Şaptesprezece persoane şi-au depus candidatura pentru alegerile prezidenţiale din Polonia, al căror prim tur va avea loc pe 18 mai, a indicat vineri comisia electorală, înaintea unui scrutin decisiv pentru coaliţia proeuropeană la putere, în faţa unor mişcări naţionaliste, informează AFP, preluată de Hotnews.ro.
Vineri este ultima zi de depunere a candidaturilor. Numărul final al candidaţilor se mai poate modifica în urma verificării dosarelor de către comisia electorală. Cel mai probabil, pentru alegerea preşedintelui va fi necesar un al doilea tur pe 1 iunie.
Primarul Varşoviei, Rafal Trzaskowski (53 de ani), candidatul Coaliţiei Civice (KO) a premierului Donald Tusk, este cotat ca favorit, cu 33-35% din intenţiile de vot în primul tur, arată ultimele sondaje. O victorie a acestui proeuropean convins ar pune capăt unei coabitări dificile între preşedinte şi guvernul instalat în decembrie 2023.
Actualul preşedinte, conservatorul Andrzej Duda, continuă să blocheze reforme pe care guvernul vrea să le pună în aplicare pentru a-şi onora promisiunile şi a răsturna decizii ale executivului naţionalist precedent.
În urma lui Trzaskowski, doi eurosceptici îşi dispută la mică distanţă locul al doilea şi accederea în turul decisiv.
Karol Nawrocki, 42 de ani, directorul Institutului Memoriei Naţionale şi candidatul partidului naţionalist Lege şi Justiţie (PiS), este creditat cu 19-23% din intenţiile de vot, în timp ce Slawomir Mentzen (38 de ani), candidatul formaţiunii libertariene Confederaţia, este cotat cu 17-19%. Amândoi sunt admiratori ai preşedintelui american Donald Trump.
Fără a pune la îndoială sprijinul pentru Ucraina în războiul cu Rusia, cei doi nu ezită să critice primirea a aproape un milion de refugiaţi ucraineni în Polonia.
Printre candidaţi se află şi Szymon Holownia, preşedintele camerei legislative inferioare, susţinut de formaţiunea A Treia Cale (centru-dreapta, membră a coaliţiei la putere), cu un scor de 8% în sondaje.
În Polonia, puterile preşedintelui sunt limitate, însă acesta coordonează politica externă şi de apărare, şi este şeful oficial al armatei. De asemenea, preşedintele dispune de iniţiativă legislativă şi se poate opune prin veto legilor adoptate de parlament.
Andrzej Duda va pleca din funcţia de preşedinte în august, după două mandate de câte cinci ani.
