01 aprilie 2025, ora 13:32

În anul 2024, moldovenii au avut cheltuieli medii lunare de 4.407 de lei, cu 0,9% mai puțin decât în 2023. O mare parte din acești bani au fost alocați pentru produse alimentare și băuturi nealcoolice - 39,9%. Cel puțin asta arată datele prezentate de Biroul Național de Statistică într-un comunicat.

17,2% din bani s-au dus pentru locuință, apă, electricitate și gaze, iar 7,7% din buget s-a cheltuit pe procurarea de îmbrăcăminte și încălțăminte.

În descreștere urmează cheltuielile pentru transport - 7,6%, mobilier, dotarea și întreținerea locuinței - 5,4%, sănătate - 4,5%. Telecomunicațiile au reprezentat cel mai mic procent de cheltuieli, respectiv 3,9%.

Comparând mediul urban și rural, cheltuielile în orașe sunt mai mari cu 2.132 de lei, constituind 5.611 de lei. Astfel, orășenii cheltuie mai mult pentru produse alimentare, transport, îmbrăcăminte, încălțăminte, sănătate, horeca, cultură și educație, iar cei din mediul rural - mai mult pentru locuință, apă, electricitate, gaze mobilier și telecomuncații.

Totodată, cheltuielile de consum ale gospodăriilor sunt influențate și de mărimea gospodăriei. Astfel, dacă în cazul gospodăriilor cu o singură persoană cheltuielile medii lunare pe o persoană au însumat 5.140,9 de lei, atunci pentru cele constituite din 5 și mai multe persoane aceste cheltuieli au fost de 1,8 ori mai mici, adică 2.893,2 lei. Aceeași situație se înregistrează și în cazul gospodăriilor cu copii: o gospodărie cu un singur copil cheltuie, în medie pe o persoană, de 1,7 ori mai mult decât o gospodărie cu 3 și mai mulți.

Cea mai mare parte a cheltuielilor sunt în bani: 93,9% și doar 6,1% în natură. Totuși, în mediul rural, cea din urmă formă este mai des întâlnită, constituind 10,3% din total.

De asemenea, conform Biroului Național de Statistică, veniturile medii ale populației în 2024 au fost de 5.283 de lei, cu 2,7% mai mult decât în 2023. 55,8% din acești bani au provenit din salarii și doar 10,1% din activități pe cont propriu. 10,2% din bani au venit de peste hotare, iar 20,9% din prestații sociale.

08 aprilie 2025, ora 08:41

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) condamnă declarațiile recente ale ministrului de Externe, Mihai Popșoi, potrivit cărora „au mai rămas doar judecătorii moderat corupți în sistem”. Membrii CSM califică aceste afirmații drept denigratoare și nefondate.

Într-un interviu pentru Atlantic Council TV, ministrul Popșoi a afirmat:

„În ultimii trei ani, practic am curățat sistemul de cei mai corupți judecători și procurori. Acum suntem pe ultima sută de metri a acestui efort de verificare a întregului sistem de justiție. Au mai rămas doar judecătorii moderat corupți în sistem și suntem ferm hotărâți să scăpăm și de aceștia.

Și nu voi insulta inteligența nimănui spunând că nu va mai exista deloc corupție în sistem. Arătați-mi o țară în care nu există corupție în justiție și vă voi arăta un mincinos. Ceea ce contează este că ne-am angajat să resetăm sistemul astfel încât opțiunea implicită să fie integritatea, nu corupția – așa cum, din păcate, a fost cazul nu doar în Moldova, ci în multe alte țări din regiunea noastră”.

CSM a reacționat printr-o declarație oficială, exprimându-și îngrijorarea față de aceste afirmații:

„Etichetările generalizate în public de către demnitarii de stat de rang înalt, precum că în sistem sunt ‘magistrați moderat corupți’, afectează grav imaginea tuturor magistraților din sistemul judecătoresc”.

Consiliul subliniază că astfel de declarații, dacă nu sunt însoțite de „probe pertinente” și „date relevante”, nu fac decât să afecteze încrederea publicului în justiție:

„Orice declarație de acest gen fără o fundamentare factuală (...) reprezintă o denigrare generalizată a tuturor judecătorilor și afectează credibilitatea societății în actul de justiție”.

CSM atrage atenția că asemenea mesaje subminează și eforturile de reformare a justiției din ultimii ani, iar corupția trebuie sancționată individual, nu prin etichetări colective:

„Consiliul Superior al Magistraturii și-a reiterat de nenumărate ori angajamentul său ferm pentru respectarea independenţei sistemului judecătoresc, dar și pentru asigurarea integrităţii și responsabilității în actul de justiţie. Solicităm demnitarilor de stat să se abțină de la declaraţiile care afectează imaginea sistemului judecătoresc, dar și credibilitatea rezultatelor reformei în sistemul justiției”.