16 martie 2025, ora 21:03

Aeroportul Internațional Chișinău va continua să administreze direct spațiile comerciale, inclusiv duty-free-urile, a declarat directorul Agenției Proprietății Publice (APP). Invitat la „Cutia Neagră PLUS”, Roman Cojuhari a explicat că decizia a fost luată după ce echipa managerială a demonstrat că poate gestiona eficient întreprinderea, obținând un profit mai mult decât dublu față de anii anteriori.

„Am avut licitațiile pe care le-am avut, am avut o epopee. După mai mult de un an de administrare de către echipa managerială la aeroport, am văzut rezultatele întreprinderii. Am văzut că echipa se isprăvește foarte bine, a adus rezultate foarte bune în anul 2024 și când am văzut cifrele preventive că aveam un profit de peste 330 de milioane lei, și aici vreau să fac o comparație că este cu mult peste dublu decât obțineau profit cei care se laudă că foarte bine gestionau din 1016, 2027 până în anul 2023.

A fost luată decizia că aeroportul se va isprăvi și va putea să gestioneze și acele spații pentru alimentație publică, deoarece obiectivul principal este confortul călătorilor, iar pentru acest confort este nevoie și de investiții în aeroport. Este nevoie de a scurta timpul pe care îl petrec călătorii atunci când trec controlul și să aibă un confort cât se poate de bun atunci când așteaptă”, a menționat Cojuhari.

El a precizat că procesul de preluare a tuturor spațiilor va continua în următoarele luni, iar aeroportul poartă discuții pentru atragerea unor companii noi în domeniul handlingului și al altor servicii, pentru a asigura tarife competitive și condiții mai bune.

„- Duty-free, astea tot o să fie administrate de către întreprinderea de stat? - Spre asta mergem. - Dar este o afacere total diferită, uneori ni separe că lucrurile sunt simple dintr-o parte, dar companiile ani de zile se învață să administreze asta corect. - Totul va fi bine, de aceea, nu au fost preluate toate spațiile odată, întreprinderea să aibă timp să se pregătească și credeți că veniturile din această activitate vor veni în bugetul aeroportului, în bugetul de stat și condițiile vor fi nu mai proaste decât au fost până la 1 martie. În următoarele luni, aeroportul va anunța, vor fi preluate toate spațiile.

- Handlingul și alte servicii aeroportuare sunt în continuare în mâna lui Șor? - Nu cunosc, deci sunt companii care prestează serviciul. Știu că aeroportul discută cu mai multe companii ca să le atragă, să fie o concurență pe aeroport, ca să poată obține tarife, condiții mai bune, modernizarea acestor servicii, autobuze noi”, a declarat directorul APP.

În ceea ce privește o eventuală concesionare a Aeroportului Chișinău, Cojuhari a menționat că nu s-a luat încă o decizie, întrucât studiul de fezabilitate nu a fost finalizat.

TV8.md amintește că de la 1 martie 2025, spațiile comerciale de la Aeroportul Chișinău sunt administrate direct de întreprindere. S-a întâmplat după ce licitațiile pentru găsirea unui gestionar au fost anulate de trei ori. De fiecare dată, a fost înregistrată o singură participare – cea a companiei franceze Lagardere. 

În 2024, Aeroportul Internațional Chișinău a avut un flux total de 4,1 milioane de pasageri, cu peste 1,3 milioane mai mult decât în 2023. Acest lucru a generat un profit companiei de peste 345 de milioane de lei.

17 martie 2025, ora 21:30

O lacună în legislația privind creșterea cânepii industriale îi împiedică pe agricultori să cultive această plantă. Deși regulamentul, aprobat anul trecut, permite plantarea soiului „cannabis sativa”, legea primară include specia în lista plantelor stupefiante și psihotrope, iar creșterea acesteia se pedepsește penal. Fermierii cer ca autoritățile să modifice legea și să elimine lacuna cât mai urgent, așa cum în aprilie expiră perioada favorabilă de cultivare a cânepii. Potrivit agricultorilor, profitul generat de creșterea acestei plante ar influența pozitiv economia țării noastre.

