Ucraina a prelungit cu încă 90 de zile, până la data de 6 august, legea marţială şi ordinul de mobilizare, transmit dpa şi Reuters. Atacul cu drone lansat de Rusia în cursul nopții de marţi spre miercuri împotriva orașului-port Odesa de la Marea Neagră s-a soldat cu trei răniţi, a declanșat incendii şi a avariat clădiri rezidențiale şi infrastructură civilă, au anunțat miercuri dimineață oficiali din regiunea din sudul Ucrainei, scrie Agerpres. Atacul a venit la o zi după vizita secretarului general al NATO, Mark Rutte, care a sosit marţi la Odesa alături de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a transmis unul dintre cele mai dure mesaje la adresa lui Vladimir Putin. Pentru prima dată, acesta a renunțat la diplomație și a spus direct că îl urăște pe Putin din toată ființa. Experții spun că, cel mai probabil, această declarație îl va înfuria pe liderul de la Kremlin. De asemenea, Zelenski a adăugat că Putin vrea să distrugă suveranitatea și poporul ucrainean în totalitate. Între timp, Casa Albă anunță că vrea un parteneriat economic cu Rusia,  „pentru a stimula încheierea unei păci în Ucraina”. În același timp, tot mai multe țări ale lumii vor parteneriate comerciale cu UE, ca efect al tarifelor introduse de SUA, potrivit președintei Comisiei Europene.

UPDATE Kremlinul a afirmat miercuri că „nu este pregătit” să spună când va expira moratoriul fragil privind atacurile asupra infrastructurii energetice, convenit cu Kievul sub presiunea Washingtonului, în contextul în care Rusia și Ucraina se acuză de nerespectarea înțelegerii, ale cărei condiții au un anumit grad de incertitudine, scrie AFP.

UPDATE Rusia a cerut SUA să îi permită să cumpere avioane produse de Boeing prin utilizarea activelor îngheţate ale statului rus, în valoare de miliarde de dolari, după ce se va ajunge la un acord de încetare a focului în Ucraina, a declarat pentru Bloomberg o sursă din apropierea autorităţilor de la Moscova, potrivit Agerpres.

UPDATE Sisteme noi de apărare antiaeriană ar urma să ajungă în țara noastră, până la sfârșitul acestui an, afirmă ministrul apărării. Acest lucru va fi posibil datorita Uniunii Europene care urmează să aprobe un ajutor de 20 de milioane de euro pentru Republica Moldova.

UPDATE Danemarca urmează să devină prima țară membră NATO care trimite soldați neînarmați în Ucraina pentru un program de instruire pe termen scurt în domeniul războiului cu drone, potrivit generalului-maior Peter Boysen, șeful Statului Major al Forțelor Armate Daneze, relatează The Kyiv Independent. Inițiativa, anunțată pe 16 aprilie de postul public TV 2, reflectă interesul internațional tot mai mare pentru practica de luptă a Ucrainei cu drone și tehnologii autonome.

UPDATE Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a spus, într-un interviu publicat miercuri de cotidianul Die Zeit, că „Occidentul, așa cum îl știam noi, nu mai există”. Declarațiile Ursulei von der Leyen vin în contextul în care relațiile cu Statele Unite ale Americii s-au deteriorat de când Donald Trump a ajuns la Casa Albă, iar UE e forțată să lege noi alianțe și să încheie noi parteneriate. Fără să-i spună pe nume, șefa Executivului European a criticat politicile președintelui american și a spus că în Europa nu există „prietenași” care să facă regulile, scrie Antena3.

UPDATE Autoritățile ucrainene au anunțat, miercuri, că au reținut nouă persoane, printre care cinci adolescenți, sub suspiciunea că ar fi pregătit atacuri în numele serviciilor de securitate rusești, relatează AFP.

UPDATE Guvernul Finlandei a decis să țină granița cu Rusia închisă până la noi dispoziţii, se precizează într-o declarație publicată pe site-ul Cabinetului finlandez. "Guvernul și-a confirmat intenția de a menține închise punctele de trecere a frontierei de est, conform Rador.

UPDATE Rusia utilizează drone „kamikaze” de tip Shahed încărcate cu substanțe toxice împotriva Ucrainei, potrivit unei declarații făcute miercuri, 16 aprilie de Centrul pentru Combaterea Dezinformării din cadrul Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei. Oficialii ucraineni susțin că utilizarea agenților chimici pe câmpul de luptă s-a intensificat considerabil, înregistrându-se peste 6.000 de cazuri de utilizare a munițiilor cu substanțe chimice periculoase între februarie 2023 și 2025. O anchetă recentă a confirmat descoperirea unei capsule cu gaz CS, adică un agent de control al revoltelor, cunoscut și ca gaz lacrimogen, într-una dintre dronele Shahed folosite de Rusia, potrivit Mediafax.

