27 martie 2025, ora 10:39

Oligarhul Vladimir Plahotniuc, dat în căutare internațională pentru arest și extrădare, a obținut, în ianuarie 2024, acte de identitate mexicane sub numele de Vito Perez Gonzalez, arată o investigație a Ziarului de Gardă. Documentele, inclusiv un pașaport și un certificat de naștere, au fost obținute prin intermediul unei tinere din Rusia, stabilită în Dubai.

Pașaportul mexican este valabil pentru 10 ani, iar în el, Plahotniuc este mai tânăr cu 10 ani decât în realitate. În plus, ZdG a descoperit că numărul de identificare personală din documentele respective nu există în bazele de date oficiale ale Mexicului.

Plahotniuc a obținut și un document oficial mexican, „credencial para votar”, care îl autorizează să participe la alegeri în Mexic. În acest act de identitate, Plahotniuc poartă o haină diferită de cea din pașaport, fiind îmbrăcat într-un tricou de culoare galbenă. În document, valabil pentru perioada 2023-2033, este indicată și adresa de domiciliu a lui Plahotniuc: C 8 15 Col La Loma Xicotencatl 90067, Tlaxcala, Tlax.

Tlaxcala este situat în centrul Mexicului, fiind cel mai mic stat al republicii, reprezentând doar 0,2% din teritoriul țării. Oamenii care locuiesc în orășelul Tlaxcala sunt considerați printre cei mai săraci din Mexic, fiind adesea victime ale traficului de ființe umane. 

Autoritățile mexicane nu au răspuns solicitărilor ZdG spentru a confirma sau infirma autenticitatea acestor acte. Căutările în bazele de date mexicane arată că Vito Perez Gonzalez, cetățean mexican, născut la 28 decembrie 1975, nu există în realitate. Jurnaliști din Mexic spun că inclusiv numele atribuit lui Plahotniuc – „Vito”, este unul „ciudat”, nefiind unul comun pentru Mexic. 

ZdG a mai aflat că noile acte de identitate ale lui Vladimir Plahotniuc au fost trimise din Mexic de un cetățean mexican pe numele unei tinere din Rusia, stabilită în Dubai, cel mai populat oraș din Emiratele Arabe Unite – Irina Ustina. Documentele au fost remise la o adresă din Dubai, unde se află o clădire cu apartamente de lux, piscină exterioară și priveliște spre plajă. Ustina nu a răspuns ZdG.

Datele de pe rețelele de socializare arată că Fredolin Lecari, fostul șef al Biroului Interpol Moldova, este un urmăritor fidel al tinerei care a primit pașaportul cu noua identitate a lui Vladimir Plahotniuc. Fredolin Lecari a fost șef al Inspectoratului General al Poliției de Frontieră (IGPF) în perioada în care Vladimir Plahotniuc și partidul său conduceau R. Moldova. A fost numit în funcție în septembrie 2016 și a demisionat în iulie 2019, la scurt timp după plecarea lui Plahotniuc din țară. 

„N-am nicio interacțiune nici cu domnul Plahotniuc, nici cu doamna respectivă. Eu nu știu. Idee nu am. 

Eu nu am nicio legătură”, a spus Fredolin Lecari, solicitat de ZdG. 

Întrebat de ce clientul său a apelat la o altă identitate și cum a obținut actele mexicane, avocatul Lucian Rogac, a declarat că nu a reușit pe parcursul zilei de 26 martie să obțină o reacție de la Plahotniuc.

Mai multe detalii afli în investigația ZdG - „Secretul lui Plahotniuc, alias Vito Perez Gonzalez, de pe ruta Mexic – Emiratele Arabe Unite, intermediat de o rusoaică din Dubai”.

TV8.md amintește că Vladimir Plahotniuc a părăsit țara în iunie 2019, atunci când democrații au pierdut puterea și au plecat de la guvernare. Câteva luni mai târziu pe numele lui a fost emis un mandat de arest pentru infracțiunea de spălare de bani, în legătură cu rolul său în schema bancară, denumită generic „Frauda Bancară” din perioada 2013-2015, atunci când din țară au fost scoși peste un miliard de dolari. 

