Joia mare de dinaintea Paștelui este despre copturi și ouă vopsite. La sate, ulițele sunt învăluite în miros de cozonac și pască, așa cum tradiția spune că e mai cu Doamne ajută, când coci și vopsești ouăle anume în această zi. Așa cred și gospodinile din familia Petrea din Coropceni, Telenești care au pregătit azi împreună gustoșeniile pentru masa de sărbătoare la care, duminică, vor aduna toată familia.
„Vai Doamne ce bine-ar fi dacă n-am îmbătrâni, dacă n-am îmbătrâni măi. La 30 să ne oprim, sănu mai îmbătrânim, să nu mai îmbătrânim măi, la 30 să ne oprim, să nu mai îmbătrânim, să nu mai îmbătrânim măi”.
Parascovia și Maria sunt cumnate și de peste peste 20 de ani se pregătesc de fiecare sărbătoare împreună. Cele două gospodine și-au început ziua în bucătărie, la plămădit aluatul pentru copturi.
„Când începem aluatul facem semnul crucii ca Dumnezeu să ne ajute. Trebuie de pus dragoste, dacă pui dragoste și e din suflet și coptura iese bună. Orice mâncare pe care o faci pui dragoste înseamnă că este totul bine”.
Tradiția spune că aluatul se frământă cu dragoste, așa că cele două femei i-au și cântat, numai ca pâinea să crească frumoasă și să fie gustoasă.
„Iar eu rătăcitul și nefericitul am păcătuit pe-a plângerii vale de la a ta cale”.
Pentru că s-au apucat de gătit dis de dimineață, gospodarul casei a decis să-și alinte femeile din bucătărie.
„Să văd eu gospodinele mele ce fac ele, să le cinstesc cu câte un pahar de vin, să creascăpâinea mare, frumoasă, gustoasă”.
Apoi, nea Vasile a ațâțat focul din cuptor. După ce au copt pâinea și pasc, gospodinele au trecut la prăjituri, pe care le-au pregătit după rețeta bunicii.
„- Dar ce punem, untură, untură și smântână.- Dar untura pentru ce? - Untura le face puhave, moi și noi frământăm, punem de exemplu un kilogram și jumătate de untură, dacă vrei mai multe, și un kilogram de smântână”.
Și pentru că azi a fost ziua de naștere a lui tanti Maria, nu s-a trecut fără felicitări.
„Mulți ani mulți ani trăiască, dar cine să trăiască, cumnățica să trăiască, la mulți ani trăiască”.
Munca însă nu s-a terminat aici, după ce au închinat câte un pahar de șampanie de sănătate, gospodinele au pus pasca și pâinea la copt.
„Facem cruce de trei ori, Dumnezeu să ne ajute, într-un ceas bun. Așa, să crească pâinea mare, până în pod”.
Tradițional în joia înainte de Paști se vopsesc și ouăle
„- Aici am pus așa: Apă, sare și oțet.- De ce oțet, sare?- Să nu se ia de pe mâini, și nu crapă ouăle, să iasă frumușele”.
Imediat ce s-au rumenit, mirosul apetisant al biscuiților a învăluit toată gospodăria.
„Ia uitați-vă, cât este de frumoasă și coaptă, fața lui Hristos”.
Ouăle roșii, alături de tradiționala pască nu lipsesc de pe masa niciunui creștin în perioada Sfintelor Sărbători de Paște. Există credința că ouăle fierte și înroșite în Joia Mare nu se strică pe tot parcursul anului, ba mai mult, nu se strică niciodată.





























































