Așa-zisa „limbă moldovenească” nu s-a născut din evoluția firească a graiului local, ci dintr-un proiect politic în RASSM. Inventată, impusă și folosită ca instrument de deznaționalizare, această construcție artificială a avut un singur scop: distanțarea moldovenilor de identitatea românească.
După anexarea Basarabiei de către Imperiul Țarist în 1812, limba română din regiune s-a conservat la standardele vremii. În perioada țaristă, a avut loc un proces de rusificare, iar în perioada sovietică, autoritățile au încercat să creeze o națiune distinctă, prima tentativă fiind în 1924, prin înființarea Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldovenești în stânga Nistrului.
„Această ficțiune uriașă, limba moldovenească, creată în urmă cu 100 de ani la Balta de niște tineri entuziaști la sugestia lui Kotovschi, celui căreia statuie încă mai tronează aici în Chișinău. Și a fost o ficțiune s-a creat, s-a inventat o limbă, s-a inventat un popor și asta a fost un fake care a avut consecințe uriașe la crearea unui popor”, a declarat pentru ZDG, jurnalistul Marian Voicu.
Leonid Madan este unul dintre principalii autori ai limbii moldovenești. Acesta a încercat să inventeze limba moldovenească bazându-se pe graiul regional vorbit pe ambele maluri ale Nistrului, adăugând influențe din limba rusă și elemente proprii. La 1930 a redactat un cuvântelnic ruso-moldovenesc. În acest dicționar putem regăsi o serie de traduceri nefirești. De exemplu, cuvântul валяться a fost tradus ca а сы тэвэли, în loc de „a sta întins”; самоуправление ca сыникырмуири (autoadministrare); iar современный ca конвремелник, кувремник, în loc de „contemporan”.
Au fost publicat și o serie de cărți, conținutul cărora aduce aminte de o conversație dintre doi oameni pe stradă, decât de o formă literară a limbii:
„Нои ам довтит сы добындим ынфрынжири хотэрытоари ын партя продуснишиии ди мункы. Ынфрынжиря яста хотэрытоари о фост ын ашея, кы сынгуры массыли лукрэторешть о нцэлес ынсэмнэтатя мэририи продуснишиии ди мункы, сынгуры о арэтат ын лукру иста иницыативы уриешникы зыдитоари.”
La scurt timp după anexarea Basarabiei de către URSS, autoritățile sovietice au abandonat ideea de a transforma graiul moldovenesc într-o limbă literară. Totuși, au continuat să promoveze conceptul că locuitorii de pe cele două maluri ale Prutului sunt popoare diferite. Sovieticii au inițiat un amplu proces de deznaționalizare a băștinașilor, care impunea alfabetul chirilic, limita utilizarea limbii materne și instituia limba rusă în toate sferele vieții.
„Din circuitul funcționării unei limbi, erau scoase mai mult de 2/3 din potențialul ei. Limba română era scoasă din toată comunicarea tehnică. La politehnică toate facultățile învățau totul în limba rusă. Un șofer, un mecanic nu putea numi o piesă de automobil ori o operație la construcție în limba lui.Dacă evoluau lucrurile așa mai departe, eu cred că în 20-30 de ani, limba română din Basarabia era pe cale de dispariție sau o degradare într-un hal că nu o mai recunoștea”, menționa consilierul președintelui Mircea Snegur, Vlad Darie.
Statutul limbii române a fost un subiect controversat mult timp, având în vedere două acte fundamentale. În timp ce Declarația de Independență din 1991 proclama limba română drept limbă de stat, Constituția stabilea limba moldovenească ca limbă oficială. În 2013, Curtea Constituțională a decis că Declarația de Independență prevalează asupra Constituției, dar nu au fost luate măsuri de implementare. După aproape un deceniu, prin votul a 56 de deputați, sintagmele „limba moldovenească”, „limba oficială” „limba de stat” și „limba maternă” au fost înlocuite cu „limba română”.
Astăzi, limba moldovenească există doar în Transnistria, locul său de naștere, unde persistă amprenta influențelor sovietice.
„Orășelul minune din parcul Ecaterinei lucrează zilnic. Luni e zi de odihnă. Acum copii se pot plimba cu mașinuțele, lucrează scrâncioburile. În zilele de lucră de la ora 12, sâmbătă și duminică de la ora 10. În zilele trecut de odihnă, orășelul minute l-au vizitat mai bine de 1.000 de persoane. Apropo, prețurile la atracțioane au crescut”, se spune într-un reportaj difuzat la un post TV din stânga Nistrului.
Conform constituției autorităților separatiste, rusa, ucraineana și așa-numita moldovenească au statut de limbi oficiale. Cu toate acestea, toate declarațiile și site-urile pretinselor instituții locale sunt disponibile exclusiv în rusă sau engleză.
