16 martie 2025, ora 22:17

Arena Chișinău funcționează în pierdere, arată datele publicate de Agenția Proprietății Publice (APP). Pentru anul 2023, Arena a înregistrat un deficit de peste 20 de milioane de lei, deși capitalul social este de aproape 900 de milioane de lei. Directorul APP, Roman Cojuhari, a explicat la „Cutia Neagră PLUS” că aceste pierderi sunt în mare parte cauzate de uzura calculată a echipamentelor și de perioada de adaptare a afacerii. Statul are însă planuri pentru dezvoltarea arenei.

„Arena Chișinău este, să-i zicem așa, nu doar un obiectiv nou, dar, pe o bună parte din segmentele de activitate, este și o afacere total nouă în Republica Moldova. (...) Noi avem o activitate care este la început. Ca orice afacere care este la început, este nevoie de o perioadă de adaptare. Astăzi, veniturile practic acoperă cheltuielile. Acele pierderi care sunt reflectate sunt și din cauză uzurii care este calculată, deoarece avem un obiectiv foarte scump”, a declarat Roman Cojuhari.

În prezent, Arena Chișinău operează mai mult ca un agent imobiliar, închiriind spațiile disponibile pentru diverse evenimente. Potrivit lui Cojuhari, această strategie a fost necesară pentru a asigura venituri constante:

„Ca să folosești la maximum capacitatea spațiilor, trebuie să găsești surse de existență, până vor cunoaște organizatorii de concerte iată care este capacitatea. (...) Când tu știi că vine luna și trebuie să plătești salariu, trebuie să știi că de undeva acoperi aceste aceste cheltuieli și au fost căutate toate posibilitățile de acoperire a acestor costuri.

Bazinul nu era folosit nici în jumătate de timp, din timpul cât activează, nu era folosit de către doritori, s-a găsit o soluție de a atrage un partener pentru a avea niște încasări, deoarece arena nu avea de unde investi în cumpărarea acestui utilaj. A fost negociat preț cât se poate de bun pentru arena. Astăzi, după ce deja bazinul este destul de bine aglomerat, acel agent economic nu mai activează la arena. Eu cred că pentru acea perioadă când trebuiau să fie acoperite costurile de încălzire, de pază, de salarizare, a fost probabil o decizie corectă.

Nu pot să zic că aceasta a fost soluția ideală, dar noi am avut, în ultimele 2 luni, câteva întâlniri cu specialiștii de la Agenția Proprietății Publice, cu specialiștii, consultanții pe care îi avem contractați și din exterior pentru APP, am analizat toate procesele care au fost în ultimii 2 ani și cum putem îmbunătăți lucrul la arena și în următoarea perioadă, lucrurile vor fi îmbunătățite”.

APP analizează opțiuni pentru ca Arena Chișinău să își dezvolte propriile activități generatoare de venit.

„În primul rând, în toată lumea, aceste arene, aceste spații dedicate fie evenimentelor din sport, concerte, sunt administrate pentru a le da în folosință organizatorilor. Vreau să zic că arena examinează și opțiuni de a organiza unele evenimente. Pe partea de corturile de tenis, pe bazin, arena atrage clienții săi”, a punctat Cojuhari.

TV8.md amintește că proiectul Chișinău Arena a fost lansat de fostul lider PD, Vladimir Plahotniuc, în 2018. Inițial, proiectul a costat circa 43 de milioane de euro. Ulterior, pentru că edificiul nu se putea conecta la rețelele inginerești existente, Guvernul a decis să aloce pentru asta încă 1,5 milioane de euro. Suma întreagă, de 44,5 milioane de euro, urmează să fie întoarsă, treptat, din bugetul de stat partenerului privat din Turcia.

Graficul privind evoluția financiară a arenei arată o pierdere constantă între 2019 și 2021, urmată de un an profitabil în 2022 (+17,8 milioane de lei). Totuși, 2023 a adus o cădere drastică, cu pierderi de peste 20 de milioane de lei.

