17 aprilie 2025, ora 23:03

Propunerea deputatei Olesea Stamate ca o comisie parlamentară de anchetă să investigheze modificările făcute acum trei ani la Legea amnistiei ar putea să nu își găsească susținere. Avocatul Promo-LEX, Vadim Vieru crede că nu este o idee prea bună ca o comisie parlamentară să se ocupe de acest subiect, mai ales având în vedere experiențele comisiilor instituite anterior, bunăoară cea pe dosarul evenimentelor din 7 aprilie 2009. 

„Eu nu cred că comisiile parlamentare sunt soluția cea mai bună ca să se clarifice pe subiecte atât de complexe, pentru că ele sunt comisii politice și noi am avut multe comisii parlamentare. Amintiți-vă de 7 aprilie, miliard”, a declarat Vadim Vieru la „Cutia Neagră” de la TV8. 

Președintele CRJM, Ilie Chirtoacă este de părere că modificările la Legea amnistiei, care au dus la eliberarea mai multor deținuți extrem de periculoși, sunt un test inclusiv pentru CSM.

„Eu cred că e un test pentru CSM și Colegiul disciplinar. Și doamna ministră a confirmat că judecătorul a greșit. Haideți să vedem, a fost cu intenție sau fără și iată aici e un test pentru CSM, prin organul specializat, de a vedea dacă s-a greșit. Asta nu trebuie să facă Guvernul sau ministerul, de asta s-au făcut reforme”, a afirmat Ilie Chirtoacă. 

Joi, 17 aprilie, Olesea Stamate a cerut instituirea unei comisii de anchetă care să investigheze modificările făcute acum trei ani la legea amnistiei. Potrivit acesteia, comisia ar urma să examineze procesul de adoptare și implementare a modificărilor la lege și să stabilească breșele legislative admise. În replică, purtătoarea de cuvânt de la PAS a declarat că așteaptă ca instituțiile de drept să se ocupe de asta și nu persoane aflate în conflict de interese.

Amintim că în ultima perioadă, mai multe persoane, condamnate anterior la detenție pe viață pentru crime deosebit de grave, au fost eliberate din penitenciar. Totul s-a întâmplat după modificările la Legea Amnistiei, făcute în anul 2022, la propunerea deputatei PAS, Olesea Stamate. În consecință, Stamate a fost exclusă din PAS. Ulterior, la cererea procurorului general, Curtea Constituțională a suspendat modificările până la pronunțarea unei decizii.

19 decembrie 2025, ora 18:22

Vladimir Plahotniuc va afla luni dacă va petrece sărbătorile de iarnă în penitenciar. În ședința de astăzi, procurorii au cerut prelungirea arestului său cu încă 30 de zile, argumentând că acesta ar putea părăsi țara. În replică, Plahotniuc a afirmat că își dorește să fie acasă de sărbători și a dat asigurări că nu poate fugi, deoarece toate actele pe care le deținea, inclusiv cele false, se află în custodia autorităților. La ședința de azi a fost audiat, în calitate de martor al apărării, fostul deputat PLDM și ex-președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Veaceslav Ioniță.

Întrebat despre cauzele crizei financiare, Veaceslav Ioniță a explicat că sectorul bancar era reglementat de Banca Națională a Moldovei, iar numirile în funcții erau decise de PLDM. Deși conducea Comisia pentru economie în Parlament, Ioniță susține că nu a fost la curent cu detalii despre situația de la Banca de Economii. El a precizat că, la acea vreme, existau numeroase credite neperformante acumulate de-a lungul anilor, însă BNM nu intervenea, iar deputații aveau doar o înțelegere generală că „ceva se întâmplă”. 

În timpul ședinței, Ioniță a insistat că nu a primit ordine sau indicații de la inculpat.

Ioniță a declarat că, după ce statul a cedat controlul asupra Băncii de Economii, responsabilitatea principală pentru administrarea defectuoasă a creditelor i-a revenit managementului BEM și BNM. Ulterior, el a realizat o analiză după ce a observat pe pagina BNM o discrepanță de 13 miliarde de lei. Totuși, Ioniță nu a putut spune cine a fost beneficiarul acestor fonduri dispărute.

În ședința de astăzi urma să mai fie audiat și fostul viceguvernator al BNM, Ion Sturzu, care la fel are statut de bănuit în dosarul „Frauda bancară”, fiind cercetat penal pentru „participare la escrocherie și spălare de bani, ambele infracțiuni comise în proporții deosebit de mari”. Deși a fost prezent la judecătorie, avocații au precizat că martorului i s-ar fi făcut rău, motiv pentru care nu va putea depune mărturii. 

Ulterior, acuzarea a cerut prelungirea măsurii preventive de arest pe numele lui Plahotniuc, invocând mai multe riscuri.

Deși presa nu a avut posibilitatea să îi pună astăzi întrebări lui Plahotniuc, acesta s-a plâns magistraților pe condițiile din arest care nu i-ar permite să se pregătească de următoarele ședințe și că din acest motiv își dorește să întâmpine sărbătorile în libertate.

Tot în ședința de astăzi, acuzatorul de stat a informat instanța că autoritățile din Grecia au transmis lucrurile confiscate din vila închiriată de Plahotniuc la Atena. Imediat după ce a fost reținut, din locuința închiriată de fostul lider democrat au fost ridicate 17 pașapoarte și acte de identitate false din diverse țări, sisteme informatice dotate cu software special de securitate, numeroase telefoane mobile și calculatoare, dar și alte lucruri.

Decizia privind prelungirea arestului va fi pronunțată luni, în cadrul ședinței care a fost programată pentru ora 10:00. În apărarea lui Plahotniuc mai urmează să depună mărturii încă 22 de persoane, printre care Emma Tăbîrță, Vladimir Andronachi, Olga Bondarciuc, Denis Ulanov și alții.