Rusia a bombardat din nou orașul Odesa. Forțele ruse au lansat un atac masiv cu drone peste noapte asupra zonelor rezidențiale din portul ucrainean de la Marea Neagră, declanșând incendii şi deteriorând multe apartamente, au declarat oficialii locali marţi dimineață, relatează Reuters.  Cel puțin trei persoane au fost rănite, au declarat autoritățile locale.

Între timp, președintele Volodimir Zelenski a anunțat că reprezentanți ucraineni se vor afla, miercuri, la Londra pentru discuții menite să asigure o „încetare necondiționată a focului” și apoi o „pace reală și durabilă”, relatează AFP. Totodată, Kremlinul ia în calcul ridicarea unui Trump Tower la Moscova pentru a-i face pe plac președintelui SUA. Mai mult, Rusia și-a exprimat „satisfacția” față de o propunere a Statelor Unite de a interzice aderarea Ucrainei la NATO.  

UPDATE Un consilier al președintelui rus Vladimir Putin îl vrea pe liderul SUA Donald Trump în cărțile de istorie. Vladimir Medinski, directorul Societății militaro-istorică a Federației Ruse, consideră că planul de pace în Ucraina al lui Trump va ajunge în toate manualele de istorie.Vladimir Medinski, care a condus echipa de negocieri a Moscovei în timpul primelor tratative ruso-ucrainene de la începutul războiului, în februarie 2022, spune că eforturile de pace ale președintelui SUA Donald Trump vor fi însemnate în manualele de istorie, el fiind unul dintre autorii lor în Rusia. „Eforturile extraordinare ale noii administrații americane, în încercarea de a ajunge la o soluționare rațională a conflictului din Ucraina, și în general transformările din politica internă americană, vor fi reflectate în paginile viitoarelor manuale de istorie ale Rusiei și în istoria universală, fără nicio îndoială. Putem spune cu siguranță că Trump a făcut istorie”, a declarat Medinski pentru agenția de presă controlată de Kremlin, TASS, potrivit Ziare.com.

UPDATE Liderul rus Vladimir Putin a promulgat luni o serie de noi legi menite să reducă şi mai mult la tăcere vocile care se opun politicilor sale, inclusiv ofensivei de amploare dusă împotriva Ucrainei începând din 2022, relatează AFP, potrivit News.ro. Noua legislație incriminează „discreditarea” armatei ruse sau solicitarea de sancțiuni împotriva Moscovei. Ea interzice, de asemenea, „sprijinirea punerii în aplicare a deciziilor” organizațiilor internaționale din care Moscova nu face parte, ceea ce ar putea include Curtea Penală Internaţională (CPI), cu sediul la Haga, care a emis un mandat de arestare pe numele lui Vladimir Putin în 2023. O altă lege nouă interzice „agenților străini” - o etichetă folosită pentru a-i descrie pe criticii Kremlinului - să facă parte din consiliile de administrație ale companiilor de stat. Aşa-numita lege privind „agenții străini” a fost adoptată în Rusia în 2012 şi complică o serie de proceduri administrative. De asemenea, aceasta impune persoanelor vizate să se identifice ca atare dacă postează pe rețelele sociale.

UPDATE Forțele ruse continuă presiunea pe frontul de sud, în regiunea Zaporojie, profitând de pauza operațională oferită de sărbătorile pascale pentru a-și reorganiza trupele și a relua inițiativa în teren. Potrivit actualizărilor de pe harta interactivă a platformei ucrainene DeepState, apropiată de armata Kievului, în ultimele 48 de ore, trupele Moscovei au înregistrat un avans local în apropierea localității Kamianske, pe malul stâng al fostului lac Kahovka, devenit între timp un teren mlăștinos după distrugerea barajului cu același nume.Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), think-tank american cu surse constante în cadrul structurilor militare ucrainene, a confirmat în cel mai recent raport că, între 20 și 21 aprilie, forțele ruse au redus semnificativ intensitatea atacurilor cu artilerie și drone în direcția Orihiv. În schimb, au folosit perioada „de liniște” pentru a evacua răniți, a-și consolida pozițiile, a face recunoașteri și a se pregăti pentru noi acțiuni ofensive.În paralel, surse ucrainene indică faptul că armata rusă transferă echipamente și personal militar din Crimeea ocupată, prin portul Primorsk, către orașele Tokmak și Pologi—puncte-cheie în geometria apărării ucrainene din sud-estul regiunii Zaporojie, scrie Ziare.com.

