29 aprilie 2025, ora 10:54

Fiecare a patra familie din Republica Moldova nu-și poate asigura un coș alimentar minim, arată o analiză efectuată recent de către Idis Viitorul. Mai grav este faptul că doar puțin peste 20 la sută dintre moldoveni își pot permite un coș alimentar sănătos. Ceea ce este paradoxal e că, în același timp, suntem extrem de risipitori în ceea ce privește produsele alimentare, anual, în Republica Moldova fiind aruncate la gunoi 180 mii de tone de mâncare. 

În ultimii ani, ne-am confruntat cu o inflație fără precedent a costurilor la produsele alimentare. Dacă în perioada 2016-2020, prețurile la acestea s-au majorat cu aproape 32 de procente, atunci din 2021 până în 2025, produsele alimentare, în Republica Moldova, s-au scumpit cu 90 de procente, ceea ce ar însemna că plătim aproape dublu față de acum cinci ani. 

Cu toate acestea, obiceiurile moldovenilor rămân neschimbate, lunar conform mediei naționale, din bugetul unei familii din țara noastră aproape 40% sunt cheltuite pentru mâncare. Mai mult, familiile cu venituri mici cheltuiesc tocmai 60% din venituri pentru asta, în timp ce familiile cu buget mai mare, alocă între 25 și 30%, în timp ce media în Europa este de 10-15%. 

Alarmant este faptul că o parte considerabilă din produsele alimentare procurate, nu mai ajung să fie consumate și sunt aruncate la gunoi.

„Cinci la sută din toate cheltuielile unei familii din Republica Moldova merg pentru produsele alimentare aruncate la gunoi. Cât e asta mult sau puțin? Asta este mai mult decât noi cheltuim pentru sănătate, mai mult decât cheltuim pentru recreere și cultură, mai mult decât cheltuim pentru educație, față de educație este de patru ori mai mult”, a menționat expertul economic, Veaceslav Ioniță.

Conform prognozelor specialiștilor, suma estimată pe care o vor cheltui moldovenii în 2025 pentru produsele alimentare se ridică la aproape 23 miliarde de lei, dintre care în jur 8 miliarde vor fi irosiți pentru mâncarea care va ajunge într-un final la coșul de gunoi.

„În prezent, Banca de alimente reușește să recupereze doar 0,15 la sută din produsele pe care noi le aruncăm, din șapte sute de kilograme de produse alimentare, care nu sunt expirate, sunt încă bune de consum, Banca de alimente reușește să salveze doar un kilogram”, a subliniat expertul economic, Veaceslav Ioniță.

Locuitorii capitalei confirmă că totuși cei mai mulți bani din bugetul lor lunar sunt cheltuiți pentru alimentație, dar dau asigurări că nu fac risipă.

„Pe ce cheltuiți cei mai mulți bani din bugetul lunar? - Produse alimentare și întreținere. În cazul nostru 40-50 la sută din venit, e mult”.

„Pentru mâncare. Chirie, alimentație și facturi, ca la marea majoritate”.

„Pentru alimentație. Din produsele alimentare pe care le cumpărați folosiți tot, sau mai și aruncați. Se mai întâmplă să aruncăm, dar foarte rar”.

„Nu, ceea ce nu mănânc eu, ofer altcuiva. Trăiesc la căminul universitar, astfel la noi mâncarea nu se irosește”.

Conform datelor statistice, anul trecut, risipa alimentară în Republica Moldova a fost estimată la 71 kg per persoană, iar pentru acest an, indicatorul s-ar putea reduce până la doar la 70 kg. La nivel global, America de Nord și Europa conduc clasamentul risipei alimentare, cu pierderi de până la 300 kg pe om, anual, în comparație cu Asia de Sud și Sud-Est, care înregistrează cele mai mici pierderi, între 120 și 140 kg per persoană.