UPDATE SUA și Ucraina sunt foarte aproape de a semna acordul privind mineralele, a declarat secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, într-un interviu acordat Bloomberg. Potrivit acestuia, negocierile sunt în stadiu avansat și un acord ar putea fi semnat chiar în această săptămână. Bessent spune că Ucraina a venit cu o contraofertă la negocierile din acest weekend, iar discuțiile continuă într-un cadru productiv. „Suntem foarte, foarte aproape”, a spus Bessent în cadrul unei declarații la Buenos Aires.

UPDATE Statele Unite și-au redus masiv pretențiile față de Ucraina în privința sprijinului militar acordat Kievului, transmite, citând surse apropiate negocierilor, agenția Bloomberg, preluată de BBC. Dacă anterior era vorba de aproximativ 300 de miliarde de dolari, acum SUA estimează valoarea ajutorului la 100 de miliarde de dolari. Această evaluare este mult mai apropiată de estimarea Ucrainei, de 90 de miliarde de dolari, notează Bloomberg. Kievul și Washingtonul nu au comentat aceste informații.

UPDATE Guvernul rus intenționează să deschidă un atelier de educație politică pentru tineri, care va fi analog școlii superioare Komsomol din epoca sovietică, care a îndoctrinat tineri membri ai Partidului Comunist, a informat agenția rusă de știri RBK. Komsomolul a fost o divizie de tineret (cu vârste cuprinse între 14 și 28 de ani) a Partidului Comunist din timpul Uniunii Sovietice.

UPDATE Colosul energetic Gazprom, cea mai mare companie a Rusiei, își vinde cele 19 benzinării din România, dar va păstra activitatea de explorare și producție de petrol și gaze din țara noastra, obligându-se în schimb să achite datoria de aproape 111 milioane de lei pe care o are către statul român, scrie Profit.

UPDATE Parlamentul Ucrainei a votat, miercuri, proiectele de lege propuse de preşedintele Volodimir Zelenski privind prelungirea Legii marţiale şi a stării de mobilizare generală. Cele două legi vor fi în vigoare din 9 mai până pe 6 august. Proiectul de lege privind prelungirea Legii marţiale a fost adoptat cu voturile a 357 de deputaţi, iar iniţiativa de prelungire a mobilizării generale a trecut de legislativ cu 346 de voturi. Împotriva prelungirii celor două legi a votat doar Oleksi Honcearenko, deputat din Partidul Solidaritatea Europeană, formaţiune condusă de fostul preşedinte Petro Poroşenko, scrie Rador.

UPDATE În loc de un acord care să rezolve conflictele și să asigure stabilitatea, Moscova vrea o capitulare completă din partea Ucrainei și un control total asupra regiunilor estice și sudice ale țării. Într-o declarație făcută pe 14 aprilie 2025, Lavrov a subliniat că Rusia nu va accepta niciun acord care nu recunoaște anexarea ilegală a regiunilor ucrainene și nu impune neutralizarea completă a Ucrainei. „Nu există niciun secret în privința cerințelor noastre. Cerem soluționarea „primelor cauze” ale acestui război, iar aceste cauze sunt, evident, imposibile de acceptat pentru Ucraina sau pentru orice alt stat suveran din Europa”, a afirmat Lavrov, potrivit Libertatea.

UPDATE Un grup de hackeri cu legături cu serviciile de informații ruse a vizat diplomați europeni în ultimele luni, trimițând invitații false la evenimente de degustare de vinuri, pretinzând a fi un minister european de externe, potrivit Politico.

UPDATE „Rușilor li s-a oferit și nu s-a blocat nimic. Adică, atunci când vorbim despre pace prin forță, se pare că pacea prin forță funcționează într-o singură direcție și numai în a noastră. Și cred că este o abordare nedreaptă. Și astfel, la întrebarea dumneavoastră de ce nu funcționează oprirea focului, da, de aceea nu funcționează. Putin nu a vrut niciodată să pună capăt războaielor. Putin nu a vrut independența noastră. Putin a vrut să ne distrugă pe toți, suveranitatea noastră, poporul nostru", a spus Volodimir Zelenski, potrivit Realitatea.

UPDATE Un expert militar, Randy Noorman a spus pentru Institutul Războiului Modern din West Point de ce Rusia nu poate câștiga războiul din Ucraina în prezent. Motivul real din interiorul armatei ruse este simplu: regimentele și brigăzile de tancuri ale Rusiei, vehiculele de luptă pe șenile, obuzierele mobile și o mulțime de camioane de aprovizionare pur și simplu nu mai există. Pentru a câștiga, după orice definiție rațională a termenului „câștigă”, Rusia trebuie să cucerească mai mult din Ucraina decât cele 20% din țara pe care o ocupă în prezent. Dar nici acest obiectiv nu pare la îndemână Rusiei, după pierderile suferite, potrivit Newsweek. 

UPDATE Karoline Leavitt, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, a declarat marți seara că SUA „oferă Rusiei, drept stimulent pentru a pune capăt războiului, posibilitatea încheierii unor parteneriate economice, dar trebuie să vedem mai întâi o încetare a focului, iar președintele și trimisul prezidențial, Witkoff, le-au spus foarte clar rușilor acest lucru”. Nu este clar dacă Leavitt s-a referit la un acord comercial (Rusia nu s-a regăsit pe lista țărilor cărora Trump le-a impus tarife), sau la parteneriate economice care implică investiții, schimburi de tehnologie și, în general, pași mult mai mari decât un acord comercial, scrie Biziday.

