Rusia a lansat luni dimineață o serie de atacuri asupra mai multor orașe ucrainene, aparent vizând obiective civile, la doar o zi după carnagiul din Duminica Floriilor, când 34 de oameni au fost uciși la Sumî în timpul unei slujbe religioase. În noaptea de duminică spre luni, Odesa, Harkov și Zaporojie au fost lovite de drone și rachete, provocând pagube importante infrastructurii civile. Rusia va escalada războiul în Ucraina și va declanșa un conflict global dacă nu este oprită curând, a avertizat Volodimir Zekenski, potrivit Sky News.

Vladimir Putin își bate joc de Donald Trump, a declarat luni ministrul polonez de Externe, care și-a exprimat speranța că Statele Unite văd acest lucru. Rusia nu dă semne că doreşte pacea în Ucraina, a menționat şefa diplomaţiei europene, Kaja Kallas. Potrivit unei analize realizate de Sky News, Vladimir Putin „pune la încercare răbdarea lui Donald Trump și își bate joc de încercările SUA de a aduce la masă cele două părți aflate în conflict. Nu pare să-i pese dacă își alienează omologul american, care până în prezent a fost predispus la o ciudată încredere”. Jurnaliștii britanici subliniază că „loviturile asupra civililor nu sunt victorii pe câmpul de luptă, dar afectează moralul ucrainenilor”.

UPDATE Într-un interviu acordat jurnalistului Scott Pelley pentru emisiunea „60 Minutes” de la CBS, Zelenski a spus deschis ceea ce gândesc milioane de ucraineni: că ura sa față de Vladimir Putin este totală. „Putin? 100% ură. Nici măcar 99,99%”, a spus liderul de la Kiev, într-un moment de sinceritate care, cel mai probabil, îl va înfuria pe liderul rus. Interviul a fost filmat în orașul natal al lui Zelenski, Kryvyi Rih, la doar câteva zile după ce o rachetă rusească a ucis 19 oameni, dintre care nouă copii, pe un teren de joacă. „Cum poți numi altfel un om care vine aici și ne omoară copiii?”, a întrebat Zelenski, vizibil afectat. În acea zi, el a vizitat locul tragediei și a vorbit despre vinovăție, suferință și despre pericolul de a negocia cu criminalul care și-a trimis soldații să ucidă civili. „Suntem în adăpostul antibombă al unei școli. Războiul a intrat în sălile de clasă. Copiii noștri mor pentru că un dictator vrea să-și refacă imperiul. Asta este realitatea noastră zilnică”, a spus președintele ucrainean.

UPDATE Intenția viitorului cancelar german de a trimite Ucrainei rachete de croazieră cu rază lungă de acțiune Taurus a fost primită pozitiv de participanții la reuniunea miniștrilor de externe din Uniunea Europeană (CAE), ce se desfășoară luni la Luxemburg, relatează DPA.

UPDATE Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat că NATO „și-a pierdut rostul” după colapsul fostei Uniuni Sovietice (în 1991) și că „ar fi trebuit desființat”, chestiune valabilă și în prezent, informează Kyiv Independent.

UPDATE Până la 100.000 de militari ucraineni au fost uciși în războiul la scară largă împotriva Rusiei, relatează CBS News, care citează date dintr-un interviu cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. „Există atacuri rusești zilnice asupra orașelor ucrainene. 1.700 de atacuri asupra școlilor, peste 600 de copii morți, 780 de unități medicale atacate, 13.000 de civili uciși și până la 100.000 de soldați ucraineni morți.”, arată CBS News.

UPDATE Președintele ucrainean Volodimir Zelenski avertizează că Rusia va începe Al Treilea Război Mondial dacă nu este oprită. „Nu sunt doar speculații, amenințarea este reală, scopul final al lui Putin este de a reînvia imperiul rus”, a explicat Zelenski.

UPDATE Propagandistul Vladimir Soloviov a catalogat atacul din Sumî drept o „încercare tradițională a autorităților ucrainene de a deraia orice posibilitate de negociere”, în cadrul emisiunii sale difuzată de postul de stat Rossia 24, relatează publicația independentă rusă The Moscow Times.

UPDATE Reprezentantul permanent al Rusiei pe lângă organizațiile internaționale de la Viena, Mihail Ulianov, și-a exprimat îndoiala cu privire la intențiile SUA de a opri atacurile forțelor armate ucrainene asupra civililor din Rusia, relatează Vedomosti. Diplomatul rus s-a adresat secretarului de stat al SUA, Marco Rubio, întrebând dacă Washingtonul este într-adevăr interesat de încetarea loviturilor armatei ucrainene asupra populației civile din Rusia. Astfel, Ulianov a comentat declarația lui Rubio, în care acesta, în numele SUA, a transmis condoleanțe în legătură cu atacul cu rachete asupra orașului Sumî, scrie Libertatea.

UPDATE Budapesta nu va fi de acord cu nicio parte a misiunii Uniunii Europene de pregătire militară ce va avea loc în interiorul Ucrainei, întrucât în acest fel ar spori riscul unei escaladări a războiului, a declarat luni ministrul de externe ungar Peter Szijjarto, potrivit Reuters, anunță Agerpres.

UPDATE Uniunea Europeană intenţionează să anunţe, la începutul lunii mai, care sunt paşi necesari pentru eliminarea combustibililor fosili ruseşti, în ideea de a realiza un echilibru între obiectivul reducerii dependenţei de importurile din Rusia şi necesitatea de a reduce costurile cu energia pentru sectorul industrial, transmite agenția de știri Bloomberg, citată de Agerpres.

