Forfotă mare în aceste zile prin satele din țară. Așa cum mai sunt zile numărate până la Paște, în fiecare curte poți zări câte un gospodar, care trebăluiește. În bucătărie sunt gospodinele. Au început deja pregătirile din timp ca să le reușească pe toate. Și dacă pentru unii unii la masa plină cu bucate se va reuni întreaga familie, pentru alții acest tablou este doar un vis.
Pe soții Anghel i-am găsit trebăluind prin ogradă. Spun că s-au trezit de cu zor pentru a le reuși pe toate. Și dacă capul familiei se ocupa de curățenia prin curte, soția a început de astăzi să pregătească din bucatele pentru masa de sărbătoare.
„- Așteptați copii sau pentru cine faceți curățenie? - Vin copii, oapeți, toți care vor avea plăcere să ne viziteze”.
„-Când veți începe să coaceți pasca și cozonacul?- De mâine, voi vopsi și ouăle, păsările le-am tăiat, am tăiat un miel.- O să aveți o masă bogată?- Eu așa cred, am pus carnea de miel la murat”.
Până în ziua de Paște totul trebuie să fie ca la carte, așa că nici vorbă de odihnă. În satul Ciocâlteni din raionul Orhei, ogrăzile sunt unele mai frumoase decât altele. Pe aceiași uliță, un pic mai la vale, un alt gospodar își îngrijea florile de lângă gard.
„Și florile vor ca totul să fie curat, pentru a putea să crească. Faceți totul așa în genunchi?- Așa pentru că suntem bolnavi de piciore și ne cam dor picioarele”.
Deși spun că nu le este ușor, gândul că ograda va fi plină cu oaspeți de sărbători îi motivează să muncească mai cu spor.
„Primăvara se face mereu cărățenie, facem și noi să fim în rând cu lumea. Mai ales că se apropie sărbătorile. - Da. - Cine o să vă deschidă poarta de sărbători? -Vin copii și vom petrece împreună”.
Totuși, sărbătorile nu vor fi la fel pentru toți. Pe Moș Victor l-am găsit la răstignirea de lângă poartă pe care a construit-o chiar el. În ogradă le-a făcut pe toate, și-a pus mielul l-a murat, însă i se umplu ochii de lacrimi când se gândește că cei dragi nu îi vor păși pragul.
„În august vor veni. - Deci e greu că nu o să îi aveți pe cei dragi aproape? - Da, corect.- Vă văd cu lacrimi în ochi. - Nu pot să mă abțin, e greu. - Vă este dor de ei?- Mă sună în fiecare seară”.
Bărbatul ne-a spus că dorința sa cea mare este să îi fie ograda mereu ograda plină cu oaspeți, pentru asta îl face fericit și împlinit.
„La mine niciodată nu se încuie poarta, în fiecare dimineață la șase o deschi, mai vine cineva, o vecină”.
Și pe mătușa Tonia am găsit-o singură, într-o curte plină cu flori. Ograda îi este măturată, casa curată, însă pe nimeni alături - așa ne spune că va întâlni sfintele sărbători de Paște. Singurul copil pe care îl are este plecat peste hotare.
„Cum o să sărbătoriți Paștele? - Singură, dar așa e greu, acum nu coc pentru că nu am pe nimeni, când aveam copii, coceam. Probabil vă alinați cu aceste flori? - Cu florile cu via pe care am legat-o , am pus morcovi, usturoi, tot de ce am nevoie, acum aștept vara să vină copii. Curățenia în casă este făcută? Da, dar nu intră nimeni”.
Mâine este Joia Mare. Potrivit tradiției, în această zi se vopesec ouăle de Paște și începe pregătirea preparatelor culinare. În diferite zone ale țării, din Joia mare gospodinele încep să coacă aluatul pentru cozonac sau pască. Începând de joi nu se mai spală haine și nici nu se mai fac treburi grele în case. În Joia Mare, credincioșii merg la Denia celor 12 Evanghelii.
