28 aprilie 2025, ora 22:30

În era în care Inteligența Artificială câștigă tot mai mult teren în toate domeniile de activitate și securitatea muncii ar putea fi influențată de aceste tehnologii. De Ziua Internațională a Securității și Sănătății în Muncă, Sindicatele din Moldova, în cooperare cu Organizația Internațională a muncii au scos în evidență felul în care AI ar putea crea condiții mai bune și mai sigure pentru angajați. Totuși, în țara noastră, Inteligența Artificială abia prinde contur, iar până la implementarea acesteia mai este cale lungă. Între timp, numărul de accidente de muncă produse în Moldova rămâne a fi îngrijorător.

În Republica Moldova, situația este în continuare alarmantă în domeniul Securității și Sănătății la locul de Muncă. Inspectoratul de Stat al Muncii raportează anual între 500 și 600 de accidente de muncă, dintre care în jur de 75 sunt mortale. O treime din aceste accidente sunt direct legate de condițiile și locul de muncă.

„ Cu regret noi avem foarte multe accidente la locul de muncă, inclusiv și accidente soldate cu decesul lucrătorilor. De aceea la acest capitol, noi considerăm că angajatorii și statul trebuie să investească mai mult în crearea mecenismelor, dar și condițiilor de muncă sigure pentru lucrători”, a menționat Președintele Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova, Igor Zubcu.

De Ziua Mondială a Securității și Sănătății în Muncă, marcată astăzi, Organizația Internațională a Muncii atrage atenția asupra avantajelor digitalizării în domeniul protecției muncii. Cum, inteligența artificială, poate salva vieți și ușura munca oamenilor: de la roboți care preiau sarcini periculoase până la ochelari VR pentru instruire în situații de urgență. 

În Republica Moldova inteligența artificială abia începe să prindă contur, spun specialiștii în domeniu. 

Inteligența Artificială vine la pachet însă și cu riscuri - de la suprasolicitare și lipsă de control, până la presiunea de a ține pasul cu tehnologiile. În plus, angajații pot resimți stres sau nesiguranță, din cauza automatizării unor sarcini și a înlocuirii forței de muncă umane. Întrebați dacă inteligența artificială le-ar ușura munca sau dimpotrivă le-ar fura-o, în viitor, părerile unor chișinăueni au fost împărțite.

„ Noi, în oarecare parte, trebuie să ne îndreptăm spre viitor, dar să ne gândim și la oameni, cumva dacă apare inteligența artificială în locurile de muncă, ar trebui și oamenii cumva să fie compensați”.

„Nu. - De ce ?- Pentru că lucrul pe care îl fac eu, o să rămână tot timpul. - Dar în ce domeniu activați?- Instalator ”.

„ Eu lucrez la radio, înseamnă că da, este o probabilitate că rămân fără job, pentru că și un robot poate să citească horoscopul, așa că am probleme, da? Dar am trei job-uri așa că tot ok”.

Un sondaj, realizat de o platformă cu oferte de job-uri arată că puțin peste 30 la sută dintre specialiștii în resurse umane din Republica Moldova utilizează inteligența artificială în companiile pe care le reprezintă, restul, aproape 77 de procente, au menționat că nu promovează și nici nu iau în calcul utilizarea acestor thenologii în companie. 

19 mai 2025, ora 17:35

Fenomenul traficului de arme a cunoscut o creștere semnificativă în Republica Moldova, fiind înregistrată aproximativ o creștere de 30% - 160 de cazuri în anul 2024. Cele mai multe arme provin din Ucraina, însă nu este vorba despre armament de luptă, a declarat șeful Poliției de Frontieră, Ruslan Galușca, în cadrul emisiunii „Cutia Neagră PLUS” de la TV8. 

Mulți dintre cei care încearcă să introducă arme în țară declară fie că le-au uitat în bagaje, fie că încearcă să le ascundă. Unii le achiziționează de acolo, declarând că au un preț mai avantajos. 

„Vreau să menționez că nicio armă nu a fost depistată care are scopul de a fi utilizată în luptă. Toate armele depistate au fost mai mult de tip sportiv, de vânătoare și altele”, a declarat Ruslan Galușca.

Întrebat dacă Republica Moldova riscă să devină o piață neagră pentru arme scoase ilegal din Ucraina – țară aflată în război și unde, potrivit unor anchete de presă, circulă armament militar fără un control strict, oficialul a explicat că nu este vorba despre un trafic clasic de arme, ci mai degrabă despre cazuri izolate, în care țara noastră este folosită ca punct de tranzit:

„Da, mai mult suntem folosiți ca o țară de tranzit pentru scopurile și destinațiile ce sunt țările central europene. Acest risc există pentru că într-adevăr, în Ucraina circulă foarte mult armament, inclusiv fără un control riguros din partea organelor de drept din Ucraina”.

Deși există riscuri legate de circulația necontrolată a armelor din zona de conflict din Ucraina, nu au fost identificate până acum rețele organizate sau arme militare care să ridice semne de întrebare majore.

„Noi avem o colaborare foarte bună atât pe intern, cât și pe extern, deci și cu colegii din Ucraina și noi deocamdată nu avem fixate niciun caz de arme de luptă depistate la frontieră. Avem muniții, dar nu sunt o cantitate de muniții care mi-ar pune în gardă că există un canal sau există o contrabandă cu așa tipuri de arme sau muniții peste frontiera de stat evident permanent”, a declarat șeful Inspectoratului General al Poliției de Frontieră.

Lipsa controlului în regiunea transnistreană îngreunează munca autorităților în prevenirea traficului de arme și a altor infracțiuni. Șeful Poliției de Frontieră recunoaște că situația din această zonă este o vulnerabilitate:

„Evident, lipsa noastră acolo creează careva impedimente, în primul rând pentru a da o apreciere cât mai reală asupra infracționalității”.

Potrivit acestuia, riscurile sunt mai mari decât pe segmentele de frontieră aflate sub controlul Chișinăului. În acest context, autoritățile desfășoară acțiuni pe două direcții principale.

„Investim în acțiuni active pe două dimensiuni de bază. Prima este conlucrarea noastră cu colegii, autoritățile de forță care stau inclusiv la linia administrativă și care au competență teritorială pe întreg sectorul național”, a explicat oficialul.