UPDATE Numărul răniților după atacul aerian de duminică din Sumî a crescut la 119, din care 15 sunt copii. 34 de oameni au fost uciși, inclusiv șapte copii, a anunțat Oleh Strilka, purtătorul de cuvânt al Serviciului pentru Situații de Urgență al regiunii Sumî, potrivit Spotmedia.

UPDATE Ministrul polonez de externe Radoslaw Sikorski a declarat luni că speră că preşedintele american Donald Trump şi administraţia sa vor vedea că liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, "îşi bate joc de bunăvoinţa lor", după atacul mortal cu rachete al Moscovei asupra oraşului Sumî din Ucraina, relatează Reuters, citat de Agerpres.

UPDATE Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat pe 12 februarie că orice atac al Rusiei asupra unei țări membre va fi urmat de un răspuns „devastator”: „Dacă Putin atacă NATO, reacția va fi devastatoare. Va pierde.”

UPDATE Guvernul Ucrainei, condus de președintele Volodimir Zelenski, a invitat liderii Uniunii Europene să vină la Kiev pe 9 mai. Data nu este întâmplătoare, fiindcă în aceeași zi, Rusia organizează parada militară anuală de la Moscova, un eveniment major pentru președintele Vladimir Putin. Invitația a fost făcută luni de Andrii Sybiha, ministrul ucrainean de externe, în timpul unei întâlniri cu omologii săi europeni la Luxemburg. El i-a îndemnat pe oficialii Uniunii Europene să arate „unitate și hotărâre” în fața agresiunii rusești, pe care a numit-o cea mai mare din Europa de la al Doilea Război Mondial încoace, potrivit Mediafax.

UPDATE Președintele ucrainean Volodimir Zelenski și-a anunțat disponibilitatea de a cumpăra zece sisteme de apărare antiaeriană Patriot din Statele Unite pentru suma de 15 miliarde USD și disponibilitatea partenerilor europeni de a contribui la finanțarea tranzacției, scrie Ukrainska Pravda.

UPDATE Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe ucrainean, Heorhii Tîhîi, a dezminţit luni că marţi şi miercuri vor avea loc în Turcia reuniuni privind încetarea focului în Marea Neagră între delegaţii din Ucraina şi Rusia, informează EFE, citat de Agerpres.

UPDATE Generalul Ben Hodges, 66 de ani, fost comandant al Forțelor Terestre ale SUA în Europa (2014-2018), a declarat, într-un interviu pentru Radio Svoboda, filiala ucraineană a Radio Europa Liberă, că încetarea focului în Ucraina rămâne „o perspectivă îndepărtată” și că „Vladimir Putin nu va accepta o Ucraină suverană puternică cât timp este în viață”, scrie Libertatea. „Cred că ceea ce face Rusia nu poate dura la infinit. Și nu au cum să învingă Ucraina într-un război. Nu există nicio forță care să poată străpunge așa cum au făcut bunicii lor și să ajungă până la Nipru, de exemplu”, a continuat Hodges.

UPDATE Ministerul Apărării de la Moscova a transmis luni că în urma atacului cu rachete Iskander care a vizat centrul orașului Sumî și în urma căruia peste 30 de civili, printre care și copii, au fost uciși, au fost „eliminați 60 de membri ai centrului de comandă a forțelor armate ucrainene”, transmite Tass. 

UPDATE Ministerul rus al Apărării a transmis luni că în atacul cu rachete efectuat duminică de armata rusă asupra oraşului ucrainean Sumî a lovit o reuniune a unor ofiţeri din comandamentul armatei ucrainene, acuzând în acelaşi timp Ucraina că foloseşte civilii ca scuturi umane, după ce, potrivit bilanţului provizoriu al victimelor prezentat de autorităţile ucrainene, cel puţin 34 de civili au fost ucişi şi 117 răniţi în acest atac, transmite Agerpres.

UPDATE Prețioasele tancuri Leopard 2 ale Germaniei eșuează pe câmpul de luptă din Ucraina, potrivit unei evaluări a ministerului german al apărării, care dezvăluie și dificultățile cu care se confruntă ucrainenii în utilizarea armamentului greu. Tancurile Leopard 2 sunt vulnerabile la atacurile dronelor, ca și tancurile în general, se arată într-un document. Cu toate acestea, designul complicat al Leopard 2 îl face dificil de reparat pe câmpul de luptă, ceea ce înseamnă că Leopard-urile avariate trebuie trimise la echipe specializate de reparații din vestul Ucrainei sau chiar să meargă până în Polonia pentru a fi reparate și întreținute.

UPDATE Secretarul de stat american Marco Rubio a descris atacul ca fiind „oribil” și a transmis condoleanțe pentru victime – „Aceasta este o reamintire tragică a motivului pentru care președintele Trump și administrația sa investesc atât de mult timp și energie pentru a pune capăt acestui război și pentru a obține o pace durabilă”, notează Gândul.

UPDATE Cancelarul demisionar al Germaniei, Olaf Scholz, între timp, a declarat că atacul a arătat „cât valorează presupusa disponibilitate a Rusiei pentru pace”. Președintele francez Emmanuel Macron a acuzat Rusia de „desconsiderare flagrantă a vieților omenești, a dreptului internațional și a eforturilor diplomatice ale președintelui Trump”. Descriind atacul drept „barbar”, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a adăugat: „Rusia a fost și rămâne agresorul, încălcând flagrant dreptul internațional. Sunt necesare de urgență măsuri ferme pentru a impune o încetare a focului. Europa va continua să ajungă la parteneri și să mențină o presiune puternică asupra Rusiei până când vărsarea de sânge se va încheia și se va ajunge la o pace justă și durabilă, în termenii și condițiile Ucrainei”.