17 martie 2025, ora 22:30

De la an la an, numărul instituțiilor de învățământ, în care este predată educația financiară crește, tot mai mulți elevi fiind interesați de acest subiect. Dacă în 2023, numărul nu era mai mare de 400, în prezent, peste 450 de școli oferă opțional această disciplină la care elevii învață cum să își dezvolte aptitudinile financiare, ce înseamnă un buget, o investiție, dar și cum să facă economii. Cei din educație spun că tendința este în creștere, însă există o problemă, nu avem specialiști instruiți în acest sens.

Liceul Gaudeamus din Capitală este una din instituțiile de învățământ, la care orele de educație financiară sunt obligatorii, așa că începând cu clasa a cincea, elevii învață totul despre bani.

„Banii, după părerea mea, sunt o necesitate, dar pentru a-i avea trebuie să muncim din greu și trebuie să-i gestionăm corect, adică trebuie mai întâi să ne gândim la nevoi și după la dorințele noastre, dacă îi mai avem”.

Cunoștințele îi ajută pe copii să își seteze niște valori financiare, esențiale în viață. Chiar dacă sunt încă mici, ei știu ce visuri au, iar cu ajutorul orelor de educație financiară, vor ști și cum să le împlinească. 

„Tu dacă ai economisi mai mulți bani, ce ți-ai cumpăra? - Mai întâi m-aș gândi la necesitățile mele și apoi m-aș gândi la dorințe. Și care ar fi una din dorințe? O mașină scumpă”.

„Aș cumpăra cred ca o chitară sau aș merge într-o călătorie cu familia”.

În majoritatea instituțiilor de învățământ, orele de educație financiară sunt opționale, însă din cauza lipsei de specialiști, în unele școli, acestea nu există.

„E păcat că în unele școli nu se duce această disciplină foarte importantă, pentru că, în general, nici nu prea sunt profesori pregătiți în acest domeniu, cu toate că există organizația obștească Junior Achievement Moldova, care depune în fiecare an efort pentru a organiza cursuri pentru profesori, ține doar de dorința administrației și a profesorilor, dar și a părinților desigur”.

Tinerii care nu reușesc să însușească această disciplină la școală au ocazia să urmeze un curs opțional de educație financiară la universitate. Studenții de la USM, spre exemplu, învață despre rolul băncilor centrale, impactul ratelor dobânzilor și al masei monetare sau politicile de prevenire a crizelor. 

„Ce influență are criza energetică asupra statului, din punct de vedere financiar? Cheltuieli mari, în primul rând, da?”.

„Educația financiară este o disciplină la alegere și am ales-o anume din prisma ca să mă învăț să-mi cheltui banii cu cap, să nu-i cheltui pe toate prostiile, plus am înțeles că profesoara va fi super”.

„- Cum tu, în calitate de student, reușești să-ți gestionezi bugetul? - Fiind student, nu am prea mulți bani, deci îl gestionez strict pe lucrurile necesare și posibil familie, iubită...”.

Locuitorii capitalei, trecuți de prima tinerețe, ne-au spus că școala vieții i-a învățat despre educația financiară.

„Noi suntem crescuți la țară, așa că noi știm ce înseamnă o bucățică de pâine s-o ai în casă, dar dacă nu avem facem măliguță, mâncăm măliguță, nu-i strașnic nimic”.

„Ei trebuie să facă mai mulți bani, decât cheltuie, asta este la sigur. Și nu trebuie să pună doar accent pentru bani, ei trebuie să pună acum accent pe cunoștințe, pentru că cunoștințele vor aduce bani”.

Anul acesta, în perioada 17-23 martie are loc săptămâna educației financiare, iar cu această ocazie Fundația pentru Educație Financiară „OK”, organizează o serie de activități ce au drept scop promovarea unei atitudini financiare responsabile în rândul copiilor, dar și a adulților. 

„„Global Money Week” este o activitate care se desfășoară din anul 2012, este o activitate globală la care aderă și Republica Moldova. Fundația din care eu fac parte este parte a acestei activități deja de 5 ani de zile. Oferim cursuri de educație financiară gratuite populației, tinerilor. Spre exemplu anul trecut doar am avut un număr record de participanți, de circa 1000 de persoane: tineri, copii și persoane adulte...”, a menționat managerul de formare cursuri educația financiară, Greta Hîncu.