10 aprilie 2025, ora 18:05

Sub pretextul protejării suveranității, tot mai mulți politicieni din fostul spațiu sovietic promovează legi inspirate de modelul rusesc al „agentului străin”.  În Republica Moldova, o inițiativă legislativă similară a fost depusă la Parlament, sub promisiunea transparenței, dar cu riscul de a deveni un instrument de control și presiune asupra vocilor incomode.

Legea agenților străini a redevenit un subiect exploziv în Georgia. După ce a fost contestată vehement de societatea civilă și întâmpinată cu proteste masive, recent, parlamentul georgian a adoptat o nouă modificarea a actului normativ. Deși autoritățile insistă că textul este inspirat din legislația Statelor Unite, unii analiști politici atrag atenția că modul de funcționare are la bază modelul rusesc.

„Georgia a luat de fapt ca formă legislația americană și britanică dacă vreți, dar însăși mecanismul de implementare și modul în care este gândită metodologia implementării acestei legi este una foarte apropiată de Federația Rusă și să nu uităm că și guvernul actual al Georgiei are strânse legături cu Federația Rusă și regimul oligarh de acolo își dorește să folosească legea agenților străini pentru a nu le permite celorlalți actori, care reprezintă opoziția să aibă un sprijin și doar banii oligarhilor să conteze când vorbim de competiția electorală. Deci conservarea puterii pe cât se poate de mult și pe cât se poate se poate de posibil”, a declarat pentru „Alo, TV8”, analistul politic, Marin Gherman. 

Și în țara noastră unii lideri politici consideră că Republica Moldova are nevoie de o reglementare privind statutul agenților străini. Mai mult, își asuma implementarea unei astfel de măsuri ca parte a propriilor angajamente politice.

„-PSRM va opta pentru legea agenților străini și doi la mână, interzicerea activității ONG-urilor în politică? – Asta va fi angajamentul nostru politic, inclusiv în platformele electorale. De aceea da, poziția noastră, a partidului socialiștilor noi vom elabora și vom propune spre aprobare în parlament o lege cum este în Statele Unite, cum este în Georgia, să interzică ONG-urilor să se ocupe cu politica”, susține liderul PSRM, Igor Dodon.

Recent, șase deputați BCS au înregistrat un proiect de lege privind „statutul agenților străini” în Republica Moldova. Potrivit definiției prezentate agent străin este considerat:

„Orice persoană juridică sau fizică ce primește direct sau indirect finanțare externă în proporție de cel puțin 50% din totalul veniturilor anuale și care desfășoară activități ce influențează viața politică, economică, socială sau educațională din Republica Moldova”.

Printre sancțiunile prevăzute se enumeră: aplicarea de amenzi de la 50.000 la 200.000 lei, blocarea conturilor bancare, suspendarea activității până la 6 luni și chiar dezvoltarea entității prin hotărâre judecătorească. Deși proiectul legislativ este asemănător cu varianta rusească și georgiană, în nota de fundamentare se face trimitere la practicile din state cu vechi tradiții democratice, precum: SUA, Australia, Franța și Germania. Or, asemenea acte normative ar putea fi dăunătoare pentru state cu o democrație în curs de consolidare.

„Întotdeauna în democrațiile fragile orice lege poate  fi folosită de guvern în scopuri care nu sunt neapărat oneste, democratice și corecte. Chiar să luăm o legea, cea mai bună lege din Statele Unite ale Americii și o aducem oriunde în altă țară, dacă nu există o gândire instituțională din punct de vedere democratic, lucrurile pot să funcționeze foarte prost. Riscul Georgiei, riscul Ucrainei, riscul Republicii Moldova și altor state care făceau parte din fosta Uniune Sovietică este folosirea acestor reglementări cu scopul de a bloca finanțări, sprijine, inițiative care vin din afară”, a punctat Marin Gherman.

Spre deosebire de regimurile autoritare, precum cel din Rusia, finanțările externe provenite de la parteneri precum Uniunea Europeană, Guvernul României, USAID sau alte organizații internaționale sunt transparente. De altfel, chiar aceste instituții solicită ca sprijinul acordat să fie vizibil menționat în proiectele desfășurate de beneficiari. În schimb, o lege a agenților străini, inspirată de modelul rusesc, nu ar viza banii ascunși proveniți ilegal pentru corupție sau subminarea stabilității interne. Mai mult, aceasta ar putea bloca orice inițiativă din partea societății civile și utilizată ca instrument legal de răfuială politică.