UPDATE Premierul britanic Sir Keir Starmer și-a exprimat, de asemenea, punctul de vedere, declarându-se „îngrozit de atacurile oribile ale Rusiei asupra civililor din Sumy”. Keir Starmer a spus că acesta este „o reamintire puternică a vărsării de sânge continue comise de Putin. Președintele Volodimir Zelenski și-a arătat angajamentul față de pace, președintele Vladimir Putin trebuie acum să fie de acord cu o încetare completă și imediată a focului, fără condiții – așa cum a făcut Ucraina”.

UPDATE Un purtător de cuvânt al secretarului general al ONU, António Guterres, a declarat că a fost „profund alarmat și șocat” să afle de atacul cu rachete. Guterres a subliniat sprijinul ONU pentru „eforturi semnificative în vederea unei păci juste, durabile și cuprinzătoare care să susțină pe deplin suveranitatea, independența și integritatea teritorială a Ucrainei”, potrivit Biziday.

UPDATE Giorgia Meloni a denunțat „un atac rusesc oribil și laș”, care a avut loc „în această zi sfântă a Duminicii Floriilor, făcând din nou victime civile nevinovate, din păcate inclusiv copii. Condamn cu fermitate această violență inacceptabilă, care contrazice orice angajament real pentru pace. Vom continua să lucrăm pentru a pune capăt acestei barbarii”.

UPDATE Preşedintele chinez Xi Jinping consideră că protecţionismul „nu duce nicăieri” şi că un război comercial nu va avea „niciun câştigător”, a anunţat, luni, presa de stat, citată de AFP, informează News.ro.

UPDATE Victorios în alegerile parlamentare germane de la sfârșitul lunii februarie, Friedrich Merz s-a arătat până acum hotărât să continue să sprijine militar Ucraina. În timp ce cancelarul în funcție Olaf Scholz a refuzat să furnizeze Kievului rachete Taurus capabile să lovească adânc în teritoriul rus, viitorul cancelar este deschis la această posibilitate. „Întotdeauna am spus că aș face acest lucru doar în acord cu partenerii noștri europeni”, a declarat el duminică seara, ca răspuns la o întrebare pe această temă, potrivit Le Figaro.

UPDATE Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politica de securitate, Kaja Kallas, a cerut luni să se exercite "presiune maximă asupra Rusiei", pentru că ceea ce Moscova "doreşte cu adevărat" este război în Ucraina şi nu încetarea focului, informează EFE.

UPDATE Preşedintele american Donald Trump cataloghează drept „oribil” bombardamentul soldat duminică, 13 aprilie, cu cel puţin 34 de morți şi 117 răniţi la Sumî, în nord-estul Ucrainei, însă fără să acuze în mod direct Rusia, relatează AFP. Cred că este teribil. Şi mi s-a spus că au făcut o greșeală. Dar cred că este un lucru oribil”, le-a declarat unor jurnaliști preşedintele Statelor Unite, la bordul aeronavei prezidenţiale Air Force One. 

UPDATE Grupări asociate Rusiei și Belarusului au lansat un atac cibernetic asupra computerelor echipei de campanie care lucrează pentru primarul Varșoviei. Acesta este candidat la alegerile prezidențiale din Polonia, potrivit RFI.

UPDATE Un cetățean moldovean în vârstă de 32 de ani a fost reținut în Crimeea de către Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) pentru o presupusă colaborare cu serviciile speciale ucrainene, transmite agenția rusă TASS. El e acuzat că ar fi ascuns explozibili destinați aruncării în aer a unei stații de pompare a apei, conform informațiilor furnizate de serviciul rus de informații FSB (urmașul KGB). Important: autoritățile ruse fac deseori acuzații nefondate la adresa unor cetățeni străini pe care îi acuză de spionaj, Moscova instrumentând politic aceste scandaluri. Rusia a pus constant Republica Moldova sub presiune și s-a amestecat fățiș în alegerile prezidențiale de anul trecut, încercând să oprească drumul spre integrarea în UE. FSB a făcut public și numele cetățeanului moldovean – Kurdoglu Evgheniy Mihailovici, născut în 1992, potrivit TASS, citat de G4media.

UPDATE Din Georgia până în Kazahstan, toți ochii sunt ațintiți asupra negocierilor purtate pentru a pune capăt războiului din Ucraina. Rezultatul acestor negocieri va determina, în ultimă instanță, capacitatea Moscovei de a proiecta influență în jurul granițelor Rusiei. Războiul din Ucraina trebuie să se încheie, scrie Zaur Shiriyev pentru Carnegie Endowment for International Peace. Dar, totodată, contează foarte mult cum se încheie. „Ceea ce iese la iveală seamănă din ce în ce mai mult cu un compromis forțat pe cheltuiala Kievului – o destindere a relațiilor dintre SUA și Rusia, în schimbul teritoriului ucrainean. Dacă agresiunea Moscovei are ca rezultat câștiguri teritoriale, mesajul către vecinii Rusiei va fi clar: puterea are dreptate, independența și suveranitatea sunt condiționate, iar agresiunea dă roade”, avertizează Zaur Shiriyev la începutul analizei sale, potrivit Gândul.

UPDATE „Securitatea lumii este în joc” dacă Rusia continuă să avanseze, a avertizat președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, într-un interviu acordat CBS News. El îi cere lui Donald Trump să viziteze Ucraina pentru a vedea cu ochii lui realitatea războiului provocat de Rusia, scrie Kyiv Independent.

UPDATE „Din păcate, cred că relatările rusești prevalează în Statele Unite. Cum poți fi martor la pierderile și suferințele noastre, să înțelegi ce fac rușii și, în același timp, să crezi că nu ei sunt agresorii, că nu ei au început acest război? Acest lucru vorbește despre influența enormă a politicii de informare a Rusiei asupra Americii, asupra politicii americane și a politicienilor americani”, a menționat Zelenski, potrivit G4media.