19 decembrie 2025, ora 16:45

În ultimii doi ani, numărul gospodăriilor care beneficiază de compensații la căldură a scăzut cu aproximativ 145.000. Explicația este simplă - autoritățile au introdus criterii mai stricte pentru acordarea ajutorului la contor, a declarat ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, invitată la „Cutia Neagră”. Totuși, oficiala îndeamnă persoanele care consideră că întrunesc criteriile, dar nu au fost declarate eligibile, să sune la linia telefonică 0 8000 5000, întrucât în procesul de evaluare pot apărea și erori tehnice.

Potrivit ministrei, unele gospodării pot fi descalificate chiar dacă fac parte din categorii vulnerabile, dacă au venituri de 4.000 de lei din dobânzi bancare sau dețin bunuri cu valoare ridicată. Natalia Plugaru a explicat că solicitările trec mai întâi printr-un set de „filtre” de bază, care țin nu doar de venituri:

„Inițial, persoana ca să se califice, trebuie să treacă de criteriile de bază, când valoarea imobilului nu depășește o anumită sumă, consumul la energie electrică sau la gaze nu depășește o anumită valoare, dobânzile la bancă. Deci toate acestea cumva mai întâi le trecem prin aceste filtre ca să vedem dacă gospodăria se califică. Pentru că vorbim nu doar de venituri, dar și de bunurile pe care le deține gospodăria”.

Criteriile adiționale au fost introduse în urma analizelor și a discuțiilor cu cetățenii, pentru a răspunde situațiilor semnalate de aceștia. Natalia Plugaru a precizat că doar un număr redus de gospodării au fost descalificate strict din cauza criteriilor legate de bunuri sau dobânzi bancare.

„Majoritatea totuși au fost descalificate pentru că au indicat venituri mari, dar totuși au dorit să primească compensațiile sau nu au declarat toate veniturile și atunci sistemul nostru a făcut verificările cu Serviciul Fiscal, cu băncile, ca să ne conectăm cu acest sistem și să vedem venitul real al populației”, a mai spus oficiala.

În același timp, ministra a subliniat că sprijinul nu este acordat uniform tuturor beneficiarilor, iar suma este calculată separat pentru fiecare gospodărie, în funcție de situația individuală.

„Valoarea compensației este ceva care se stabilește individual pe fiecare gospodărie, noi nu avem valoarea compensației cumva oferită similar la toți, în funcție de situația individuală. (...) Vorbim de pensionari, vorbim de persoanele care au în gospodăria o persoană cu dizabilitate severă, automat se califică, vorbim de familii cu mulți copii. Scopul nostru a fost de fiecare dată să țintim grupurile cele mai vulnerabile, ceea ce am făcut și în acest an”, a declarat Natalia Plugaru.

TV8.md amintește că în luna noiembrie, aproape fiecare a patra gospodărie înscrisă pe platforma compensatii.gov.md nu va primi ajutor la contor în luna noiembrie. Din totalul de peste 783.000 de înregistrări, doar 605.000 au fost declarate eligibile. Beneficiarii își pot verifica statutul în cabinetul personal, unde este afișată și suma alocată, cuprinsă între 500 și 1.000 de lei pe lună.

Menționăm că sprijinul pentru plata facturilor la căldură este acordat în formă monetară - pe card sau la poștă. Sistemul informațional „Vulnerabilitatea Energetică” stabilește automat cine are dreptul la compensații și cât va primi, în funcție de veniturile membrilor gospodăriei, numărul de persoane, statutul acestora și tipul sursei principale de încălzire.

Nu sunt eligibile pentru compensații gospodăriile în care valoarea totală a imobilelor deținute depășește 2,5 milioane de lei, veniturile din dividende pentru anul 2024 sunt mai mari de 300.000 de lei, membrii au locuit în țară mai puțin de trei luni în ultimele opt luni sau au consumat în sezonul precedent, în medie, peste 450 m³ de gaze naturale pe lună.

Persoanele care nu s-au înregistrat pe platforma compensatii.gov.md până pe 28 noiembrie pot depune în continuare cererea, însă compensațiile vor fi acordate începând cu luna următoare. În cazul în care cererea este depusă după data de 25 a lunii, compensațiile vor fi oferite din luna următoare.

Anul trecut, aproximativ 760.000 de familii, adică peste 1,4 milioane de cetățeni, au primit compensații pentru perioada rece a anului.