Creștinii ortodocși sărbătoresc astăzi și mâine, 27-28 aprilie, Paștele Blajinilor. Credincioșii vizitează mormintele celor apropiați, le aduc în ordine, preoții oficiază slujbe de pomenire, după care rudele dau de pomană de sufletul morților. În ultimii ani, evenimentul a devenit o adevărată sărbătoare pentru moldovenii care se întrec în pomeni cât mai scumpe și haine cât mai deocheate. Preotul Maxim Melinti a creat un set de reguli ce țin de buna organizare a acestei sărbători, dar și cum este corect să ne comportăm și îmbrăcăm când mergem la cimitir.
Tradițional, Paștele Blajinilor se sărbătorește în lunea de după Duminica Tomii, la o săptămână de la Învierea Domnului, Paștele propriu-zis. În localitățile rurale mai mari și în orașele în care sunt mai multe cimitire, sărbătoarea are loc timp de mai multe zile, începând de sâmbătă.
Marcată preponderent în Europa de Sud-Est, sărbătoarea ia cea mai mare amploare în Moldova, unde ziua de luni de după duminica Paștelui Blajinilor (la o săptămână după Paștele creștin-ortodox) este declarată oficial ca fiind zi liberă.
La slavii de est ortodocși există o sărbătoare similară, numită Radonița (Радоница) la ruși, Radaunița (Радаўнiца) la belaruși și Provodî (Проводи) la ucraineni, sărbătorită în ziua de marți de după Duminica Tomi.
În popor se crede că blajinii se numără printre cei dintâi oameni de pe Pământ. Conform unei legende, blajinii trăiesc fără femeile lor, stând cu ele doar 30 de zile pe an în scopul procreației. Incapabili de a săvârși fapte rele, blajinii se află dincolo de lumea văzută, pe unde se varsă Apa Sâmbetei, pe Insulele Albe. Cele mai importante preocupări ale blajinilor sunt rugăciunile și postul pentru cei vii. Se crede că, deși sunt virtuozi, blajinii nu știu cum să calculeze când va cădea sărbătoarea Sfintelor Paști. Oamenii dau de veste blajinilor că a venit Paștele cu ajutorul apei, aruncând pe ea coji de ouă roșii.
În ziua de Paștele Blajinilor, oamenii obișnuiesc să meargă la cimitire și să dea de pomana ouă roșii, cozonac şi pască celor nevoiași, dar și să pună flori pe morminte. Tot în această zi, nu se pomenesc doar morții cunoscuți, ci tot neamul strămoșilor comuni. Fiecare femeie aduce cu ea un prosop, strâns la un capăt și legat cu o lumânare. Prosopul este oferit preotului care citește pomelnicele.
Anterior, Preotul Maxim Melinti a elaborat următoarele 13 reguli pentru această perioadă:
- Nu faceți schimb de pomeni unii cu alții, dar faceți milostenie cu cei care într-adevăr au nevoie!
- Aprindeți o lumânare și rugați-vă pentru cei adormiți!
- Amintiți-vă despre faptele demne ale înaintașilor voștri, îndemnând și copiii să le urmeze pilda cea bună!
- După ce plecați din cimitir, nu lăsați gunoi și mâncare pe morminte, căci cei adormiți nu au nevoie de mâncare și băutură, ci de rugăciunile noastre!
- Nu consumați alcool, nu mâncați, nu fumați și nu înjurați pe la morminte!
- Faceți masa de pomenire acasă sau amenajați o masă pentru cei din familii defavorizate!
- Demonstrați că sunteți oameni civilizați, onești, modești și credincioși!
- Îmbrăcați-vă decent din respect pentru cei răposați (și bărbați, și femei, și copiii)!
- Nu dați importanța obiceiurilor băbești, ci mai degrabă ascultați de învățăturile evanghelice și ale sfinților părinți!
- Aveți grijă de mormintele strămoșilor voștri!
- Morminte de lux nu e creștinește!
- Coroanele aruncate la gunoi – bani risipiți fără folos!
- Atâta timp cât așteptați ca preotul să vină la mormântul vostru și să vă facă rânduiala cuvenită, recomand ca membrii familiei să citească „Acatistul pentru cei adormiți”!