UPDATE Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acordat un interviu pentru CBS News în care a afirmat că se teme că războiul din Ucraina ar putea escalada și mai mult. El crede că acest conflict ar putea escalada într-un război mondial dacă președintele rus Vladimir Putin nu este oprit cu fermitate, potrivit BBC. Interviul a fost înregistrat în Krivoi Rog, orașul natal al lui Zelenski, la o săptămână după atacul rusesc care a ucis 19 persoane, inclusiv nouă copii. „Dacă nu rămânem fermi, el va avansa și mai mult”, a spus Zelenski. „Aceasta nu este doar o speculație inutilă, amenințarea este reală. Scopul final al lui Putin este de a reînvia imperiul rus și de a revendica teritoriile care sunt acum sub protecția NATO. Având în vedere toate acestea, cred că situația ar putea escalada într-un război mondial”, scrie G4media.

UPDATE Preşedintele Volodimir Zelenski i-a cerut lui Donald Trump să vină în Ucraina, pentru a vedea cu ochii săi dezastrul cauzat de invazia Rusiei. Comentariile lui Zelenski pentru CBS au fost făcute la câteva ore după ce rachete balistice ruseşti au ucis 34 de persoane şi au rănit mai mult de 100 în oraşul Sumî. „Veniți, vedeți şi apoi haideți să avansăm un plan despre cum să înceteze războiul. Veți înţelege cu cine aveți de-a face. Veți înţelege ce a făcut Putin”, a spus Zelenski, notează Rador.

UPDATE La Odesa, un spital și mai multe locuințe din apropiere au fost avariate. Primarul orașului a publicat imagini cu distrugerile, precizând că „acoperișul și una dintre sălile de operații au fost avariate, dar niciun pacient nu a fost rănit”. De asemenea, au fost afectate clădiri rezidențiale, un drum principal, mai multe mașini și o benzinărie, transmite Biziday.

UPDATE În Zaporojie, o dronă rusească a lovit baza unui bloc de locuințe cu nouă etaje. Impactul a provocat un incendiu violent, însă clădirea a rămas în picioare. La Harkov, rușii au atacat un depozit de alimente, declanșând un incendiu masiv de peste o mie de metri pătrați, care s-a extins la locuințele din apropiere. În toate cazurile, țintele par să fi fost exclusiv civile, scrie Biziday.

UPDATE O analiză Sky News, care încearcă să înțeleagă atacul de duminică de la Sumî, arată că Vladimir Putin “pune la încercare răbdarea lui Donald Trump și își bate joc de încercările SUA de a aduce la masă cele două părți aflate în conflict. Nu pare să-i pese dacă își alienează omologul american, care până în prezent a fost predispus la o ciudată încredere. Poate că ceea ce face Putin este să ridice miza cât de mult poate pentru a demonstra forță – loviturile asupra civililor nu sunt victorii pe câmpul de luptă, dar afectează moralul ucrainenilor. Poate că Putin știe că, dacă își va menține presiunea militară, președintele Trump se va plictisi de un conflict pe care își va da seama că nu-l poate rezolva și se va concentra pe priorităților economiei americane. Sau poate că el crede că Trump își dorește atât de mult o apropiere de Rusia, de o grandioasă întâlnire bilaterală Putin-Trump, încât cadavrele civililor rămase de-a lungul acestui drum, vor deveni detalii uitate atunci când poza celor doi va face, în sfârșit, titlurile din actualitate. Oricum ar fi, președintele Putin pare să nu se grăbească să pună capăt războiului”, scrie Biziday.

UPDATE După succesul loviturii ucrainene cu două rachete antinavă Neptun asupra crucișătorului Moskva în aprilie 2022, Rusia a încercat să îl salveze, desfășurând o amplă operațiune de căutare și salvare. Comandantul marinei ucrainene Oleksii Neizhpapa a declarat acest lucru într-un interviu acordat unei publicații din Odesa, scrie Ukranews. Potrivit comandantului Marinei ucrainene, la o jumătate de oră după atac, nave rusești, inclusiv fregate, nave cu rachete și chiar o navă de recunoaștere, au pornit spre locul incidentului, notează Digi24.

UPDATE Rusia a lansat noaptea trecută 62 de drone. Forțele de apărare aeriană ucrainene au distrus 40 de drone, iar alte 11 au dispărut de pe radar fără a provoca daune. Regiunile Odesa, Donețk, Dnipropetrovsk și Harkov au fost sub atac, au comunicat Forțele Aeriene ale Ucrainei.

UPDATE Ucraina a prezentat primele imagini cu sistemul laser Tryzub (Trident, în limba ucraineană), care poate distruge elicoptere, drone și avioane, la o conferință privind industria de apărare, informează publicația locală Defence Express. Imaginile video au fost difuzate de Vadim Sukharevski, comandantul Forțelor ucrainene de Sisteme fără Pilot, potrivit Libertatea. Acest videoclip a demonstrat funcționarea sistemului ucrainean cu laser Tryzub. Videoclipul, care probabil a fost filmat în timpul testelor sistemului, arată postul de lucru al operatorului, precum și ghidarea sistemului către țintă cu ajutorul unui joystick. Pentru prima dată, au fost anunțate și informații detaliate privind razele de acțiune ale sistemului ucrainean cu laser: - distrugerea dronelor de atac, a bombelor aeriene, precum și a rachetelor de croazieră și balistice este posibilă la o distanță de până la 3 km; - distrugerea dronelor, elicopterelor și chiar a avioanelor – la o distanță de până la 5 km; - orbirea (suprimarea optică) a dronelor, rachetelor de croazieră, elicopterelor și avioanelor – la o distanță de până la 10 km.