UPDATE Armata ucraineană a dejucat un atac de proporții al trupelor ruse, care au încercat să străpungă liniile de apărare cu motociclete și coloane mecanizate. Imaginile publicate de Brigada Prezidențială arată amploarea dezastrului suferit de ruși. Forțele ucrainene au distrus peste 40 de vehicule, inclusiv motociclete, blindate și tancuri rusești, într-un asalt eșuat lansat de armata rusă în ultimele 24 de ore, a anunțat Brigada Prezidențială Separată a Ucrainei, numită după Hetman Bohdan Hmelnițki, notează NewsWeek.

UPDATE Joe Biden a lansat marți un atac de amploare împotriva succesorului său, Donald Trump, marcând astfel primul său discurs public de la plecarea din Casa Albă, pe 20 ianuarie, relatează AFP. „Uitați-vă ce s-a întâmplat: nu au trecut încă 100 de zile, iar această nouă administrație a făcut atât de multe pagube și atât de multe distrugeri. Totul s-a întâmplat atât de repede, este uluitor”, a spus Biden, potrivit publicației Le Figaro. Biden a mai spus că, în loc să consolideze sistemul de protecție socială, administrația Trump vizează reduceri de taxe pentru cei bogați, accentuând inechitatea economică.

UPDATE Şeful serviciului rus de informaţii externe (SVR), Serghei Narîşkin, a reiterat condiţiile Rusiei pentru a pune capăt războiului în Ucraina, relatează dpa. Potrivit acestuia, un acord de pace trebuie să includă „recunoașterea granițelor teritoriale actuale ale Federaţiei Ruse”, referindu-se la regiunile ucrainene anexate de ruși după invazia lansată în februarie 2022, scrie Digi24.

UPDATE Unul dintre cei mai direcți generali ai Rusiei, demis și reținut după un atac strident asupra Ministerului Apărării în urmă cu doi ani, revine pe front, potrivit avocatului său. Dar, potrivit presei de stat ruse, i s-a înmânat un potir otrăvit: comanda de primă linie a unui batalion notoriu de foști prizonieri care a suferit pierderi masive în Ucraina. În urmă cu doi ani, generalul-maior Ivan Popov a fost comandantul decorat al Armatei a 58-a Combinată din sudul Ucrainei, primind laude pentru conducerea sa. Apoi a făcut o greșeală – le-a trimis o notă vocală colegilor care critica conducerea Ministerului Apărării și le-a spus că ar fi concediat dacă s-ar plânge. „Forțele armate ale Ucrainei nu au putut sparge armata noastră de pe front, (dar) comandantul nostru superior ne-a lovit din spate, decapitând armata în cel mai dificil și încordat moment”, a spus Popov în mesajul transmis în iulie 2023, potrivit CNN.

UPDATE Un miliardar rus având legături cu președintele Vladimir Putin exercită în continuare o influență imensă asupra unuia dintre cele mai prestigioase sporturi din lume, după s-a suspendat de două ori din conducerea federației de specialitate, semnalează POLITICO. Este vorba despre Alisher Usmanov, un magnat al mineritului și telecomunicațiilor, care se află deja sub efectul sancțiunilor Uniunii Europene și Statelor Unite. Usmanov, în vârstă de 71 de ani, a condus Federația Internațională de Scrimă, FIE, timp de mai bine de un deceniu.

UPDATE Statele Unite au refuzat să sprijine o declarație comună a Grupului celor mai puternice state industrializate (G7) care să denunțe atacul mortal al Rusiei asupra orașului Sumî, invocând necesitatea de a nu perturba eforturile de pace. Potrivit surselor citate de Bloomberg, decizia Washingtonului a blocat adoptarea unui text unitar al aliaților occidentali, notează Ziare.com.

UPDATE Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a răspuns marţi unor declarații făcute de trimisul special al lui Donald Trump, Steve Witkoff, care a vorbit despre „cele cinci teritorii” în jurul cărora gravitează cheia unui acord de pace cu Rusia. „În ceea ce privește teritoriul, Ucraina este un stat suveran, iar toate teritoriile aparțin statului unitar Ucraina. Prin urmare, din nou, numai poporul Ucrainei poate vorbi despre teritoriile statului nostru. Şi știți că, pentru noi, acestea sunt linii roșii – a recunoaște orice teritoriu ocupat temporar ca nefiind ucrainean, ci rusesc. Prin urmare, din nou, reprezentanții în cauză discută despre probleme care nu sunt de competenţa lor”, a punctat marţi Volodimir Zelenski în timpul unei conferinţe de presă cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, la Odesa, relatează agenția Interfax-Ucraina.

UPDATE Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat că Kievul are o ”nevoie acută” de sisteme de apărare antiaeriană în cursul unei primiri la Odesa a secretarului general al NATO Mark Rutte, după o serie de atacuri ruseşti extrem de sângeroase, relatează agenția de știri AFP, citată de News.ro.

