19 aprilie 2025, ora 11:00

În cea de-a treia sâmbătă a lunii aprilie, în Republica Moldova, comemorăm victimele foametei organizate în 1946-1947. Cel puțin un milion de persoane au fost răpuse în această perioadă, inclusiv până la 200 de mii de locuitori ai țării noastre. Maia Sandu a venit cu un mesaj în care încurajează cetățenii să apărăm adevărul, să fim de partea binelui și să construim un viitor  cu demnitate.

„Decenii întregi, această tragedie a fost trecută sub tăcere. Dar memoria colectivă nu poate fi ștearsă, iar adevărul trebuie spus. Nu putem clădi un viitor drept fără să recunoaștem nedreptățile trecutului și fără să păstrăm vie amintirea sutelor de mii de oameni răpuși de această crimă. Foamea nu a întrebat ce limbă vorbesc sau ce sânge poartă victimele sale. De aceea, datoria noastră, ca o societate unită, este să apărăm adevărul, să fim de partea binelui și să ne construim viitorul cu demnitate, în pace, într-o Moldovă în care astfel de orori să nu mai fie niciodată posibile”, a transmis Maia Sandu într-un mesaj.

Jurnalista Andreea Josan a pășit pragul mai multor supraviețuitori, care își mai aduc aminte cu durere de perioada în care Basarabia se afla sub jugul rusesc. Cinci bătrâni, cinci istorii cutremurătoare și amintiri care îți răvășesc sufletul. Ștefan Onofrei, Ioana Pîrău, Olga Popova, Dumitru Cibotari și Vasile Lisencu sunt printre puținii basarabeni, care au trecut prin război, foamete și deportări. După mai bine de jumătate de veac trăit prin greutăți și puși la încercări, ne-au deschis ușa și ne-au primit să le ascultăm poveștile de viață.

Cum au reușit să supraviețuiască oamenii, prin ce chinuri au trecut și ce ne-au mărturisit cei cinci bătrâni despre acele timpuri, când o bucată de pâine valora mai mult decât aurul, vedeți în documentarul de mai jos.

Potrivit documentelor de arhivă, foametea din RSS Moldovenească a fost de zece ori mai devastatoare decât în Rusia și de 5 ori decât în Ucraina. Regimul a recunoscut faptul că, în total, nu mai puțin de 400.000 de persoane au suferit acut de foame, dintre care cel puțin 123.000 au murit, înregistrându-se și nu mai puțin de 151 de cazuri de canibalism. 

Consumul de cadavre luase un caracter de masă. Au fost constatate cazuri de furt al cadavrelor duse la cimitir şi rămase neînmormântate. La multe cadavre găsite prin sat li se luase muşchii şi membrele. În timp ce în unele familii părinții își tăiau copiii pentru a supraviețui, au fost înregistrate cazuri când țăranii își chemau vecinul, pe care îl sugrumau și mâncau.

De aceea, scrie Agenția Națională a Arhivelor, foametea postbelică din RSS Moldovenească reprezintă cel mai traumatizant fenomen din istoria recentă a ţării, mai cumplit decât deportările în masă după numărul de vieți omenești pierdute în timp de pace. Un număr impunător de documente de arhivă indică asupra factorului politic ca declanşator al cataclismului social şi al dezastrului umanitar care a urmat.

Vara anului 1946 a fost deosebit de secetoasă, după ce câţiva ani la rând plouase puţin şi aproape că nu căzuse zăpadă. Cu toate acestea, statul a fixat cote obligatorii la cereale atât pentru anul 1946 cât şi pentru anul următor. În afară de cereale, agricultorii erau obligaţi să predea statului fân, floarea-soarelui, cartofi, carne, lapte, brânză, lână, ouă.

19 decembrie 2025, ora 20:38

Războiul din Ucraina a făcut practic imposibile deplasările către Odesa. Postul vamal de la Palanca și-a suspendat activitatea, iar cel de la Tudora asigură acum trecerea doar către localitățile raionului Belgorod-Dnestrovsk, după noile atacuri cu drone rusești asupra podului de peste Nistru de la Maiaki. Astfel, moldovenii blocați la Odesa acum trebuie să facă un cerc de 500 de kilometri pentru a ajunge la postul vamal de la Otaci. 

„Este ora 13:00, iar punctul de trecere Palanca rămâne închis parțial. Din câte se poate observa în spatele meu, pe partea ucraineană staționează zeci de mașini, majoritatea cu numere moldovenești. Potrivit informațiilor oficiale, a fost deschisă doar o singură bandă de circulație”.

Era banda de circulație pe care se intra în Republica Moldova. De la noi spre Ucraina nu se trece prin vamă nici la această oră. După atacurile cu drone de azi-dimineață, Inspectoratul General pentru Situații Excepționale a decis să amenajeze la Palanca o tabăra mobilă. Până la ora 14, aceasta a găzduit 85 de ucraineni, inclusiv 33 de copii. Unii dintre ei au trecut Nistrul cu barca.

„Eu am avut autobuz pentru ora 05:30, dar aseară a fost acest atac și am sunat la companie la care mi s-a spus că totul e în regulă, că se restaurează și că se va circula. Dimineață am repetat apelul și ni s-a spus același lucru. Ne-am așezat în autocar, am ajuns până la pod și ne-au întors din drum, deoarece în cursul nopții au mai fost atacuri. Și dacă era vorba de niște gropi, acum se spune că una dintre benzi a fost distrusă, iar a doua nu este bună pentru circulația vehiculelor de mare tonaj. Noi asta nu am văzut, acolo nu este permis accesul”.

„Situația este astfel încât invadatorii ne lipsesc de condițiile de trai și posibilitatea de a supraviețui, deoarece au așteptat să înceapă sezonul rece și ne lasă fără lumină. Dar lumină asta înseamnă apă, canalizare și căldură”.

Tot la Palanca am întâlnit mai mulți ucraineni care au trecut frontiera pe jos din cauza traficului blocat.

„Noi am luat taxiul și am fost aduși până la Palanca. Acum pe jos am trecut pe partea aceasta și o să ne deplasăm mai departe. O să chemăm cred că iar taxi, ne trebuie la aeroport”.

Iar un moldovean a stat practic toată noaptea în vamă.

La câțiva kilometri, mai exact la postul vamal Tudora, circulația a fost reluată azi-dimineață. Doar că pe aici nu poți ajunge decât până la Belgorod-Dnestrovsk. Așa că la prânz, la Tudora nu era nimeni în vamă. 

Ieri, în jurul orei 16, una dintre dronele rusești a ajuns în podul de la Maiaki, iar în urma exploziei o femeie de 40 de ani și-a pierdut viața, iar trei copii au fost răniți. Autoritățile au intervenit rapid și după ora 11 noaptea au reluat traficul. Doar că după cinci ore, au trebuit să-l închidă din nou pentru că spre dimineață rușii au mai lovit o dată podul ce leagă Republica Moldova de regiunea Odesa.