Atac cu drone rusești lângă granița Republicii Moldova și zi crucială pentru viitorul Ucrainei. Oficialii europeni negociau înaintea Consiliului European de joi de la Bruxelles un compromis de ultim moment pentru a oferi Ucrainei miliardele de euro de care are nevoie pentru a-și finanța războiul, dar și cheltuielile de zi cu zi, scriu Reuters și Politico. „Trebuie să găsim o soluție astăzi”, a declarat Ursula von der Leyen. „Nu vom părăsi Consiliul European fără o soluție pentru finanțarea Ucrainei în următorii doi ani.” Volodimir Zelenski avertizează că absenţa unei decizii asupra activelor ruse îngheţate va fi „o mare problemă” pentru Ucraina. Totodată, se declară deschis pentru alegeri, dar anunță două condiții.

Între timp, Rusia a lansat un atac amplu contra Ucrainei, folosind zeci de drone. Deși apărarea aeriană a interceptat majoritatea dronelor, au fost raportate pagube la infrastructura civilă și mai mulți civili au fost răniți. Totodată, Estonia susţine că trei grăniceri ruşi au pătruns ilegal pe teritoriul său. După ce o generație întreagă a trăit vremuri de pace, Europa le spune cetățenilor să se pregătească de război, notează Wall Street Journal (WSJ). Mai mult, Rusia ar putea fi declarată stat sponsor al terorismului în SUA.

UPDATE Atac cu drone rusești lângă granița Republicii Moldova. Activitatea punctelor de trecere a frontierei Palanca-Maiaki Udobnoe și Tudora-Starokazacie este sistată, după ce, în jurul orei 16.00, drone cu încărcătură explozivă au lovit podul peste Nistru situat în extravilanul localității Maiaki-Udobnoe din Ucraina. Momentul atacului a fost surpins de internauți, care au postat imagini pe rețelele de socializare. Presa din Ucraina scrie că o femeie ar fi decedat, iar trei copii au fost răniți. Informația nu a fost însă confirmată de surse oficiale. În urma incidentului, circulația pe pod a fost sistată, iar zona a fost izolată, informează Poliția de Frontieră. Zeci de șoferi au rămas blocați în cozi kilometrice la ieșirea din regiune, în zona localității Maiaki. Autoritățile recomandă cetățenilor să evite deplasările în această zonă și să manifeste prudență sporită, în special în regiunea Odesa.

UPDATE  Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a spus joi că țara are nevoie urgentă de o decizie legată de fondurile rusești înghețate. El a precizat că hotărârea trebuie luată înainte de „sfârșitul anului”. „Anul acesta”, a accentuat liderul ucrainean. În ceea ce privește parcursul european al Ucrainei, Zelenski a spus că procesul de aderare nu trebuie blocat de niciun stat membru. Zelenski a explicat că intrarea în Uniunea Europeană reprezintă o parte importantă a garanțiilor de securitate pentru Kiev. Din acest motiv, perspectiva aderării are o importanță „cea mai mare” și nu trebuie condiționată de acordul sau susținerea Rusiei. Referitor la discuțiile de pace susținute de Statele Unite, Volodimir Zelenski a declarat că „există progrese în dialogul nostru cu partea americană”. El a spus că se așteaptă ca Moscova să respingă unele propuneri, inclusiv ideea unei forțe europene de stabilizare în Ucraina, esențială pentru garanții de securitate oferite de SUA și Europa, scrie Mediafax.

UPDATE Liderii UE au convenit în cadrul summitului de joi de la Bruxelles să lucreze la opțiunea de finanțare a Ucrainei în perioada 2026-2027 prin utilizarea activelor rusești înghețate, mai degrabă prin împrumuturi comune, potrivit anunțului făcut de prim-ministrul polonez Donald Tusk, citat de Reuters.

UPDATE Liderii Uniunii Europene sunt de acord că utilizarea activelor rusești pentru sprijin financiar acordat Ucrainei reprezintă o soluție corectă, însă mai există detalii tehnice care necesită clarificări. Declarația a fost făcută joi de premierul Poloniei, Donald Tusk, scrie Reuters. „Am făcut cu siguranță un progres, toată lumea este de acord că merită să negociem și ar fi corect să se utilizeze active rusești, dar unele țări vor lupta până la sfârșit pentru a-și maximiza garanțiile”, a spus Donald Tusk jurnaliștilor, la Bruxelles.

UPDATE Institutul pentru Studiul Războiului (ISW - din SUA) se află în centrul unui scandal din cauza manipulării unei hărți interactive a frontului din Ucraina - transmite postul public ucrainean Suspilne, relatează Rador Radio România. Un angajat al acestui centru american de analiză ar fi introdus date false despre înaintarea trupelor ruse în orașul Mirnohrad, regiunea Donețk, pentru a influența rezultatele pariurilor pe platforma Polymarket - scrie publicaţia "Responsible Statecraft", citând o investigaţie "404 Media". Incidentul a avut loc pe 15 noiembrie. Pe platforma Polymarket, utilizatorii pariau dacă Rusia va ocupa Mirnohrad înainte de lăsarea întunericului, majoritatea considerând acest lucru puțin probabil. Totuși, în timpul nopţii, cineva cu acces la administrarea hărților ISW a modificat indicațiile, marcând o intersecție cheie ca fiind deja "ocupată de ruși", fără dovezi reale ale unei astfel de înaintări a armatei Rusiei. Datorită acestei modificări, câțiva investitori care au făcut pariuri riscante au obținut profituri de până la 33.000%. În total, utilizatorii au investit aproximativ 1,3 milioane de dolari pe această piață. Dimineața următoare, modificarea de pe hartă a fost eliminată, dar plățile către câștigători fuseseră deja efectuate, scrie Știripesurse.

