Au trecut 39 de ani de la dezastrul din Cernobîl. Pe 26 aprilie 1986 se producea una dintre cele mai mari catastrofe din istoria modernă a omenirii, respectiv accidentul nuclear de la Cernobîl.
Accidentul de la Cernobîl, din 1986, este considerat cel mai grav accident din istoria energiei nucleare, mai ales că vorbim despre o situaţie pe care autorităţile din Uniunea Sovietică au anunţat-o cu întârziere, iar astfel ţările din zonă şi-au luat măsuri de precauţie cu o oarecare întârziere.
Pe 26 aprilie 1986, reactorul patru al centralei nucleare Cernobîl din Ucraina a explodat, după un lung șir de erori umane, provocând cel mai grav incident din istoria nucleară civilă.
Explozia s-a produs noaptea, la 01:23, și a fost urmată de un incendiu puternic. Acoperișul reactorului patru, greu de o mie de tone, a fost aruncat în aer, și 190 de tone de substanțe radioactive au ajuns la peste 1.000 de metri în atmosferă, iar apoi au fost purtate de curenții de aer pe distanțe imense.
Abia la 36 de ore de la dezastru au început evacuările în Pripiat, o localitate cu 50.000 de locuitori, situată la un kilometru și jumătate de centrală. În mai puțin de două zile, norul care purta particule radioactive, de 200 de ori mai puternice decât bombele atomice de la Hiroshima și Nagasaki, a cuprins tot nordul Europei. Totodată, suprafațe mari din Ucraina, Belarus și Rusia au fost puternic contaminate, fiind evacuați peste 300.000 de oameni.
Se poate vizita cu siguranță zona Cernobîl, inclusiv chiar și zona de excludere, care reprezintă o rază de 30 de kilometri în jurul centralei, ale cărei reactoare sunt acum toate închise. Expunerea la niveluri scăzute, dar neobișnuite, de radiații pe o perioadă de timp este mai puțin periculoasă decât expunerea la o cantitate uriașă deodată, iar studiile nu au reușit să stabilească o legătură directă între creșterea riscului de cancer și expunerea cronică la niveluri scăzute de radiații.
Din cei 3.550 de cetăţeni moldoveni care au luat parte la lucrările de lichidare a consecinţelor avariei, 560 au decedat, iar 2.422 au rămas invalizi pe viaţă.
De Ziua internațională de comemorare a victimelor catastrofei de la Cernobîl, președinta Maia Sandu și-a exprimat recunoștința față de moldovenii care au participat la lichidarea pericolului radioactiv.
„Rănile provocate de acea tragedie rămân deschise. Peste 3500 de conaționali au răspuns atunci chemării și au contribuit la limitarea efectelor incendiului radioactiv. Mulți dintre ei nu mai sunt printre noi, dar curajul și sacrificiul lor ne obligă să nu uităm. Astăzi, ne înclinăm în fața memoriei celor care au salvat milioane de vieți.
Cernobîl rămâne un avertisment dur despre pericolul nuclear și amploarea dezastrului pe care îl poate provoca un astfel de accident. Lecția este una esențială: viața, sănătatea oamenilor și protecția mediului trebuie să fie întotdeauna pe primul loc. Războiul purtat de Rusia în Ucraina a readus în prim-plan amenințarea unui accident nuclear. De aceea, pentru un viitor sigur, avem nevoie de responsabilitate colectivă, reguli stricte, supraveghere eficientă și o cooperare internațională solidă în domeniu”, a scris Maia Sandu într-un mesaj.
Cu un mesaj a venit și premierul Dorin Recean.
„Tragedia de la Cernobîl ne arată câtă suferință poate aduce oamenilor incompetența, nepăsarea și manipulările unui regim totalitar. Pacea și buna cooperare între state în gestionarea centralelor electrice nucleare este esențială pentru a preveni astfel de dezastre”, a transmis premierul Dorin Recean.