UPDATE Rusia își intensifică atacurile hibride menite să submineze societatea în Olanda și aliații săi europeni, iar hackerii ruși au țintit deja serviciile publice olandeze, a avertizat marți serviciul de informații al armatei olandeze (MIVD), potrivit Reuters, citat de Agerpres.

UPDATE Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, nu va fi prezent la funeraliile Papei Francisc, care vor avea loc sâmbătă în Piața Sfântul Petru din Vatican, scrie Realitatea. Informația a fost confirmată marți de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, în cadrul unei conferințe de presă zilnice. „Nu, președintele nu are un astfel de plan”, a declarat oficialul rus, răspunzând unei întrebări privind o posibilă deplasare la ceremoniile funerare. Liderul de la Moscova este vizat în prezent de un mandat de arestare emis de Curtea Penală Internațională, context care face improbabilă orice apariție oficială a acestuia în state care recunosc jurisdicția CPI, inclusiv Vaticanul.

UPDATE Cererea pentru automobile produse în Rusia a scăzut cu aproximativ jumătate, a declarat directorul general al AvtoVaz, Maxim Sokolov, subliniind dificultățile cu care se confruntă industria auto rusă. Sokolov, CEO-ul celui mai mare producător auto de stat din Rusia, a precizat că AvtoVaz se așteaptă la o scădere anuală de 33% a vânzărilor de mașini Lada în luna aprilie. „Anul trecut, în aprilie, vânzările de mașini au fost de aproximativ 45.000 de unități, iar în martie undeva în jur de 42.000,” a declarat Sokolov, potrivit agenției de presă Interfax. „Anul acesta… vom ajunge la 30.000 de mașini în aprilie”, scrie Spotmedia.

UPDATE Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că Ucraina își menține propunerea de a se abține de la a lovi cel puțin infrastructura civilă, scrie Ukrinform. „Ucraina își menține oferta – cel puțin, de a nu lovi infrastructura civilă. Și așteptăm un răspuns clar din partea Moscovei. Suntem pregătiți pentru orice discuție despre cum să asigurăm acest lucru. Există o modalitate evidentă, cea mai simplă și cea mai fiabilă: oprirea atacurilor cu rachete și drone cu rază lungă de acțiune. Numai acest lucru ar asigura automat siguranța întregii infrastructuri civile. O încetare a focului – reală și durabilă – trebuie să fie primul pas către o pace sigură și durabilă”, a declarat Zelenski, potrivit AlephNews.

UPDATE Preşedintele rus Vladimir Putin a promulgat luni Acordul Integral de Asociere Strategică cu Iranul, document care nu prevede crearea unei alianțe militare între Rusia şi Republica Islamică, relatează agenția de știri EFE. Spre deosebire de acordul semnat de Rusia cu Coreea de Nord, acesta nu menționează acordarea reciprocă de asistentă militară în caz de agresiune. În virtutea documentului, Rusia şi Iranul devin parteneri strategici în economie, energie, apărare, cultură şi lupta împotriva terorismului, printre alte domenii, scrie G4media.

UPDATE Forțele ruse au recucerit de la trupele ucrainene mănăstirea Gornal Sfântul Nicolae Belogorsky din regiunea rusă Kursk, a relatat marți agenția de știri de stat TASS, citând o sursă de securitate. Mănăstirea, care se află aproape de granița ruso-ucraineană, a fost una dintre ultimele poziții din regiunea Kursk încă deținute de Ucraina de când aceasta a lansat o incursiune majoră în Rusia în august anul trecut, scrie HotNews.

