18 aprilie 2025, ora 21:00

Forfotă mare astăzi la Piața Centrală din capitală, unde sute de oameni s-au adunat încă de la primele ore ale dimineții pentru a-și face cumpărăturile pentru Paște. Cu sacoșele pline și listele de cumpărături în mână, chișinăuienii au luat cu asalt tarabele cu carne de miel, ouă, lactate, dar și fructe și legume. Vânzătorii spun că aglomerația e semn clar că sărbătorile se apropie, iar creștinii nu vor ca de pe masa de sărbătoare să le lipsească ceva, chiar dacă prețurile îi cam bat la buzunar.

Comercianții de lactate ni s-au lăudat că se bucură, în aceste zile, de vânzări de două sau chiar trei ori mai mari față de săptămânile trecute. Cel mai întrebat produs este cașul de oi, pentru un kilogram trebuie să scoatem din buzunar între 120 și 150 lei, în timp ce un kilogram de brânză de oi, ajunge să coste în medie 70 de lei. Comercianții dau asigurări că nu au majorat prețurile, anul acesta.

S-au scumpit ouăle, asta însă nu i-a oprit pe chișinăuieni. Ce fel de Paște poate fi fără ouă roșii?

O altă vedetă de pe masa de sărbătoare este carnea de miel. Un kilogram a ajuns azi să coste între 120 și 130 lei, iar cu fiecare zi ce se apropie Paștele, prețul va tot crește, spun comercianții. 

La tarabele cu fructe și legume s-au format cozi. Un kilogram de roșii a costat, astăzi, în medie 45 de lei, unul de castraveți 70, iar pentru căpșuni, cei veniți la piață au plătit câte 80 de lei per kilogram. 

Prețurile îi cam bat la buzunare, ne-au mărturisit cumpărătorii.

Potrivit Biroului Național de Statistică, anul acesta, în perioada sărbătorilor pascale, produsele alimentare s-au scumpit în medie cu 9% față de anul trecut. Prețul pentru un kilogram de carne de miel a crescut pe alocuri cu 10% față de anul 2024. Ouăle costă cu 14% mai mult, uleiul cu 12%, iar lactatele cu 5%. Totuși, față de martie 2024, dintre toate produsele alimentare, cel mai mult au crescut prețurile la legume și fructe, cu 36 și respectiv 26%.

22 decembrie 2025, ora 16:06

Costurile construcției liniei Chișinău-Vulcănești vor fi suportate de către cetățeni, prin intermediul tarifului de transport, dar fără a-l crește semnificativ. Anunțul a fost făcut de ministrul Energiei, Dorin Junghietu, pe 22 decembrie, în cadrul unei conferințe de presă dedicată totalurilor anului 2025.

„Recuperarea investiției acestei linii se face prin tariful de transport, dar știm foarte bine că inclusiv o creștere la tariful de transport, care a fost adoptat în această vară de către ANRE pentru Moldelectrica, nu a avut un impact foarte sau semnificativ asupra facturilor finale. De aceea, perioada de recuperare a acestei investiții se extinde, pentru a nu avea un impact semnificativ asupra tarifului”, a declarat Dorin Junghietu.

Potrivit ministrului, construcția liniei are două scopuri majore. Primul constă în diminuarea dependenței de nodul energetic de la Cuciurgan, considerat un element vulnerabil al sistemului energetic național, iar al doilea urmărește modernizarea infrastructurii, întrucât linia Vulcănești-MGRES-Chișinău, construită în anii ’60, se apropie de finalul duratei sale normale de funcționare, estimată la circa 50 de ani.

„Întrebarea este din ce gaz o să producă ei energia electrică, întrucât cu cele 2,5 sau 3 milioane de metri cubi de gaze își acoperă necesarul lor de energie electrică. Știm foarte bine cum primesc ei acest gaz. Iar o eventuală achiziționare de către Guvernul Republicii Moldova a gazului și transmiterea acestuia spre procesare, la costul actual al gazelor, acest mecanism nu este eficient economic”, a subliniat Junghietu.

De asemenea, în viziunea autorităților, dezvoltarea noilor linii de transport, inclusiv proiectele Bălți-Suceava și Strășeni-Gutinaș, vor asigura o interconectare mai bună a țării noastre cu piețele regionale și europene.

„Construcția liniilor are în primul rând scopul de a ne interconecta mai bine. Un acces la piață diversificat automat va permite o stabilizare a prețurilor regionale”, a menționat oficialul, în contextul în care Moldova dispune doar de un singur interconector de înaltă tensiune cu Uniunea Europeană, de 400 KV, în timp ce legătura cu Ucraina funcționează la nivel de 330 KV.

Recent, în cadrul emisiunii „Мнение” cu Iulia Budeci de la 1TV, Junghietu a declarat că linia Chișinău-Vulcănești „intră în faza de testare”.

„Lucrările de construcție ale liniei s-au încheiat. Acum se fac ultimele ajustări, măsurători. Vorbim despre 157 de kilometri de linie, există secțiuni ce trebuie măsurate, trebuie verificat că înălțimea conductorului corespunde, că instalările sunt corecte”, a declarat ministrul.

La moment, încă au loc lucrări de construcție la ambele stații, motiv pentru care lansarea testării întregului proiect ar putea avea loc în ianuarie 2026.

Linia Vulcănești-Chișinău are o lungime de 157 de kilometri, traversează 35 de localități din 8 raioane și este susținută de 508 stâlpi de înaltă tensiune. Noua infrastructură va putea transporta peste jumătate din consumul necesar de energie al țării în perioadele de vârf.

Lucrările la linia electrică au început în 2024, după mai multe runde de amânări. Costurile totale ale proiectului energetic se ridică la 61 de milioane de euro, dintre care 27 de milioane sunt pentru construcția liniei. Banii sunt oferiți sub formă de împrumut de către Banca Mondială.