Dezbaterea privind închiderea școlilor din Moldova a revenit recent în prim-plan, fiind alimentată atât de realități demografice, cât și de dezinformare. Mia mulți politicieni au speculat pe marginea acestui subiect, ignorând contextul și datele oficiale. De-a lungul anilor, reducerea numărului de elevi și necesitatea optimizării rețelei școlare au fost utilizate drept teme de campanie, iar dezinformările despre închiderea școlilor s-au intensificat în perioade electorale.
Săptămâna trecută, ministrul Educației și Cercetării a fost chemat în plenul parlamentului ca urmare a înaintării unei moțiuni simple de cenzură din partea deputaților BCS. În pofida raportului prezentat și a problemelor reale, unii politicieni nu au ratat ocazia de a răspândi falsuri și de a specula în continuare pe tema sistemului de educație.
„Cu două săptămâni înainte ca să înceapă anul școlar, în august 2024, dumneavoastră ați închis 12 de instituții de învățământ. Din 2015 până în 2016, colega dumneavoastră a închis sute de instituții de învățământ. O întrebare exactă: Câte instituții de învățământ au fost închise de când sunteți în funcția de ministru?”, a declarat deputata independentă, Reghina Apostolova.
Dezinformările despre închiderea școlilor circulă în societate de mai bine de zece ani. Subiectul a devenit deosebit de popular în anii electorali, precum 2016 sau 2020, dar și în cazurile în care politicienii încearcă să câștige capital politic. Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, între 2012 și 2015, 73 de instituții de învățământ au fost închise din cauza numărului mic de elevi.
„V-am spus, am rămas și eu șocat. 30% din toți copii din Moldova au plecat din școli în 2001-2008. Procesul de optimizare a rețelei școlare a început în 2008. Și toți am văzut aici nu numai odată, că subiectul acesta îi așa de vechi, acel plan aprobat de către guvernul Grecianii și semnat de Igor Dodon legat de inițierea acestui proces”, susține ministrul Educației, Dan Perciun.
Criza demografică are un impact în lanț, iar unul dintre efectele vizibile este reducerea numărului de elevi. Optimizarea școlilor este o măsură nepopulară politic, dar indispensabilă pentru asigurarea unui proces educațional calitativ și distribuția rațională a finanțelor publice. În pofida faptului că Igor Dodon a semnat pentru procesul de optimizare din 2008, iar în perioada mandatului său de președinte au fost închise 36 de instituții de învățământ, liderul PSRM a revenit recent la vechile acuzații.
„Începând cu anul 2014, când Maia Sandu era ministrul al educației, ea a introdus o nouă schemă de finanțare a școlilor. Școlile nu se finanțează din necesități, dar din cheltuieli pe elev. Dacă sunt puțini elevi este puțină finanțare, dacă sunt mulți elevi, e mare finanțarea. Și astfel marea majoritatea a satelor mici, școlilor mici au ajuns la limita să fie închise sau sub riscul să fie închise. Unele deja au fost închise, altele deja au fost închise”, a menționat liderul PSRM, Igor Dodon.
În căutarea capitalului politic, unii politicieni încearcă să umbrească realizările din ultimii ani. De exemplu, în perioada 2022-2024 s-au investit 400 milioane lei în 120 de școli și grădinițe prin intermediul programului `„satul european”, au fost alocate 46 milioane lei pentru blocuri sanitare în 76 de instituții, alte 45 milioane euro au mers pentru 35 de școli model. De asemenea, au fost procurate 73 de autobuze și implementate mai multe inițiative de revitalizare a sistemului educațional.
„Sunt suficiente lucruri pentru care puteți să criticați guvernarea PAS. Unele sunt și adevărate, unele sunt și exagerate, dar sunt suficiente. Dar sunt niște lucruri de bun simț care sunt în interesul sistemului și al nostru, al tuturor, ca țară. De la care putem să facem abstracție de la dorința de a câștiga un hype politic ieftin pe marginea lui”, a mai menționat Dan Perciun.
Problemele înrădăcinate ani la rândul, precum cele demografice sau educaționale, sunt rezultatul unei serii de factori interconectați. Așa cum aceste dificultăți nu au apărut peste noapte, nici soluțiile nu pot apărea imediat. Chiar și cu investiții mari, rezultatele unor politici vor fi vizibile abia după câțiva ani. De aceea, soluționarea acestor probleme trebuie să fie o prioritate națională, care să implice toate partidele aflate la guvernare, dar nu o oportunitate de a câștiga dividende politice.
