„Moldova – groapa de gunoi a Europei”. Este mesajul alarmist promovat în spațiul public de unii actori politici, după ce autoritățile au solicitat permisiunea de a importa deșeuri nepericuloase pentru a fi utilizate ca materie primă în industrie. Ce se află, de fapt, în spatele acestei afirmații și ce spun legea, cifrele și experții?
În 2024, Uniunea Europeană și-a înăsprit politicile de protecție a mediului. Unul din aspectele vizate a fost comerțul cu deșeuri. Cu acest prilej câteva site-uri de știri au început să distribuie o sperietoare, conform căreia: „Uniunea Europeană transformă Republica Moldova într-o groapă de gunoi”.
„Moldova se transformă în gunoiștea Uniunii Europene. Straniu este faptul că, ai noștri au trimis solicitarea, dar nu UE ne-a rugat. Au făcut-o în modul clasic. S-au înțeles pe undeva pe acolo că voi, autoritățile moldovenești, să mimați solicitarea, iar noi chipurile vom accepta. Încă odată ne convingem că UE nu consideră Moldova un partener egal, viitoare țară membre UE și așa mai departe. Ne privește ca pe un apendice, o țara pentru gunoi, o țara de un pot lua o forță de muncă ieftină și tot așa”, susține politologul Mihail Balinca.
Sâmburele de adevăr de la care a pornit falsul îl constituie solicitarea Republicii Moldova de a importa deșeuri din UE. Însă promotorii acestuia nu menționează câteva aspecte esențiale. Alături de țara noastră, o scrisoare similară a fost depusă de alte 23 de țări care nu sunt membre OCDE, printre se regăsesc: Kazahstan, India, Arabia Saudită, Singapore sau Serbia. Mai mult, Moldova importă doar deșeuri nepericuloase, care pot fi utilizate ca materii prime pentru industrii, ca de exemplu: hârtie, carton sau sticlă. Atât legislația europeană, cât și cea națională interzic comerțul cu deșeuri periculoase:
„Este interzis importul în Republica Moldova al deşeurilor şi reziduurilor de orice natură, în stare brută şi prelucrată în scopul acumulării temporare, valorificări sau eliminări prin orice metodă, cu excepția categoriilor de deșeuri prezentate în anexa nr. 7, care sunt destinate utilizării în calitate de materie primă secundară la întreprinderile autohtone existente și autorizate”, se spune în Articolul 63.
Despre așa zisa transformare a Moldovei într-o groapă de gunoi s-a discutat și în cadrul unei ședințe parlamentare.
„Ce atitudine aveți și dacă dumneavoastră ați fost unul din inițiatorii solicitării Republicii Moldova privind importul din Uniunea Europeană a deșeurilor non-menajere, nepericuloase care în prezent reprezintă 95,6% din deșeurile solide produse în Europa”, a declarat deputatul independent, Vadim Fotescu.
„Domnule deputat eu mi-aș fi dorit să aveți întrebare la programul național de împădurire, dar dacă m-ați întrebat această întrebare, care de fapt este o manipulare și o minciună. Pentru că, faptul cum voi o prezentați, deja stârnește anumite controverse. Ori voi prezentați diferit de faptul cum de fapt este. Este așa o scrisoare. Dvs le spuneți deșeuri nepericuloase, eu aș spune că sunt materii primă pentru industriile noastre. Ori să fie clar pentru toți cetățenii țării despre ce materii este vorba. Vorbim despre metal, sticlă, hârtie, carton, drojdie pentru industria noastră vinicolă. Plasticul nu! Plasticul este interzis prin legea 209, nu manipulați. Plasticul stimați cetățeni, stimați deputați, nu importăm plastic, pentru că prin legea 209 s-a interzis. De fapt, noi oferim prin asta materie primă pentru întreprinderile noastre. Ori voi ce vreți, să închideți întreprinderile și oamenii să rămână fără lucru. Aceste deșeuri s-au importat și în 2002 și în 2008 și în 2010 și acum”, a menționat în replică ministrul Mediului, Sergiu Lazarencu.
Noile reguli europene de protecție a mediului, impun țările ne membre OCDE să facă dovada capacităților de tratare a deșeurilor. În lipsa acestora, statul nu va putea importa deșeurile din UE. Solicitarea depusă de Republica Moldova nu reprezintă o obligație sau un alt tip de aranjament politic ascuns. Până în prezent, relațiile dintre Chișinău și Bruxelles s-au bazat pe respect, încredere și transparență, nu pe șantaj sau dictate politice. În 2023, Moldova a importat aproximativ 30.000 de tone de sticlă și a exportat preponderent deșeuri electronice.