UPDATE Statele Unite au anunţat marţi că ridică sancţiunile împotriva unui apropiat al premierului ungar Viktor Orban, semn al relaţiilor strânse dintre Ungaria şi administrația Trump, potrivit unui comunicat al Departamentului de Stat, notează AFP.

UPDATE Reprezentanți ai Ucrainei, Regatului Unit, Franței și Turciei au discutat despre securitatea în Marea Neagră, potrivit unui anunț făcut de liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski. Reuniunea găzduită de Turcia a fost una „militară, despre securitatea în Marea Neagră în primul rând, despre o coaliție de voluntari, despre pașii corespunzători”, a declarat președintele ucrainean la Odesa, unde l-a însoțit pe secretarul general al NATO, Mark Rutte. Dialogul va continua și miercuri, dar deja „au avut loc destul de multe astfel de întâlniri, în diferite formate”, a mai spus Zelenski.

UPDATE Eforturile președintelui american Donald Trump pentru încetarea generală a focului în Ucraina nu sunt ușoare, a declarat ieri secretarul general al NATO, Mark Rutte. El a catalogat drept groaznice atacurile ruse sistematice asupra civililor ucraineni, după ce acum trei zile armata rusă a ucis 35 de civili, între care și copii, în orașul Sumî. Aflat într-o vizită surpriză la Odesa. Mark Rutte a precizat că NATO va continua să sprijine Kievul și că trebuie pregătit rapid și eficient un contingent militar occidental în Ucraina. Tot ieri, secretarul general al NATO a mers la Chișinău, unde a discutat cu președinta Maia Sandu despre cooperarea dintre Republica Moldova și Alianță, în baza noului Program individual al Parteneriatului pentru Pace, adoptat la începutul anului de Guvernul de la Chișinău, notează Rador.

UPDATE Ministrul polonez al afacerilor digitale a denunţat marţi seară intensificarea atacurilor cibernetice ruseşti împotriva Poloniei cu o lună înainte de alegerile prezidenţiale din această ţară care se învecinează cu Rusia şi Ucraina, relatează AFP, potrivit Agerpres.

UPDATE Patru jurnaliști ruși, acuzați de colaborare cu organizația disidentului Alexei Navalnîi, mort într-o închisoare din Siberia, au fost condamnați la câte cinci ani și șase luni de închisoare. Un tribunal din Moscova a pronunțat condamnările în acest caz, cei patru fiind acuzați de colaborare cu o organizație pe care Kremlinul o consideră extremistă. Aleksei Navalnîi a murit într-o închisoare din Siberia, în 2024. Noile condamnări reprezintă un nou exemplu de represiune care îi vizează pe cei care îndrăznesc să-l critice pe Vladimir Putin, relatează AFP.

UPDATE Şeful Administraţiei Militare Regionale Zaporijjia, Ivan Fedorov, a raportat că, în ultimele 24 de ore, armata rusă a lansat 513 lovituri asupra a 13 așezări din regiune. Într-un mesaj transmis miercuri dimineaţă, Fedorov a precizat că ruşii au lansat şase atacuri aeriene. De asemenea, ocupanţii ruşi au bombardat regiunea Odesa, folosind 382 de drone, precum şi lansatoare de rachete şi artileria. Autorităţile din regiunea Zaporijjia au înregistrat 19 sesizări referitoare la pagube produse ca urmare a acestor atacuri, scrie Rador.

UPDATE Cercetători finlandezi dezvoltă un program informatic menit să contracareze bruiajul sistemelor de poziţionare prin satelit, un fenomen care este în creştere în ţară din 2022, a declarat marţi pentru AFP şeful proiectului, transmite Agerpres.

UPDATE Un tribunal rus a condamnat marți o femeie din Sankt Petersburg la mai mult de cinci ani de închisoare pentru că a criticat armata rusă pe rețelele de socializare, după un presupus denunț venit din partea vecinului ei, informează AFP, scrie HotNews.

UPDATE Forțele Kievului au atacat și lovit baza militară a Brigăzii 448 de rachete din Rusia, unitatea care a efectuat sângerosul bombardament asupra orașului Sumî din nord-estul Ucrainei pe 13 aprilie, a anunțat marți Statul Major General al armatei ucrainene, potrivit The Kyiv Independent și Ukrainska Pravda. Atacul cu rachete rusești, lansat în Duminica Floriilor, a ucis 35 de oameni și a rănit alți 119, inclusiv 15 copii, conform unui bilanț oferit de autoritățile ucrainene. Acesta a fost unul dintre cele mai sângeroase atacuri asupra orașului Sumî de la începutul războiului.

UPDATE Un cetățean chinez care a spus că a fost păcălit să lupte pentru armata Rusiei a declarat luni reporterilor că a fost păzit atât de atent încât nu a putut merge singur la baie.

UPDATE Guvernul Statelor Unite intenţionează să închidă aproape 30 de ambasade şi consulate, inclusiv în Europa, în ţări precum Malta şi Franţa, potrivit unor documente interne ale Departamentului de Stat văzute de CNN, informează miercuri EFE, potrivit NYT.

