09 aprilie 2025, ora 22:44

Eșecurile în reformarea sistemului de justiției se explică prin lipsa unui control public asupra autorităților. Declarația a fost făcută de fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase la „Новая неделя” de la TV8. Argumentul lui Tănase este că într-un guvern de coaliție, partidele își monitorizează reciproc acțiunile, în timp ce atunci când puterea este concentrată în mâinile unei singure forțe politice, este nevoie de o supraveghere publică sporită. 

Fostul președinte al Curții Constituționale a adus drept exemplu numirea Veronicăi Dragalin la șefia Procuraturii Anticorupție, sugerând că atunci opinia publică nu a cântărit prea mult. 

„Nu a avut calificarea necesară. Punct. Fără ea este imposibil să obții un loc de muncă la Procuratură. Și nimic nu poate schimba asta. Totuși, a fost numită. A obiectat cineva? Nu! Toată lumea a aplaudat”, a subliniat Alexandru Tănase. 

Fostul președinte al Înaltei Curți a reamintit că mulți dintre șefii de procuraturi nu și-au dus mandatele la final, în conformitate cu legea, lucru care s-ar fi întâmplat, în opinia lui Alexandru Tănase, din cauza unor presiuni sistematice. 

„Dragalin a fost invitată și i s-a spus că trebuie să plece, dar ea a refuzat. Toată lumea a tăcut. Apoi au planificat reorganizarea procuraturilor, pentru a scăpa de ea. Toată lumea a înțeles perfect de ce se întâmpla asta, dar nu au fost presiuni asupra autorităților...”, a spus Tănase. 

Pe 19 februarie, Veronica Dragalin și-a dat demisia din funcția de șefă a Procuraturii Anticorupție. Cererea ei a fost acceptată de procurorul general cu data de 5 martie. În ultimul său discurs, din fotoliul de procuror-șef Anticorupție, Dragalin a îndemnat deputații să voteze împotriva fuziunii celor două procuraturi specializate.

18 decembrie 2025, ora 22:16

Audierea martorilor lui Plahotniuc a continuat astăzi cu fostul guvernator al Băncii Naționale, Dorin Drăguțanu, dar și a lui Ion Ropot, administrator special la Banca de Economii, suspendat ulterior din funcție. Cei doi, care mai au și statut de învinuit în dosarul fraudei bancare, au insinuat că atunci când s-a furat miliardul structurile financiar-bancare erau conduse de oamenii PLDM. Declarația l-a făcut să zâmbească pe Vlad Filat, care a venit neinvitat la ședința de judecată a lui Plahotniuc.

Audierea lui Dorin Drăguțanu a durat aproximativ patru ore. După ce l-a salutat discret pe Plahotniuc, fostul guvernator BNM a început să răspundă la întrebările adresate de acesta. 

Drăguțanu a încercat să convingă instanța că Banca de Economii era o structură influențată puternic de factorul politic și că se întâmpla ca unele credite să fie oferite și prin telefon, la indicația unor politicieni. Fostul guvernator mai spune că BEM păstra prea multe depozite în Federația Rusă, fenomen ce i-a ajutat mult pe cei care au devalizat sistemul. 

Drăguțanu nu a dat nume, dar a ținut să precizeze că PLDM a fost forța politică ce controla la acea vreme structurile financiare. Tot Drăguțanu a încercat să îl convingă pe procuror că Ilan Șor avea o reputație bună în trecut, tocmai de asta, în 2014, chiar el i-a semnat scrisoarea prin care l-a făcut membru al administrației Băncii de Economii. 

Mărturii a făcut și Ion Ropot care a fost administrator special, pus în funcție de Banca Națională la Banca de Economii, preluând gestiunea băncii. Și el are statut de învinuit în același dosar, iar procurorul precizează că acesta a confirmat în instanță ilegalitățile comise în patru luni când acesta a activat în calitate de administrator.

Totodată, procurorul precizează că declarațiile martorilor sunt generale și nu se referă la obiectul cauzei. Deși au fost aruncate săgeți spre Filat care a fost prezent în ședință, martorii încercând să spună că amestecul politicului din acea perioadă în sistemul bancar ar fi produs criza, liderul PLDM nu a putut să se expună. Mai târziu acesta a făcut declarații în fața presei.

Totuși apărătorii lui Plahotniuc spun că informațiile comunicate de martori demonstrează nevinovăția clientului lor.

Plahotniuc a fost extrădat autorităților de la Chișinău pe 25 septembrie. În prima ședință de judecată la care a fost prezent, acesta s-a declarat nevinovat în dosarul „furtul miliardului” și a declarat că vrea să „facă lumină” în frauda bancară. Deși voia audiați 164 de martori, judecătorii au acceptat doar 27.