Potrivit Asociației producătorilor de plante medicinale și aromatice, în prezent, în jur de 70 de agricultori și-au arătat intenția de a cultiva cânepă de specia „cannabis sativa”. Aceștia însă se abțin să facă investiții din cauza legii 382 din anul 1999, care clasifică toate tipurile de cânepă, inclusiv acest soi, ca substanță stupefiantă și psihotropă. Legea se bate cap în cap cu regulamentul adoptat anul trecut de Guvern, care pemite cultivarea acestui tip de cannabis.

„Sunt pregătiți pentru a înființa până la două-trei mii de hectare de cânepă industrială, deoarece această cultură le-ar da posibilitate să diversifice culturile în contextul schimbărilor climatice. Este unica cultură, care ar fi un colac de salvare. Producătorii sunt pregătiți de a semăna numai că se îndoiesc și cer simplificarea Regulamentului de cultivare”, a menționat membrul Asociației Producătorilor de Plante Aromatice și Medicinale, Victor Melnic.

Primăvara este anotimpul favorabil pentru cultivarea acestei plante, iar agricultorii pot să o facă cel târziu până în luna aprilie, spun experții în domeniu.

„Suntem în primăvară acum agricultorii sunt pregătiți deja să semene culturile date, dar toți sunt în așteptare. Să nu fie ulterior că stau cu produsul pe deal sau în hambare și nu pot să-l exporte sau să-l proceseze”, a subliniat președintele Camerei de Comerț și Industrie, Sergiu Harea.

„Solicităm foarte mult Parlamentului ca să excludă din lista culturilor psihotrope, cultura cannabis sativa. În caz contrar cei care produc această cultură vor fi în situația în care nici exporturile nu vor putea fi efectuate fiindcă conform legii și conform hotărârii de Guvern existente la moment este vorba despre o cultură stupefiantă” , a punctat expertUL în agricultură, Iurie Ușurelu.

Procesatorii, care importă de ani buni această plantă de peste hotare, spun că profiturile pentru agricultori, dar și întreaga industrie autohtonă ar fi uriașe.

„Facem și pâine, biscuiți, bastonașe energizante. Unica problemă e că noi, materia primă, o importăm. Dacă ar fi fost materia primă produsă la noi, am fi putut micșora sinecostul minim de două ori, nemaivorbind că se creează alte ramuri de dezvoltare, locuri de muncă și comerț. Cu un dolar investit am putea obține 25 de dolari”, a menționat producătorUL de uleiuri, Marin Ciobanu.

Președintele Comisiei Agricultură a Parlamentului, Alexandru Trubca, susține că la elaborarea Regulamentului s-ar fi comis cel mai probabil o scăpare, iar Legislativul va examina solicitarea și va reveni, în scurt timp, cu modificări.

„Organul de urmărire penală verifică nu concentrația de THC, dar existența sau inexistența și astfel există posibilitatea să-l sancționeze și pe cel care crește cânepă industrială pentru faptul că planta conține. Aici e momentul care trebuie discutat și cu Ministerul Agriculturii și cu Ministerul de Interne. Am rugat colegii juriști să avem o claritate la acest subiect până la finalul aceste săptămâni”, a menționat președintele Comisiei Agricultură, Alexandru Trubca.

La rândul său, Ministerul Agriculturii a precizat că a depus deja o inițiativă legislativă în acest sens, iar agricultorii care au primit licență de la Agenția Medicamentului pentru cultivarea cânepii „cannabis sativa” o pot face fără nicio grijă. Potrivit Ministerului, planta care va fi cultivată în Moldova are o concentrație foarte mică de THC și nu poate fi utilizată ca stupefiant. 

Specialiștii spun că, pe lângă utilizarea ei pe larg, în mai multe industrii, inclusiv farmaceutică și alimentară, cânepa industrială captează cantități mari de dioxid de carbon, contribuind astfel la combaterea schimbărilor climatice. Potrivit datelor, în 2022 în țările din Uniunea Europeană au fost cultivate peste 30 de mii de hectare de cânepă industrială, cu 60 la sută mai mult față de 2015. Cea mai mare cantitate din UE este produsă de Franța.