UPDATE Mai multe state membre ale Uniunii Europene analizează modalități de a ocoli veto-ul impus de premierul ungar Viktor Orban asupra sancțiunilor UE împotriva Rusiei. Planul aflat în discuție vizează transpunerea sancțiunilor europene direct în legislațiile naționale ale unor state membre, pentru a evita blocajul cauzat de lipsa consensului la nivelul UE, scrie POLITICO.

UPDATE Bulgaria renunță la un acord de vânzare a două dintre reactoarele sale nucleare de fabricație rusă pe care Ucraina le dorea pentru extinderea centralei nucleare de la Hmelnîțki, scrie Forbes Bulgaria, scrie Kyiv Independent.

UPDATE Premierul slovac Robert Fico a anunțat că va participa la parada militară de Ziua Victoriei, de la Moscova, de pe 9 mai, în ciuda avertismentului transmis de șefa diplomației europene, Kaja Kallas, care i-a îndemnat pe liderii europeni să nu facă acest lucru, scrie The Kyiv Independent.

UPDATE Unitățile de apărare ruse au distrus 26 de drone ucrainene peste noapte, a anunțat miercuri Ministerul rus al Apărării, conform Reuters. Nouă dintre drone au fost distruse deasupra regiunii sudice Voronej și opt deasupra regiunii de frontieră Belgorod, iar restul au fost doborâte deasupra regiunilor Kursk, Lipețk și Moscova, precum și deasupra Peninsulei Crimeea, a declarat ministerul într-o postare pe Telegram.

UPDATE Atacul „masiv” cu drone al Rusiei asupra oraşului port Odesa de la Marea Neagră a avariat clădiri rezidențiale, depozite şi infrastructură civilă, au declarat oficialii ucraineni din regiune miercuri dimineață. Reuters nu a putut verifica independent rapoartele. Rusia nu a făcut niciun comentariu imediat. Ambele părți neagă că ar fi vizat civili în războiul pe care Rusia l-a început cu invazia la scară largă a Ucrainei acum mai bine de trei ani. La sfârșitul lunii martie, Statele Unite au declarat că au ajuns la acorduri separate cu Ucraina și Rusia pentru a-și întrerupe atacurile deasupra Mării Negre și împotriva obiectivelor energetice ale celeilalte părți.

UPDATE Un atac masiv cu drone al Rusiei asupra orașului port Odesa de la Marea Neagră a avariat clădiri rezidențiale, depozite şi infrastructură civilă, au declarat oficialii ucraineni din regiune miercuri dimineață. Într-o postare pe Telegram, Serviciul de urgenţă al Ucrainei a declarat că trei persoane au fost rănite şi că mai multe incendii au izbucnit în oraş ca urmare a atacului, notează Antena3. ”Inamicul a atacat din nou Odesa cu un atac masiv cu drone”, a anunțat Oleh Kiper, guvernatorul regiunii extinse Odesa, al cărei centru administrativ este oraşul Odesa, într-o postare pe aplicația de mesagerie Telegram. Primarul orașului Odesa, Ghenadîi Truhanov, a postat fotografii ale unei clădiri rezidențiale, ale altor clădiri aproape distruse şi ale unui câine care se uită din spatele unei grămezi de lemne.

Postul vamal Palanca și-a sistat activitatea, iar cel de la Tudora asigură traficul doar celor porniți la Belgorod-Dnestrovsk, urmare a unor noi atacuri cu drone rusești asupra podului de peste Nistru de la Maiaki.  Totodată, un raport publicat la Moscova trezește îngrijorări privind pregătirea unei posibile invazii în Moldova. Retorica oficială a Moscovei utilizează argumente aproape identice cu cele care au precedat invazia Ucrainei în 2022.

Vladimir Putin răspunde la întrebările rușilor în timp ce emisarul său, Kirill Dimitriev și o delegație ucraineană se deplasează în SUA pentru negocieri separate cu americanii. În paralel, Moscova a anunțat cel mai recent schimb al soldaților căzuți în război cu partea ucraineană. Astfel, Rusia a precizat că a predat Ucrainei rămășițele a 1.000 de soldați și a primit 26 de cadavre. Rusia și-a întețit operațiunile de spionaj asupra Occidentului și folosește tactici tot mai curajoase, potrivit unei anchete realizate de CNN. Totodată, Moscova ironizează Comisia Europeană după eșecul în demersul activelor rusești înghețate, iar Vladimir Putin amenință cu „consecințe grave”, dacă Europa ar trimite banii Rusiei către Ucraina.

UPDATE Observatorul militar al serviciului rus al BBC, Pavel Aksionov, a arătat că o parte din afirmațiile liderului de la Kremlin nu sunt confirmate de realitatea din teren. Putin a afirmat că orașul Siversk ar fi fost deja luat de armata rusă și că acest lucru deschide drumul pentru înaintarea spre vest, Kupiansk ar fi trecut integral sub control rusesc, forțele ruse ar fi preluat 50% din Huliaipole, iar Rusia ar deține controlul deplin asupra Vovceansk. În realitate, luptele continuă în Kupiansk, iar o parte din trupele ruse ar fi încercuite. Se dau lupte și în celelalte localități menționate, menționează Aksionov, potrivit Spotmedia.

