Republica Moldova ar putea progresa semnificativ din punct de vedere economic dacă autoritățile ar implementa politici mai curajoase, inspirate din exemplele internaționale de succes. De această părere este economistul și omul de afaceri Vasile Tofan, care a explicat la „Cutia Neagră PLUS” cum putem învăța de la Dubai, Coreea de Sud, Danemarca, dar și cât de important e ca statul să reducă birocrația și să susțină inclusiv afacerile mari.
Potrivit lui Tofan, Dubai este un exemplu de succes economic care, deși nu are resurse naturale semnificative, a devenit un centru global de comerț și servicii.
„Dubai era de fapt un pustiu total, unde erau doar cămile și beduini”, a explicat Tofan, subliniind că dezvoltarea Dubaiului nu a fost datorată petrolului, cum mulți ar crede, ci unei economii bazate pe servicii, comerț și sectorul financiar.
Tofan a subliniat importanța reglementărilor simple și a taxelor scăzute în succesul Dubaiului: „Au avut taxe foarte joase, au avut politică de imigrare foarte liberală, au avut reglementări extrem de simplificate”.
„Antreprenorii noștri se îneacă în hârtii”
Acesta a adăugat că o abordare similară ar putea fi benefică și pentru Moldova, unde antreprenorii se confruntă adesea cu birocrația excesivă. „Antreprenorii noștri continuă să bată mătănii la tot felul de instituții, se îneacă în hârtii, când ar fi cazul ca statul să simplifice lucrurile”, a spus Tofan.
El a explicat că reglementările excesive pot sufoca dezvoltarea antreprenoriatului, iar statul ar trebui să faciliteze activitatea firmelor, nu să o îngreuneze:
„Nu-i destul să-i spui statului că uite ajută businessul, statul trebuie să se retragă, statul nu ajută businessul, statul trebuie să retragă din reglementări, în continuare avem foarte multe reglementări”.
Tofan a criticat și reglementările Băncii Naționale, care, în opinia sa, sunt prea detaliate și birocratice.
„În momentul de față, ai contract la Banca Națională, care iau și încep să-ți verifice hârtiile și să spună că uite când în dosarul numărul 47, îți lipsește anexa numărul 134”, a menționat Tofan. În loc să se concentreze pe detalii administrative, Banca Națională ar trebui să fie mai preocupată de „administrarea riscurilor, nu a procedurilor”, consideră el.
Tofan a adăugat că unele reglementări care sunt menite să prevină spălarea banilor, de exemplu, au ajuns să „terorizeze” cetățenii care vor să depună sume mici în bănci: „Noi ne dorim să stopăm bani lui Șor să intre în Moldova. Acum, încercând să stopăm banii lui Șor și la alți criminali, îi terorizăm prin 99.9 procente din moldoveni care vor să-și aducă un 5.000 USD să-i depună la bancă”.
Ce putem învăța de la Coreea de Sud și Danemarca
Pentru a arăta cum o țară poate progresa rapid, Tofan a adus în discuție exemplul Coreei de Sud. El a subliniat că succesul acestei țări a fost posibil datorită unei „politici industriale promovată de a cultiva campionii naționali”, adică sprijinirea unor companii mari care au reușit să devină lideri pe piețele internaționale. „Coreea de Sud s-a prefăcut într-un mare motor de exporturi”, a spus Tofan.
Tofan a vorbit și despre modul în care țări mici, precum Danemarca, au reușit să sprijine companii mari care sunt acum jucători globali: „Danemarca, de exemplu, deși e țară de 5 milioane de oameni, are niște companii și niște campioni naționali extrem de puternici: LEGO în jucării, Hausberg printre cei mai tari în bere, Vestas, printre liderii globali în turbine de vânt”.
Antreprenorii mari din Moldova, pitici față de concurenții internaționali
El a afirmat că sprijinirea companiilor mari și a celor cu potențial de export este esențială pentru prosperitatea economică a Moldovei, subliniind că Guvernul trebuie să fie mai curajos și să adopte politici care să permită creșterea acestora:
„Uneori, noi ca societate suntem foarte, foarte așa atenți când vine vorba de business, mai ales businessul mare, noi glorificăm antreprenorul mic și undeva creăm un mit din ideea că dacă ești mic e bine, hai să ne focusăm pe antreprenorii mici, eu îi admir pe antreprenorii și mici, mijlocii, dar ambiția fiecărui antreprenor mic e că trebuie să un antrenor mare, deci hai să încurajăm să devină companiile mari, ca să poată lupta pe piețe de export. (...)
Impresia e că sunt bogați, dar răspunsul e că nu mai sunt bogați, deci chiar și companiile cele mai mari din Moldova sunt niște pitici pe piețele europene. Da, acum vă dați seama că oricare producător agricol din Moldova, mai măricel, sau nu știu producător de IT sau oricine ar fi ei, în comparație cu concurenții lor europeni sau americani, sunt absolut pitici. Deci acum să spunem că uite sunt bogați, lasă să se lămurească, din contra încă să-i tragem în jos”.
„Noi glorificăm undeva chioșcul de la colț, că e mic și bine, și bravo și hai să susținem chioșcul. Trebuie să susținem și chioșcul de la colț, dar acesta n-o să exporte pe piețele competitive europene și nu o să spargă conturile la Kaufland, la Tesco și la Carrefour și la alți retaileri. Îți trebuie careva masă, de asta trebuie să stimulăm și să ajutăm inclusiv companiile mari ca să cucerească noi piețe. Asta e părerea mea, deși iarăși, eu înțeleg foarte bine că politic lumea preferă mesajul focusat pe mic, mijlociu, dar pe ăștia mari, din contra, hai să-i mulgem și să-i punem la locul lor”, a conchis Vasile Tofan.
TV8.md amintește că economia Republicii Moldova a înregistrat o creștere de 0,1% în 2024. Potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică (BNS), Produsul Intern Brut (PIB) a constituit 323,8 miliarde lei, cu circa 23 de miliarde mai mult decât în 2023.
Pe 3 aprilie, Guvernul a lansat programul „Bugetul+ Plus”, cel mai mare pachet financiar pentru investiții și creștere economică din istoria țării, în valoare de 8 miliarde de lei. Anunțul a fost făcut de premierul Dorin Recean, care a detaliat cum banii, oferiți de Uniunea Europeană, vor fi folosiți pentru a sprijini cetățenii și economia.
Potrivit lui Vasile Tofan, programul Bugetul+ PLUS este important pentru stimularea economiei, având în vedere că, în prezent, sectorul privat rămâne timid, iar investitorii străini sunt reticenți din cauza contextului geopolitic.
