Fiecare a patra familie din Republica Moldova nu-și poate asigura un coș alimentar minim, arată o analiză efectuată recent de către Idis Viitorul. Mai grav este faptul că doar puțin peste 20 la sută dintre moldoveni își pot permite un coș alimentar sănătos. Ceea ce este paradoxal e că, în același timp, suntem extrem de risipitori în ceea ce privește produsele alimentare, anual, în Republica Moldova fiind aruncate la gunoi 180 mii de tone de mâncare.
În ultimii ani, ne-am confruntat cu o inflație fără precedent a costurilor la produsele alimentare. Dacă în perioada 2016-2020, prețurile la acestea s-au majorat cu aproape 32 de procente, atunci din 2021 până în 2025, produsele alimentare, în Republica Moldova, s-au scumpit cu 90 de procente, ceea ce ar însemna că plătim aproape dublu față de acum cinci ani.
Cu toate acestea, obiceiurile moldovenilor rămân neschimbate, lunar conform mediei naționale, din bugetul unei familii din țara noastră aproape 40% sunt cheltuite pentru mâncare. Mai mult, familiile cu venituri mici cheltuiesc tocmai 60% din venituri pentru asta, în timp ce familiile cu buget mai mare, alocă între 25 și 30%, în timp ce media în Europa este de 10-15%.
Alarmant este faptul că o parte considerabilă din produsele alimentare procurate, nu mai ajung să fie consumate și sunt aruncate la gunoi.
„Cinci la sută din toate cheltuielile unei familii din Republica Moldova merg pentru produsele alimentare aruncate la gunoi. Cât e asta mult sau puțin? Asta este mai mult decât noi cheltuim pentru sănătate, mai mult decât cheltuim pentru recreere și cultură, mai mult decât cheltuim pentru educație, față de educație este de patru ori mai mult”, a menționat expertul economic, Veaceslav Ioniță.
Conform prognozelor specialiștilor, suma estimată pe care o vor cheltui moldovenii în 2025 pentru produsele alimentare se ridică la aproape 23 miliarde de lei, dintre care în jur 8 miliarde vor fi irosiți pentru mâncarea care va ajunge într-un final la coșul de gunoi.
„În prezent, Banca de alimente reușește să recupereze doar 0,15 la sută din produsele pe care noi le aruncăm, din șapte sute de kilograme de produse alimentare, care nu sunt expirate, sunt încă bune de consum, Banca de alimente reușește să salveze doar un kilogram”, a subliniat expertul economic, Veaceslav Ioniță.
Locuitorii capitalei confirmă că totuși cei mai mulți bani din bugetul lor lunar sunt cheltuiți pentru alimentație, dar dau asigurări că nu fac risipă.
„Pe ce cheltuiți cei mai mulți bani din bugetul lunar? - Produse alimentare și întreținere. În cazul nostru 40-50 la sută din venit, e mult”.
„Pentru mâncare. Chirie, alimentație și facturi, ca la marea majoritate”.
„Pentru alimentație. Din produsele alimentare pe care le cumpărați folosiți tot, sau mai și aruncați. Se mai întâmplă să aruncăm, dar foarte rar”.
„Nu, ceea ce nu mănânc eu, ofer altcuiva. Trăiesc la căminul universitar, astfel la noi mâncarea nu se irosește”.
Conform datelor statistice, anul trecut, risipa alimentară în Republica Moldova a fost estimată la 71 kg per persoană, iar pentru acest an, indicatorul s-ar putea reduce până la doar la 70 kg. La nivel global, America de Nord și Europa conduc clasamentul risipei alimentare, cu pierderi de până la 300 kg pe om, anual, în comparație cu Asia de Sud și Sud-Est, care înregistrează cele mai mici pierderi, între 120 și 140 kg per persoană.