UPDATE Vladimir Putin a menționat în treacăt Novorossia, o regiune care nu există, dar pe care rușii au desemnat-o de mult timp ca fiind tot sudul Ucrainei, de la Mariupol la gurile Dunării, incluzând regiunile Mikolaiv și Odesa (neocupate), dar și pe cele din stânga Niprului (Herson, Zaporijie), doar parțial controlate de Armata Rusă. ISW pune aceste poziționări ale rușilor în contextul întâlnirii care va avea miercuri la Londra, între americani, ucraineni și europeni, pentru conturarea unei poziții comune față de negocierile pe care SUA le vor avea ulterior cu Rusia. Dar, observă ISW, cererile Rusiei sunt, în mare, cam aceleași pe care Kremlinul le avea înainte de război – închiderea ieșirii Ucrainei la Marea Neagră și refuzul aderării sale la NATO, scrie Biziday.

UPDATE Artiom Kriger, jurnalist independent în vârstă de 24 de ani, a fost condamnat la 5 ani și jumătate de închisoare în Rusia, fiind acuzat de activitate extremistă. Înainte de sentință, acesta a transmis o declarație puternică, în care denunță represiunea asupra presei și condamnă regimul condus de Vladimir Putin, transmite Blikk, citat de Adevărul. Kriger a ales să rămână în Rusia, în ciuda pericolelor, și a continuat să scrie despre realitățile din țară. El se consideră un adevărat patriot care visează la o Rusie democratică, în care puterile statului sunt separate, iar presa este liberă.

UPDATE Rusia a pierdut 943.060 de soldați în Ucraina de la începutul invaziei sale pe scară largă, la 24 februarie 2022, a raportat marți Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei, relatează Kyiv Independent. 

UPDATE Ekaterina Barabash, o jurnalistă rusă care a fost arestată la începutul acestui an pentru că a criticat puternic regimul de la Kremlin și războiul din Ucraina, a fugit din arestul la domiciliu și este căutată de poliție, a informat presa de stat rusă pe 21 aprilie, relatează The Kyiv Independent.

UPDATE Negocierile inițiate de oficialii ruși cu administrația Trump în vederea încheierii unui acord de încetare a focului în Ucraina sunt folosite de Kremlin drept pretext pentru o restabilire a „zonelor de influență” dintre Rusia și SUA. Astfel, scopul final al unui „acord” asupra Ucrainei este, pentru Moscova, recunoașterea, din partea SUA, a zonelor de influență ale Rusiei în Europa. Pentru a atinge acest obiectiv, Kremlinul încearcă orice pentru a-i face pe plac lui Donald Trump, inclusiv ridicarea unui „Trump Tower” în Moscova, informează publicația The Moscow Times.

UPDATE „Miercuri, reprezentanții noștri vor fi la Londra. Ucraina, Regatul Unit, Franța și Statele Unite sunt pregătite să meargă înainte într-un mod cât mai constructiv posibil”, a scris Zelenski pe rețelele de socializare, afirmații făcute după o discuție telefonică avută cu premierul britanic Keir Starmer. O întâlnire cu reprezentanții acestor țări era prevăzută săptămâna aceasta în capitala britanică, fără ca data să fi fost anunțată oficial.

UPDATE În noaptea de luni spre marți, forțele ruse au lansat un atac masiv cu drone asupra orașului-port Odesa, situat la Marea Neagră, vizând zone rezidențiale dens populate. Potrivit primarului Hennadiy Trukhanov și guvernatorului regional Oleg Kiper, atacul a provocat incendii și a avariat grav clădiri de apartamente, infrastructură civilă, vehicule și o instituție de învățământ, scrie Reuters. Imagini publicate de primar arată clădiri în flăcări, cu ferestre sparte și fațade distruse. Echipele de intervenție au fost mobilizate pentru a gestiona consecințele atacului, însă numărul exact al victimelor nu a fost confirmat până în prezent. Odesa, care găzduiește trei porturi esențiale, a fost în mod repetat ținta atacurilor rusești de-a lungul conflictului ce durează de peste trei ani. Atacul asupra Odesei are loc în contextul în care Ucraina așteaptă un răspuns la propunerea sa de interzicere a loviturilor cu rază lungă de acțiune asupra infrastructurii civile. Președintele Volodimir Zelenski a declarat pe 21 aprilie că această interdicție este încă pe masă și că Kievul așteaptă un „răspuns clar” din partea Moscovei, scrie AlephNews.