UPDATE Kremlinul a confirmat joi că Moscova are în pregătire contacte cu Washingtonul pentru a obţine detalii despre negocierile avute de SUA cu Ucraina şi cu susţinătorii europeni ai acesteia privind o posibilă înţelegere de pace care să pună capăt războiului ruso-ucrainean, relatează agenţiile de știri Reuters şi EFE, citate de Agerpres. 

UPDATE Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, s-a declarat pregătit pentru organizarea alegerilor prezidențiale, în contextul în care Washingtonul a formulat recent o astfel de solicitare. Vorbind cu jurnaliștii joi dimineață, Zelenski a spus că „Statele Unite ale Americii au solicitat organizarea alegerilor prezidențiale, iar eu le-am spus că sunt pregătit pentru astfel de alegeri”, notează Kyiv Post. El a afirmat că alegerile prezidențiale pot fi organizate, dar doar dacă sunt îndeplinite două condiții: securitatea alegătorilor și a soldaților în contextul atacurilor cu rachete în curs și un cadru juridic care să garanteze legitimitatea în condiții de lege marțială. Dacă securitatea alegerilor ar fi asigurată, Zelenski a mai spus că Ucraina „ar putea fi gata să procedeze la organizarea scrutinului în următoarele 60-90 de zile”. „Nu mă agăț de funcția mea. Cred că Ucraina ar trebui să fie pregătită pentru orice evoluție a evenimentelor”, a spus el, potrivit Kyiv Post.

UPDATE Rusia folosește regiunea Kaliningrad nu numai ca bază militară, ci ca instrument de presiune strategică asupra NATO și Europei, a explicat fostul șef al serviciilor de informații din Lituania. Potrivit lui Darius Jurgelevičius, riscul unei escaladări, inclusiv cu componentă nucleară, nu mai poate fi ignorat de oficialii Europei. Poziția enclavei, între Polonia și Lituania, cu acces direct la Marea Baltică, îi oferă Rusiei un avantaj strategic major. „Kaliningrad se află printre primele trei scenarii posibile pentru o confruntare NATO–Rusia. Este un pretext realist pentru justificarea unei escaladări militare”, a declarat joi Jurgelevičius, într-un interviu pentru Kyiv Post.

UPDATE Analiștii militari ucraineni de la DeepState avertizează că forțele ruse au înregistrat noi avansuri în estul regiunii Donețk, apropiindu-se de Myrnohrad și continuând presiunea în direcția orașului Siversk, scrie Spotmedia.

UPDATE Este una din mizele schimburilor diplomatice aflate în desfășurare între Washington și Moscova: sfârșitul războiului din Ucraina ar putea însemna încetarea rapidă a izolării economice a Rusiei față de Occident. Wall Street Journal afirmă, în orice caz, că acesta este unul dintre subiectele de dialog cele mai avansate, scrie RFI.

UPDATE Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că discursul său, înregistrat de la Kupiansk, la foarte mică distanță de front, a avut un impact semnificativ asupra partenerilor internaționali, inclusiv asupra Statelor Unite. El a făcut aceste remarci în timp ce răspundea la întrebări despre dacă partenerii au văzut discursul său de la Kupiansk, dacă au înțeles că dictatorul rus Vladimir Putin minte cu privire la situația actuală de pe front și dacă discursul a influențat negocierile, relatează Ukrinform. 

UPDATE „Nu există un act de apărare europeană mai important decât sprijinirea apărării Ucrainei. Următoarele zile vor fi cruciale pentru asigurarea acestui lucru”, a transmis președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în cadrul unui discurs ținut în fața Parlamentului European, în ajunul summitului.

UPDATE Prim-ministrul polonez Donald Tusk a avertizat că Uniunea Europeană trebuie să aleagă între „bani astăzi sau sânge mâine”, în contextul în care liderii blocului comunitar se reunesc pentru a vota utilizarea activelor rusești înghețate pentru finanțarea Ucrainei, relatează Independent.

UPDATE Volodimir Zelenski le-a transmis un avertisment dur liderilor europeni înaintea unui summit crucial al Uniunii Europene, desfășurat la Bruxelles, pe fondul unei noi escaladări militare. Președintele Ucrainei spune că Rusia nu dă semne că vrea pacea și se pregătește să continue războiul și anul viitor, în timp ce, potrivit Sky News, trei persoane au fost ucise în urma unor atacuri cu drone ucrainene asupra unui port din Rusia, scrie Libertatea.

UPDATE Kievul va avea „o mare problemă” dacă liderii din Uniunea Europeană (UE) nu vor ajunge la un acord asupra utilizării activelor ruse îngheţate pentru a finanţa un ajutor pentru Ucraina, a declarat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski joi, informează agenția de știri AFP, citată de Agerpres. 

UPDATE Președintele Volodimir Zelenski a sosit, joi, la Bruxelles, pentru a convinge liderii europeni să adopte o decizie politică privind transferul către Ucraina a activelor rusești înghețate. Este vorba despre circa 200 de miliarde de euro, care sunt critic necesare Kievului pentru apărare și pentru viitoarea reconstrucție. 

UPDATE Războiul Rusiei împotriva Ucrainei s-ar putea încheia cu un rezultat neașteptat care, potrivit presupunerilor expertului, este discutat în cadrul părții secrete a negocierilor. O „fereastră de oportunitate” pentru a pune capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei ar putea apărea în intervalul dintre februarie și aprilie 2026, în timp ce 90% din negocierile care au avut loc și continuă să aibă loc rămân cu ușile închise — aceasta este opinia exprimată pentru TSN.ua de către politologul Volodimir Fesenko.