UPDATE Rusia a lansat 160 de drone în timpul nopții. Apărarea aeriană a doborât sau bruiat 108 drone în sudul și estul Ucrainei, a comunicat dimineață Comandamentul Forțelor Aeriene al Ucrainei. 47 de drone au lovit în 23 de locuri, scrie Spotmedia.

UPDATE Lumea paralelă prezentată de Vladimir Putin rușilor la conferința sa: Ucraina a atacat prima; Zelenski nu a fost în Kupiansk, iar Kievul nu vrea să oprească războiul, scrie Digi24.

UPDATE Rusia și Belarus au transmis un mesaj direct Uniunii Europene, chiar în timp ce la Bruxelles se discuta despre utilizarea activelor rusești înghețate. Aleksandr Lukașenko a anunțat desfășurarea rachetei Oreșnik, capabilă să care încărcături nucleare, în Belarus. Racheta Oreșnik, lăudată frecvent de oficialii ruși, a fost folosită pentru prima dată în noiembrie 2024 împotriva unei fabrici de armament din Dnipro, Ucraina. Cu toate acestea, analiza ulterioară a resturilor a sugerat că este doar o modificare a unui model existent, conform televiziunii germane NTV.

UPDATE Președintele SUA, Donald Trump, speră ca Ucraina „să se miște rapid” în contextul eforturilor diplomatice pentru încheierea războiului declanșat de Rusia, reluând ideea că Moscova ar fi deschisă unui acord de pace – o convingere exprimată frecvent de Trump, dar care nu a fost confirmată până acum de fapte, scrie Spotmedia.

UPDATE Preşedintele francez, Emmanuel Macron, a declarat vineri că va fi „din nou util” pentru el şi pentru europeni să discute cu omologul său rus, Vladimir Putin, în urma eforturilor actuale ale SUA de a pune capăt războiului din Ucraina, scrie AFP.

UPDATE David Arakhamia, liderul partidului „Slujitorul Poporului”, principalul partid aflat la putere în Ucraina, a declarat că „nu există nicio posibilitate” pentru un „bun acord de pace cu Rusia”, conform Mediafax. „Înțelegem că toți cei care gândesc - deși sunt mulți care încă mai cred că ar trebui să insistăm asupra unor condiții fantastice ale acordului- că acesta (n.r. - acordul) va fi slab, fie foarte slab, fie nu va exista niciun acord”, a declarat David Arakhamia, în cadrul conferinței „Ucraina și lumea în 2026”, conferință organizată la Kiev, potrivit Interfax Ukraine.

UPDATE Vladimir Putin l-a ironizat pe Volodimir Zelenski. „Este un artist — și unul destul de talentat. Spun asta fără nicio ironie. Știm asta din filmele lui”, a spus Putin despre înregistrarea video pe care președintele Ucrainei a făcut-o la intrarea în Kupiansk pentru a demonstra că orașul nu a fost ocupat de ruși. „De ce să stai la intrare? Intră în casă”, a adăugat el, susținând că orașul e sub controlul Rusiei, scrie Spotmedia.

UPDATE În contextul intensificării propagandei ruse, președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, a transmis un mesaj ferm liderului de la Kremlin, Vladimir Putin, afirmând că „istoria nu se repetă” și că imperiile nu pot fi reîncarnate, indiferent dacă este vorba despre un imperiu țarist sau despre fosta Uniune Sovietică. „Istoria nu se repetă, încercare de a reîncarna imperiul, pentru că asta se observă din politica lui de a restabili imperiul – fie că e țarist, fie că e URSS –, nu poți să faci lucrul acesta, iar ceea ce face el este crimă”, a declarat președintele Parlamentului, potrivit Moldpres. Șeful Legislativului de la Chișinău a avertizat, de asemenea, cetățenii moldoveni aflați pe teritoriul Federației Ruse să dea dovadă de maximă prudență, existând riscul ca aceștia să fie înrolați în armata rusă și obligați să lupte împotriva Ucrainei.

UPDATE Un raport publicat de Ministerul de Externe de la Moscova, în care apar termeni precum “denazificare” sau “regim totalitar”, trezește îngrijorări la Chișinău, după ce autoritățile ruse au comparat situația din Republica Moldova cu cea din Ucraina, scrie Antena3. Documentul rescrie istoria Republicii Moldova, fiind o copie la indigo a temelor pe care Vladimir Putin le-a folosit în contextul războiului din Ucraina: nu există un stat independent al Republicii Moldova, fiindcă moldovenii au o legătură cu poporul rus, statul moldovenesc este o construcţie artificială, iar conducerea asigurată de Maia Sandu are în spate un plan occidental antirusesc. Documentul amintește de scandalosul eseu al lui Vladimir Putin din 2021 care a precedat aproape programatic invazia din Ucraina. Vorbind atunci "Despre unitatea istorică a ruşilor şi ucrainenilor", Putin neaga legitimitatea întregii clase politice din Ucraina, reiterând ideea că populaţia Ucrainei este una iar conducerea ucraineană este alta.

