O poveste emoționantă despre un copil sărac care spală parbrize la semafor a fost distribuită de aproape 20.000 de ori pe rețelele sociale în doar câteva ore. Mulți români au vrut să ajute financiar, impresionați de drama lui Mihăiță. Problema? Băiatul nu există. Povestea a fost generată complet de inteligența artificială (AI).
Imaginea care îl arăta pe Mihăiță a fost postată pe pagina „Viață de Românaș”, un cont care și-a schimbat de mai multe ori numele în trecut, apărând anterior ca „Descoperă sănătatea”, „Pescuit și Vânătoare” sau „Inimă deschisă”. Postarea descria viața unui băiat care își ajută tatăl după ce mama i-a murit de cancer. Cu toate acestea, specialiștii au descoperit rapid mai multe indicii că povestea este falsă.
Fotografia era plină de detalii greșite: sigle inexistente pe haine, semne de circulație care nu există în România și obiecte deformate – semne clare ale unei imagini generate de AI. Deși în trecut astfel de poze trădau mai ușor falsul (prin degete în plus sau fețe deformate), tehnologia a avansat, iar acum este tot mai greu de observat diferențele.
„Oamenii nu s-au oprit două secunde să se uite, de exemplu, la siglă, care e total greșită. La fel sigla de pe piept. Dacă te duci puțin mai în dreapta, e un semn de circulație, pe care nu cred că îl mai vezi nicăieri în România. Puteam până acum să identificăm pozele generate AI pentru că aveau tot felul de lucruri anatomic greșite. O ureche strâmbă, un deget în plus. Vedem că AI-ul învață și face mai puține erori, ceea ce înseamnă că pentru noi o să fie din ce în ce mai greu să identificăm pozele generate”, a explicat pentru observatornews managerul unei agenții de social media, Anca Chiru.
Analiștii din social media atrag atenția că astfel de povești nu sunt doar păcăleli nevinovate. Unele pagini care distribuie conținut emoțional ajung ulterior să promoveze mesaje politice sau să ceară date personale, adrese și chiar conturi bancare. Unele se transformă peste noapte în pagini de propagandă sau de influențare a opiniei publice.
„Pagini care păreau cu conținut nepolitic, cu conținut oarecare peste noapte, după ce și-au făcut un număr de followeri s-au transformat în pagini care se numeau „Votați Călin Georgescu”. Postări menite să stoarcă o lacrimă, să stoarcă o empatie. Ulterior devin țintele mesajelor politice. Sunt menite să facă exact asta, nu vândute”, a declarat publicitarul Bogdan Naumovici.
Pentru a ne proteja de conținutul manipulat sau fals, este important să fim atenți la câteva aspecte esențiale. În primul rând, analizați cu atenție imaginile: inteligența artificială face în continuare greșeli la detalii precum forma mâinilor, obiecte neobișnuite sau textul din imagine. De asemenea, verificați sursa postării – dacă pagina de unde provine conținutul își schimbă frecvent numele sau tematica, acesta este un semnal de alarmă. Nu în ultimul rând, căutați informația în surse credibile și oficiale, fără să vă bazați exclusiv pe reacțiile sau comentariile altor utilizatori.