UPDATE Congresul american a adoptat miercuri strategia de apărare a Statelor Unite pentru anul 2026, reafirmând sprijinul Washingtonului pentru alianțele din Europa și pentru Ucraina. Decizia contrazice profund mesajele recente transmise de președintele Donald Trump. Congresul Statelor Unite a aprobat miercuri Legea de Autorizare a Apărării Naționale (NDAA) pentru 2026, documentul anual care stabilește prioritățile de securitate și bugetul apărării americane, scrie NewsWeek.

UPDATE Trei persoane, inclusiv doi membri ai echipajului unei nave de marfă, au fost ucise în atacuri cu drone ucrainene, joi noapte, asupra portului rusesc Rostov-pe-Don și a orașului Bataisk din sudul regiunii Rostov, a declarat guvernatorul local.

UPDATE Aproape că nu trece o săptămână fără ca un guvern european, un lider militar sau un șef al serviciilor de securitate să țină un discurs sumbru, avertizând populația că se îndreaptă spre un posibil război cu Rusia. Este o schimbare psihologică profundă pentru un continent care, după două războaie mondiale, s-a reconstruit promovând armonia și prosperitatea economică comună, scrie publicația Wall Street Journal.

UPDATE Trimisul președintelui rus Vladimir Putin, Kirill Dmitriev, este așteptat să viziteze Miami în acest weekend pentru discuții cu trimisul Casei Albe, Steve Witkoff, și consilierul și ginerele președintelui Donald Trump, Jared Kushner, cu privire la planul SUA de a pune capăt războiului din Ucraina, au declarat un oficial al Casei Albe și o sursă bine informată, relatează Axios. Emisarii lui Donald Trump le vor prezenta oficialilor ruși concluziile celei mai recente runde de discuții, în condițiile în care Moscova nu și-a schimbat semnificativ poziția, afirmă surse citate de Politico.

UPDATE Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a avertizat că, dacă țările alianței nu își vor respecta angajamentul de a aloca cel puțin 5% din PIB pentru apărare, Rusia ar putea deveni mai puternică decât ele în câțiva ani, potrivi BBC. Într-un interviu acordat BBC Radio, Rutte a comentat și recentele declarații ale președintelui rus Vladimir Putin cu privire la intenția sa de a cuceri teritoriile ucrainene, pe care Rusia le numește „teritoriile sale istorice”. Rutte a calificat drept „nebunie” faptul că dorința lui Putin de a-și realiza „ideea istorică de a recâștiga influența în Ucraina” sau în întreaga fostă Uniune Sovietică a dus deja la moartea sau rănirea a 1,1 milioane de ruși.

UPDATE Președintele ucrainean a menționat că semnalele pe care le transmite Putin nu sunt deloc noi. „El nu vrea să încheie războiul. Întrebarea este dacă îl poate continua. Aceasta depinde deja de parteneri, de presiunea lor sancționară și diplomatică. Acum, colegii americani afirmă că Putin este pregătit pentru încheierea războiului. Atât în mod public, cât și în formate nepublice. Noi susținem inițiativele americanilor” – a adăugat președintele Ucrainei. Zelenski a subliniat că Ucraina nu este de acord cu toate elementele posibilelor viitoare acorduri, existând, printre altele, diferențe privind problema teritorială, finanțarea activelor înghețate etc, scrie Rador.

UPDATE Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că sancțiunile împotriva Rusiei și acțiunile coordonate ale aliaților pot împiedica regimul de la Kremlin să continue războiul în același ritm în anul care urmează. „Nu cred că economia lui Putin este capabilă să susțină acest război la aceeași intensitate ca înainte. Dacă sancțiunile vor funcționa cu adevărat şi Statele Unite vor fi cinstite și transparente, iar Putin va încetini acum diplomatic acest val, SUA vor exercita o presiune mai mare asupra lui” – a afirmat Zelenski, joi, la o discuție cu presa, notează Rador.

UPDATE Comisia Dunării a creat un registru al pagubelor cauzate de agresiunea rusă în regiunea Dunării de Jos și a constatat încălcări ale Convenției de la Belgrad – a anunţat vicepremierul pentru reconstrucția Ucrainei, Oleksi Kuleba. Potrivit acestuia, la cea de-a 104-a sesiune a organizației, cele mai multe state membre au susținut decizia inițiată de Ucraina privind crearea unui astfel de registru special al pagubelor provocate de Rusia în zona dunăreană, notează Rador.

UPDATE „O noapte dificilă pentru regiunea noastră Cerkasî”, a scris guvernatorul Ihor Tabureț pe aplicația de mesagerie Telegram. Conform acestuia, atacul a vizat infrastructura critică, iar o parte a principalului oraș al regiunii a rămas fără energie electrică. Totodată, mai mult de 12 case au fost avariate în urma bombardamentului. Armata ucraineană a precizat că Rusia a lansat în total 82 de drone asupra Ucrainei în cursul nopții, iar forțele ucrainene au reușit să neutralizeze 63 dintre ele, potrivit News.ro.

UPDATE Armata rusă a lansat 82 de drone, inclusiv drone de tip Shahed sau Gerbera asupra regiunilor Cerkasî, Odessa, Nikolaev, Dnipropetrovsk și Sumî, au anunțat Forțele Aeriene Ucrainene, punctând că 63 au fost doborâte de sistemele de apărare aeriană ucrainene. În regiunea Sumî, o dronă a provocat daune infrastructurii civile, rănind o persoane. În regiunea Odesa au fost avariate un bloc rezidențial și o școală, fiind rănite șapte persoane. Șase au primit îngrijiri la fața locului, a șaptea fiind internată în stare moderată. Regiunea Nikolaev a fost vizată de atacuri asupra infrastructurii energetice, care au provocat întreruperi de curent, fără să fie anunțate victime. În regiunea Cerkasî, în orașul Krivoi Rog, dronele au au lovit zone rezidențiale, declanșând incendii și rănind două persoane.

