15 aprilie 2025, ora 13:58

Peste 6.000 de procese contravenționale pentru corupere electorală au fost întocmite până în prezent de poliție, iar doar 3% dintre acestea sunt contestate în instanță. Despre asta a anunțat șeful Poliției Naționale, în cadrul unui briefing de presă. Cele mai vulnerabile zone sunt Găgăuzia, Taraclia, Bălți și Orhei. Totuși, subliniază Viorel Cernăuțeanu, nu există un raion unde să nu fi existat riscuri de corupție electorală.

„Deci sunt o serie de raioane unde acest mecanism a luat o amploare mai ridicată, dar nu există o excepție de un raion unde nu ar fi existat, chiar dacă un număr mic, dar practic în fiecare raion a existat”, a explicat șeful IGP.

Potrivit lui Cernăuțeanu, persoanele implicate în aceste procese se împart în trei categorii. Prima categorie include persoanele care au colaborat cu autoritățile și au oferit informații, contribuind astfel la identificarea altor persoane implicate în acte de corupere electorală. A doua categorie o reprezintă cei care recunosc vina și doresc să ajungă la un acord de recunoaștere a vinovăției. Iar cea de-a treia categorie este formată din persoanele care refuză să colaboreze cu poliția, majoritatea fiind organizatori locali ai proceselor de corupere electorală.

Șeful Poliției a lansat un apel către cetățeni, îndemnându-i să colaboreze cu organele de drept. Astfel, pot fi scutiți de sancțiuni.

„Scopul instituțiilor de drept nu este de a sancționa cetățenii, (...) dar să curmăm fenomenul coruperii electorale pentru a nu avea aceeași amploare sau același fenomen în toamna anului curent. Este important ca într-un stat democratic, un scrutin electoral să se desfășoare exact după principiul democratic și corect”, a adăugat Cernăuțeanu.

Șeful IGP s-a referit și la așa-zisele pelerinaje ale unor preoți:

„Cel puțin 4 sau 5 deplasări care au fost sub denumirea de pelerinaj, cel puțin o parte dintre ele nicidecum nu s-au încadrat, urmare informațiilor și analizelor noastre, nu s-au încadrat sub acest paravan de pelerinaj. Dar vreau să remarc - aceasta este denumirea scopului plecării, dar cu adevărat intențiile sau acțiunile sunt cu totul și cu totul în altă direcție orientată. Nu pot să dau nici eu multe detalii, sunt acțiuni care se desfășoară și orice informație răspândită acum în spațiul public perturbează anumite procese desfășurate de către colegi”.

Precizăm că potrivit legislației în vigoare, persoanele găsite vinovate de corupere electorală pasivă riscă amenzi cuprinse între 25.000 și 37.500 de lei.

25 aprilie 2025, ora 23:16

Vicepreședinta Parlamentului, deputata PAS, Doina Gherman a confirmat incidentul de vineri seară, 25 aprilie, din familia deputatului Vasile Bolea. Gherman scrie într-o postare pe Facebook că, potrivit informațiilor pe care le are de la Poliție, în acest caz a fost emis un ordin de restricție.

„Solicit autorităților să investigheze acest caz rapid, corect și transparent. Legea trebuie aplicată la fel pentru toți — fără nicio excepție.

Mii de femei din Moldova sunt abuzate în propria casă, violența verbală deseori este urmată de cea fizică. În cele mai multe cazuri victima nu își reclamă agresorul. Cine știe câți ani la rând aceasta femeie a fost umilită, agresată și redusă la tăcere? De data aceasta un copil a avut curajul să găsească sprijin la autorități”, a scris Doina Gherman pe rețeaua socială. 

Amintim că poliția a intervenit în seara de vineri, 25 aprilie, acasă la deputatul Vasile Bolea. Potrivit Ziarul de Gardă, oamenii legii au fost solicitați în caz de „conflict în familie”. Cel care a sunat la 112 ar fi unul dintre copiii parlamentului, care a spus că mama este agresată de tata. 

Publicația mai scrie că a consultat imaginile video înregistrate în momentul în care Poliția a ajuns la apartamentul familiei Bolea. Din imagini se poate observa cum unul dintre copii îi arată cu degetul polițistului locul în care se află părinții lui. Vasile Bolea o ținea imobilizată cu mâinile pe soția sa, care plângea. Deputatul nu s-a oprit nici când au apărut oamenii legii.