27 decembrie 2025, ora 22:18

Sunt aproape două luni de când Curtea de Conturi a anunțat că a stabilit mai multe nereguli în gestionarea banilor publici la Teleradio-Moldova (TRM). Constatările Curții se referă la cheltuirea neconformă a zeci de milioane de lei. Au urmat consultări parlamentare pe marginea raportului, iar după asta - nimic. În pofida încălcărilor grave constatate de Curtea de Conturi și a altor abuzuri menționate într-o investigație CuSens, conducerea TRM a primit verde la Legislativ să își caute mai departe de lucru. Bună prieteni, haideți să vorbim Verde-n ochi despre banii publici cheltuiți după bunul plac al managementului din dealul Schinoasei și despre duble standarde din Parlament.

Mi-aș fi dorit să nu fi ajuns să fac acest editorial. Nu este tocmai plăcut să vorbești despre neregulile din curtea altor televiziuni. Dar pentru că TRM este plătit din banii publici, cu aproape 200 de milioane de lei pe an, avem obligația să veghem cum sunt cheltuiți banii noștri. Curtea de Conturi spune că a identificat la TRM nu doar lipsă de transparență în cheltuirea banilor, dar și posibile conflicte de interese și un contract de angajare cu totul scandalos al directorului TRM. Dacă ar fi fost demis înainte de termen, Vlad Țurcanu ar fi plecat din funcție cu 1,5 milioane de lei, compensație de concediere, iar dacă și-ar fi dus  mandatul până la capăt, ar fi primit o primă de concediere de 360.000 de lei. Apropo în ultimii doi ani, salariul directorului TRM a crescut aproape de două ori, mai rar asemenea majorări la bugetari. De o plăcere să lucrezi la stat. Vlad Țurcanu a renunțat la prevedere exagerate din contract abia după ce a fost dat în vileag de echipa de audit și i s-a iertat imediat totul. Indulgența Parlamentului față de încălcările managementului de la TRM este de neînțeles.

Este uluitor cu câtă ușurință iartă Legislativul risipa de bani din bugetul de stat dintr-o instituție care i se subordonează. Peste 21 de milioane de lei cheltuiți pentru salarii necoordonate în prealabil de Consiliul de Supraveghere și Dezvoltare. Încă 1 milion cheltuit pentru prime acordate unui grup restrâns de angajați. Peste 13 milioane de lei, cheltuiți pentru procurări netransparente și nejustificate. Au fost constatate neconformități referitoare la lansarea investițiilor pentru construcția noului sediu al TRM. Acest viitor sediu ar urma să mai coste bugetul de stat încă vreo 320 de milioane de lei. 

Dincolo de suspiciunile rezonabile legate de cheltuirea banilor publice, este îngrijorătoare tăcerea Parlamentului față de acuzațiile legate de comportamentul nepotrivit al directorului TRM față de mai mulți angajați. Mulți s-au adresat în judecată și au câștigat procesele. Și nu e vorba doar despre vechii oameni de la Teleradio-Moldova despre care Vlad Țurcanu afirmă că s-ar opune reformelor sale, ci și de oameni noi aduși chiar de el. Ultima directoare de la Moldova 1 a fugit de acolo la doar 3 luni după preluarea funcției. La plecare, a avertizat comisia parlamentară de profil că în cadrul instituției se iau decizii fără consultarea echipei și sunt efectuate cheltuieli mari nejustificate. Dar și acest semnal de alarmă a fost ignorat.

Pentru toate acuzațiile primite, Vlad Țurcanu a avut un răspuns: Este adevărat ca avem și în prezent oameni care acționează în detrimentul instituției ….. rău intenționați

Nu știu cum se explică această miopie a Comisiei parlamentare educație, sport și mass-media față de situația de la Teleradio-Moldova. În pofida criticilor ce au vizat situația de pe interiorul postului public de televiziune, Parlamentul le-a acordat bugete din ce în ce mai mari și chiar acces nelimitat la piața de publicitate TV. 

Apropo, Curtea de Conturi afirmă că cele mai multe nereguli sunt legate tocmai de modul în care managementul TRM cheltuie banii proveniți din publicitate. Un fel de bani de buzunar pentru companie. Bani luați de la televiziunile comerciale care abia leagă tei de curmei pentru a rezista pe o piață total neprietenoasă jurnalismului independent.

Vă spun Verde-n ochi, banii publici nu sunt banii nimănui, cei care îi cheltuie cu nesăbuință ar trebui să răspundă!