fie organizate alegeri”, a mai spus Maxym Vishchyk.