UPDATE Vladimir Putin i-a spus jurnalistului NBC News Keir Simmons că „mingea este în întregime în terenul” Ucrainei și a Occidentului în negocierile de pace, în timp ce a lăudat eforturile „serioase” și „sincere” ale președintelui Trump de a pune capăt războiului.

UPDATE Dronele rusești produc victime tot mai aproape de Republica Moldova. Explozii la frontiera cu Ucraina au omorât o femeie și i-au rănit pe cei trei copii ai săi, care în momentul exploziei erau în mașină pe pod. Atacurile, repetate ieri și în această noapte, au blocat circulația către regiunea Odesa. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) asigură cazarea cetățenilor ucraineni a căror deplasare spre Ucraina a fost limitată în urma bombardamentelor podului peste Nistru, scrie RFI. Între timp, Rusia a lovit a treia oară podul, iar în regiune e alertă aeriană.

UPDATE Guvernul Danemarcei acuză Rusia că se află în spatele a două atacuri cibernetice „distructive și perturbatoare”, pe care autoritățile le consideră dovezi clare ale desfășurării unui război hibrid împotriva statelor occidentale, scrie Adevărul.

UPDATE Președintele rus Vladimir Putin a vorbit vineri pe larg despre drone și rolul acestora pe frontul din Ucraina, liderul de la Kremlin susținând în conferința sa anuală de presă că postul de operator de dronă a devenit cel mai râvnit de către voluntarii ruși, relatează TASS.

UPDATE Mai multe regiuni ale Rusiei au fost vizate de atacuri cu drone în cursul nopții de joi spre vineri. Atacurile au provocat un incendiu la o fabrică chimică și mai multe pene de curent, relatează Kyiv Post. Autoritățile ruse au raportat un val de atacuri cu drone desfășurate pe parcursul nopții în cel puțin șapte regiuni ale țării. Potrivit anunțului făcut de Ministerul Apărării de la Moscova, apărarea aeriană a interceptat și distrus 94 de drone ucrainene pe parcursul nopții, în regiunile Rostov, Belgorod, Voronej, Samara, Astrahan, Kursk și Krasnodar, dar și deasupra Mărilor Azov și Caspice.  

UPDATE Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat la conferința sa anuală de presă de vineri că Moscova "nu crede că Ucraina este pregătită pentru negocieri de pace", informează Reuters, potrivit Agerpres. Totuşi, potrivit EFE, Putin a afirmat că autorităţile ruse au primit "unele semnale" că Ucraina vrea să dialogheze cu Rusia pentru a pune capăt războiului, dar nu şi pentru rezolvarea problemei teritoriale. Totodată, Putin a salutat recentele câştiguri teritoriale ale armatei ruse în Ucraina, afirmând că forţele Moscovei "avansează de-a lungul întregului front", în timp ce eforturile diplomatice intense conduse de Statele Unite vizează încetarea războiului.

UPDATE Președintele SUA, Donald Trump, a semnat un proiect de lege privind bugetul apărării în valoare de 901 miliarde de dolari pentru anul 2026. Documentul include și ajutor pentru Ucraina în valoare de 800 de milioane de dolari, suma urmând să fie defalcată pe 2026 şi 2027, potrivit biroului de presă al Casei Albe, scrie Pravda.

UPDATE Nici Ucraina, nici Europa nu au în prezent o strategie clară de victorie, consideră istoricul Yaroslav Gryțak. Într-un interviu pentru UNIAN, el a declarat că lipsa unei strategii este, de fapt, „un drum lung și lent spre înfrângere”. Grytsak a explicat că Europa a fost „cu adevărat speriată” de Donald Trump, care a sugerat că Europa nu îl mai interesează, lăsând-o astfel fără protecția tradițională a SUA. În această situație, Ucraina a devenit cel mai mare scut al Europei, „cumpărând timp” pentru aceasta. Problema rămâne dacă acest timp va fi folosit pentru schimbări radicale și construcția unei strategii concrete de învingere a Rusiei. Grytsak consideră că punctul forte al Europei este marele său potențial economic, în timp ce slăbiciunea acesteia este faptul că nu își poate rezolva problemele de securitate, deoarece nu s-a pregătit pentru așa ceva. „Prin urmare, se pune întrebarea cum poate fi transformat acest potențial economic într-un obstacol în calea agresiunii ruse. Aceasta este problema centrală”, a concluzionat istoricul, potrivit Libertatea Cuvântului.

UPDATE Adjunctul ministrului Afacerilor Externe al Ucrainei, Serghii Kyslyția, a salutat decizia de a aloca finanțare Ucrainei, adoptată la reuniunea Consiliului European. Kyslyția a postat mesajul pe rețeaua X, vineri dimineață. „Într-adevăr, există momente când trebuie să ne amintim că „mai binele este dușmanul binelui”. Pentru liderii europeni a fost o noapte lungă, dar au reușit să obțină un rezultat acceptabil. 105 miliarde de dolari SUA sub formă de sprijin, necesar Ucrainei pentru a continua apărarea Europei, protejându-și propria țară”, a scris Kyslyția pe X, citat de Interfax-Ucraina.