UPDATE Compania rusă ZaVOZ, specializată în proiectarea de echipamente militare, a anunţat joi că începe producţia în masă a unei noi uniforme de camuflaj care va permite soldaţilor să treacă nedetectați de dronele inamice, chiar şi de cele echipate cu camere cu infraroșu, informează EFE.

UPDATE Congresul Statelor Unite este acum scena unei confruntări politice și morale majore, după ce un proiect de lege bipartizan ar putea desemna Rusia drept stat sponsor al terorismului. Inițiativa vizează în special răpirea copiilor ucraineni și atacurile asupra populației civile. Legiuitorii americani dezbat intens desemnarea Rusiei drept stat sponsor al terorismului, într-un moment în care războiul brutal al Ruiei din Ucraina continuă să facă zilnic victime în rândul populației nevinovate și în special în rândul copiilor, scrie NewsWeek.

UPDATE Vânzările de medicamente pentru mahmureală în Rusia au crescut cu 27% între ianuarie şi octombrie 2025, atingând un maxim al ultimilor trei ani, o situaţie pe care companiile farmaceutice ruseşti o atribuie creșterii concurenței şi unei tendințe tot mai mari în rândul ruşilor către un stil de viaţă mai sănătos, relatează joi agenția EFE.

UPDATE Autoritățile ruse au anunțat joi condamnarea la 13 ani de închisoare a lui Hayden Davies, un cetățean britanic în vârstă de 30 de ani, acuzat că a luptat ca mercenar de partea Ucrainei împotriva Rusiei, notează Reuters. Potrivit Procuraturii Generale al Rusiei, Davies a fost judecat de o instanță din Donețk-ul ocupat. Acesta ar fi ajuns în Ucraina în august 2024. Acesta a intrat în Legiunea Internaționale pentru Apărarea Ucrainei, ar fi participat la procesul de instrucția și ar fi luptat împotriva armate ruse în Donețk. Procuratura mai anunță că britanicul ar fi fost capturat de trupele ruse în iarna anului 2024, fiind înarmat cu o pușcă de asalt americană și muniție. 

UPDATE Istoricul Thierry Wolton avertizează că democrația europeană rămâne neînțeleasă de restul lumii și se declară surprins de acordul dintre Putin și Trump, menit să slăbească Europa pentru câștig economic ulterior. Democrația este un fenomen născut în Europa, specific acestui continent, care nu e de interes pentru restul lumii şi nici înţeles. Europa este asemenea satului de gali din povestea Asterix şi Obelix, o mică insulă care este asediată şi căreia ceilalți îi vor pielea, afirmă istoricul francez Thierry Wolton într-un interviu acordat News.ro. Wolton spune că a fost surprins de amploarea înțelegerii făcute de Putin şi Trump peste capul Europei, cei doi având interesul comun de a slăbi construcția politică europeană pentru a putea exploata şi domina apoi economic ţările de pe continent.

UPDATE Luna trecută, liderul de la Kremlin a confirmat că Rusia a început deja demersurile pentru producția de serie a sistemului Oreșnik. Putin a lăudat anterior puterea de distrugere a rachetei, comparând-o cu cea a unei arme nucleare și susținând că este imposibil de interceptat, deși unii experți internaționali s-au arătat sceptici față de aceste afirmații. „Până la sfârșitul acestui an, noul sistem de rachete hipersonice cu rază medie de acțiune Oreșnik va fi introdus în serviciul de luptă”, a declarat Putin miercuri, în cadrul unei reuniuni extinse cu înalți oficiali militari la Moscova. Mai mult, Rusia intenționează să desfășoare acest sistem și pe teritoriul statului vecin Belarus, care are granițe comune atât cu Ucraina, cât și cu state membre NATO. Președintele belarus, Alexandr Lukașenko, a confirmat recent că rachetele Oreșnik vor intra în serviciu de luptă în țara sa până la finalul anului 2025. În replică, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat că raza de acțiune a acestor rachete reprezintă o amenințare directă la adresa întregii Europe. El a solicitat guvernelor occidentale să impună sancțiuni drastice companiilor rusești implicate în dezvoltarea acestei noi tehnologii militare, notează Realitatea.

UPDATE  Estonia a început instalarea primelor buncăre militare în secțiunea sud-estică a frontierei sale cu Rusia, ca parte a Liniei de Apărare Baltice, un amplu proiect defensiv comun al statelor baltice, potrivit Onet. Noile structuri subterane vor constitui nucleul unui sistem de fortificații menit să întărească flancul estic al NATO în regiune.

UPDATE Trei grăniceri ruşi au trecut ilegal în teritoriul Estoniei miercuri, a anunţat Ministerul estonian de Externe, relatează dpa. Potrivit ministerului, cei trei au traversat linia de control între Estonia şi Rusia pe un dig de protecţie de pe râul Narva, conform Agerpres. Cei trei au ajuns la faţa locului cu un vehicul cu pernă de aer, apoi au mers pe jos de-a lungul digului, după care s-au întors la vehiculul lor şi au trecut înapoi pe partea rusă. Ministerul a publicat o înregistrare video înregistrată de o cameră de supraveghere de la locul incidentului, care a avut loc lângă satul Vasknarva. Ministrul de interne estonian Igor Taro a afirmat că motivele grănicerilor ruşi sunt neclare.