Avocații oligarhului fugar au negat toate acuzațiile, iar la moment, nu se știe unde se află acesta. Totuși, procurorii au reușit să pună sub sechestru o vilă din Elveția și o cabană din Munții Alpi, care i-ar aparține lui Plahotniuc. 

Pe 7 februarie 2025, oligarhul fugar a fost dat în căutare internațională după ce a acceptat cererea Republicii Moldova de a revizui refuzul oferit anterior în anul 2020. Iar la finalul lunii respective, Plahotniuc a fost surprins la hotelul „Jumeirah Al Naseem” din Dubai. 

09 decembrie 2025, ora 20:50

Independența financiară rămâne o provocare pentru televiziunile care își tratează cu respect atât telespectatorii, cât și regulile de joc prevăzute în legislație. Mai mulți radiodifuzori, între care și TV8, susțin că pe piață există televiziuni care vând publicitate sub costul de producție, fapt ce denotă, cel puțin, o lipsă de transparență în domeniu. Subiectul a fost abordat în cadrul Forumului Mass-Media 2025, organizat în ultimele două zile la Chișinău.

O analiză financiară prezentată de către expertul media, Octavian Hanganu, arată un decalaj dramatic între potențialul pieței și realitate. Deși raportat la Produsul Intern Brut, piața TV ar fi trebuit să atingă o valoare de aproximativ 77 de milioane de euro, în veniturile reale se situează la doar 25 de milioane de euro, cu o piață de publicitate efectivă de doar aproximativ zece milioane de euro.

„Posturile TV consumă 25 de milioane de euro, publicitate avem doar 10, restul se acoperă din alte surse. Asta este realitatea din piața Republicii Moldova. Televiziunea clasică în volume de bugete de publicitate scade, inclusiv cantitatea de inventar disponibil, scade și cererea clienților pentru această publicitate. Față de Produsul Intern Brut, valoarea pieței de publicitate este net inferioară, chiar dacă PIB-ul nu este atât de mare, în general minim de două ori este subevaluată”, a precizat fondatorul Media Division, Octavian Hanganu.

Piața de publicitate TV de 10 milioane de euro este împărțită la 18 televiziuni, ceea ce înseamnă că fiecăreia îi revine foarte puțin. Problema este că o parte dintre ele, aproximativ 50 la sută fac concurență neloială vânzând publicitate la un preț mai mic, de până la șapte euro și nici nu produc suficient program autohton. Astfel, TV-urile independente sunt permanent în căutarea unor fonduri pentru a putea rezista în continuare.

„Asta este o disonanță foarte mare pe piață și atunci l-aș întreba pe domnul Gherțescu cum se numește acest fenomen când o jumătate din televiziuni fac parte dintr-un grup și vând publicitate de trei ori mai ieftin decât cealaltă presă, decât presa independentă și presa care are niște costuri și vrea să le acopere, să devină o presă sustenabilă”, a menționat directoarea executivă TV8, Svetlana Buza.

„ Trebuie de analizat foarte mult cifrele acestea. Înseamnă că fie costurile lor sunt mult mai mici. Fie există din alte surse decât cele publicitare. Acestă acoperire vine fie din surse pe care statul nu le știe, sau piața nu știe și asta e chiar problemă de transparență a finanțării. Nu pot să dau un nume de televiziune astăzi în Republica Moldova care poate să se laude că este sustenabilă”, a declarat președintele Consiliului Concurenței, Alexei Gherțescu.

Autoritățile declară că nu au posibilitatea de a diminua presiunea din partea produselor televizate produse din alte țări, ceea ce diminuează din veniturile din publicitate obținute de televiziunile care fac produse locale.

O altă problemă este că 80 la sută din banii din publicitatea online pe care le-ar putea obține televiziunile autohtone se ratează pentru că monetizarea se duce la Google sau Meta.

Reprezentanții instituțiilor media spun că au discutat de mai multe ori cu autoritățile reglementarea cadrului legal a publicității online, însă până acum nu s-a obținut niciun rezultat.

În cadrul forumului s-a discutat și despre situația televiziunii naționale care deși beneficiază anual de peste 200 de milioane de lei de la stat, care a primit acum câțiva ani dreptul de a vinde publicitate comercială. Forumul Mass-Media a ajuns la cea de-a zecea ediție.