UPDATE Personal rus care are legături cu armata și serviciile de securitate din Rusia a spionat în apele europene în timp ce lucra sub acoperire la bordul navelor care transportau petrol rusesc, susțin surse de informații occidentale și ucrainene, scrie Spotmedia.

UPDATE Petrolierul rusesc Valeri Gorceakov a început să se scufunde care a fost lovit de drone ucrainene în portul Rostov. Nava parțial inundată a fost înconjurată de bariere de protecție, dar nu există semne evidente ale operațiunilor de salvare, relatează Astra. Totodată, un oficial al SBU a declarat pentru agenția Reuters că dronele aeriene au lovit nava Qendil, aflată la peste 2.000 de kilometri de Ucraina. Și presa ucraineană scrie despre operațiunea fără precedent a unității Alpha, citând tot o sursă din interior.

UPDATE Kirill Dmitriev, unul dintre principalii emisari ai Kremlinului a transmis printr-un mesaj publicat pe X: „Lovitură majoră pentru susținătorii războiului din UE, conduși de Ursula, vocile rațiunii din UE au blocat utilizarea ilegală a rezervelor rusești pentru finanțarea Ucrainei. Legea și rațiunea înving, pentru moment”. Grigory Karasin, președintele Comisiei pentru afaceri externe din camera superioară a parlamentului rus, care a scris pe Telegram că „pentru moment, dreptul internațional, nu Ursula von der Leyen, prevalează”, adăugând; „resturile unei abordări civilizate a tradițiilor financiare au împiedicat pe cei care doreau o prăbușire majoră”, scrie Mediafax.

UPDATE Negocierile s-au blocat după ce premierul Belgiei, Bart De Wever, a refuzat să renunțe la obiecțiile sale privind folosirea activelor rusești, depozitate într-o instituție financiară cu sediul la Bruxelles. De Wever a avertizat că o astfel de măsură ar expune Belgia unor riscuri juridice în fața Moscovei, scrie Mediafax.

UPDATE Volodimir Zelenski s-a declarat recunoscător pentru decizia UE de a acorda Ucrainei un împrumut în valoare de 90 de miliarde de euro. Liderul de la Kiev consideră sprijinul drept „semnificativ” și care „întărește cu adevărat reziliența”, scrie Digi24.

UPDATE Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene s-au reunit joi în cadrul Consiliului European pentru a dezbate propunerea președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, de a folosi activele rusești înghețate pentru sprijinirea financiară a Ucrainei. Discuțiile nu au rezultat într-o înțelegeri, blocul comunitar optând pentru împrumut de 90 de miliarde de euro din bugetul Uniunii, scrie Mediafax.  

UPDATE Ucraina anunţă vineri că a primit din Rusia 1.003 cadavre, prezentate de către ruşi ca fiind ale unor militari ucraineni ucişi în lupte, care creşte la peste 16.000 numărul rămăşiţelor predate de către Moscova de la începutul acestui an. Moscova a anunţat, la rândul său, că a primit rămăşiţele a 26 de militari ruşi de la Kiev, relatează AFP.

UPDATE Raiffeisen Bank International (RBI), cea mai mare bancă occidentală care încă operează în Rusia, a fost obligată joi să plătească aproape 400 de milioane de dolari drept despăgubiri pentru pierderile suferite de compania rusă Rasperia, din cauza sancțiunilor europene. Raiffeisen a declarat într-un comunicat că suma – 339 de milioane de euro – reflectă suma blocată deținută de Rasperia la Viena și că va face apel împotriva hotărârii. În martie, RBI confirmase deja că trebuie să plătească daune de peste 2 miliarde de euro către Rasperia, o companie rusă de investiții, scrie Kiev Post. 

UPDATE Vladimir Putin și-a început conferința vorbind despre conflictul din Ucraina,  susținând că nu consideră că Kievul este gata de discuții de pace.A trecut apoi la economie, afirmând că în ultimii trei ani economia Rusiei a crescut cu 9,7%, „mult mai mult decât în Europa”. Președintele Rusiei a criticat UE pentru intenția sa de a utiliza activele înghețate ale Rusiei pentru a finanța Ucraina, potrivit The CNN, NBC News, Moscow Times și Sky News.

UPDATE Președintele rus Vladimir Putin susține, vineri, o conferinţă de presă televizată, pentru a rezuma rezultatele anului care se încheie, relatează TASS. Evenimentul de amploare intitulat „Rezultatele anului”, va avea loc în principala sală de expoziții din Moscova, Gostinîi Dvor, unde s-au adunat deja sute de jurnaliști, inclusiv străini. La evenimentul  pe care Putin l-a organizat în diferite formate  începând cu 2001, acesta răspunde la zeci de întrebări despre tot felul de subiecte, de la creșterile de prețuri și propriul său viitor, până la armele nucleare și ceea ce Kremlinul numește „operațiunea militară specială” din Ucraina.