SUA şi Ucraina au semnat miercuri la Washington un vast acord economic prin care se creează un fond de investiții pentru reconstrucţia acestei ţări devastate de război şi dă administraţiei Trump acces la resursele naturale ucrainene, scrie AFP citată de Agerpres. Administrația Trump a informat Congresul că intenționează să aprobe exportul de echipamente militare către Ucraina de cel puțin 50 de milioane de dolari, fiind o decizie în premieră de când Trump s-a întors la Casa Albă, în urmă cu mai bine de 100 de zile. Mai mult, senatorii americani anunță că vor vota sancțiuni „zdrobitoare” împotriva Rusiei dacă Putin refuză negocieri reale.
Între timp, două persoane au murit, iar cel puțin 15 au fost rănite după ce armata rusă a lansat o dronă asupra unei zone rezidențiale din Odesa. Într-unul dintre blocurile afectate, salvatorii au evacuat peste 200 de persoane. Atacul Rusiei a provocat mai multe incendii şi a deteriorat locuinţe şi infrastructură, declară guvernatorul regional, citat de Reuters. Republica Moldova și Georgia ar putea fi primele ținte ale Rusiei după Ucraina, anunță serviciul de informații militare al Bulgariei. Între timp, trimisul special al SUA, Keith Kellogg, a declarat că nu se așteaptă ca Washingtonul să renunțe la eforturile de pace. Pe de altă parte, Moscova anunță că e pregătită pentru o „mobilizare totală”, precum „URSS în Al Doilea Război Mondial”.
UPDATE Statele Unite nu se opun admiterii Ucrainei în Uniunea Europeană, arată textul Acordului privind exploatarea mineralelor ucrainene, documentul admițând responsabilitatea Rusiei pentru invazia militară. ”Statele Unite ale Americii au furnizat susținere financiară și materială semnificativă Ucrainei de la începutul invaziei militare a Rusiei”, conform textului documentului. ”Formula folosită trebuie considerată ca fiind semnificativă de către Kiev, în contextul în care, anterior, Administrația de la Kiev a catalogat invazia ca fiind un «conflict între Rusia și Ucraina», refuzând să acuze Moscova”, comentează cotidianul britanic The Telegraph. Acordul prevede și crearea unui mecanism de asistență financiară de către Statele Unite, iar Washingtonul oferă asigurări că nu va bloca parcursul Ucrainei de integrare în Uniunea Europeană, potrivit Gândul.
UPDATE Rusia nu va câștiga războiul împotriva Ucrainei, este de părere emisarul special al președintelui american Donald Trump, Keith Kellogg. „Realizările” sale se măsoară în metri, nu în mile, a declarat Keith Kellogg, într-o intervenție la Fox News. „Rusia nu câștigă acest război. Rusia nu a făcut niciun progres major în ultimul an și jumătate. Nu au câștigat orașul Kiev, capitala Ucrainei. Nu au câștigat Odesa, nu au înaintat la vest de Nipru, care este un obstacol major. Au pierdut sute de mii de soldați. Nu au mișcat niciodată nimic cu adevărat. Au obținut câștiguri pe câmpul de luptă care se măsoară în metri, nu în mile. Ucrainenii luptă pe propriul teritoriu și luptă puternic”, a spus Kellogg.
UPDATE Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a împiedicat un atac armat asupra cunoscutului activist Serghii Sternenko. O femeie a fost arestată. Bloggerul susține că Rusia se află în spatele atentatului, scrie Adevărul.
UPDATE Procuratura Regională Doneţk raportează, joi, că forțele de ocupație ruse au ucis doi civili în bombardamentele din Mirnohrad și Novoekonomicine. De asemenea, un civil a fost rănit în timpul atacurilor. În noaptea de miercuri spre joi, la ora 00:30, trupele ruse au lansat trei bombe aeriene ghidate (KAB) asupra orașului Mirnohrad, scrie Rador.
UPDATE Mai mulți tineri din Moldova, care au fost în vizite de studiu în Federația Rusă sub egida organizației „Eurasia”, conectată strâns de Kremlin și politicianul fugar Ilan Șor, participă la activități de protest în susținerea Evgheniei Guțul, dar și a altor politicieni din anturajul lui Ilan Șor. Mai mult, aceștia ar fi fost instruiți în Rusia cum să folosească arme pentru a provoca daune neletale, să provoace și să confrunte forțele de ordine, pentru a crea haos în timpul protestelor. Despre aceste acțiuni subversive, organele de drept au anunțat încă în toamna anului trecut. Deși a fost pornit un dosar penal, în cadrul căruia au fost făcute peste 80 de percheziții, tinerii vizați în anchetă se află în libertate, iar unii dintre ei participă, nestingheriți, la evenimente cu caracter politic, se arată într-o investigație CU SENS.
UPDATE Cel puţin şapte persoane au fost ucise, iar alte peste 20 au fost rănite joi, de 1 Mai, în oraşul ucrainean aflat sub control rusesc Oleşki, în regiunea Herson (sud), anunţă un reprezentant al ocupaţiei ruse, relatează agenția de știri AFP, citată de News.ro.
UPDATE Un aliat-cheie din Senatul SUA al președintelui Donald Trump a declarat că are susținerea a 72 de colegi pentru un proiect de lege care ar impune noi sancțiuni „zdrobitoare” Rusiei și tarife vamale pentru țările care cumpără petrolul, gazele și alte produse-cheie ale acesteia, în cazul în care Vladimir Putin nu se angajează în negocieri serioase pentru a pune capăt războiului din Ucraina. „Scopul este să-l ajutăm pe președinte”, a declarat miercuri senatorul republican Lindsey Graham din Carolina de Sud, zi în care Statele Unite și Ucraina au anunțat și un acord privind accesul la resursele naturale ale Ucrainei. Acordul le-a oferit un oarecare sentiment de siguranță oficialilor de la Kiev, care se temeau că Trump ar putea renunța la susținerea negocierilor de pace cu Moscova, notează Bloomberg.
UPDATE Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a schimbat recent tonul față de liderul rus Vladimir Putin, după mai multe luni de eforturi diplomatice din partea prim-ministrului britanic Keir Starmer și a președintelui francez Emmanuel Macron. Potrivit surselor citate de Politico, Starmer și Macron au reușit să-l convingă pe Trump să își modifice atitudinea față de Putin, reorientându-și criticile dinspre președintele ucrainean Volodimir Zelenski către Moscova. „Critica publică a președintelui Trump față de Putin a permis diplomaților din Londra și Paris să își exprime, chiar și timid, satisfacția, pe măsură ce eforturile lor din ultimele trei luni au început să dea roade”, a declarat o sursă europeană pentru Politico, citată de Spotmedia.
UPDATE Vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Rusiei a declarat joi că semnarea unui acord privind resursele minerale între Ucraina şi Statele Unite ar însemna că Donald Trump a constrâns pe oficialii Kievului să compenseze ajutorul militar american. Deşi Kremlinul nu a comentat oficial acordul privind mineralele ucrainene, a subliniat că Rusia deţine la rândul său resurse minerale uriaşe şi a sugerat posibilitatea unor parteneriate cu SUA în regiunea arctică sau în alte zone, notează Mediafax.
UPDATE Fostul președinte rus, Dmitri Medvedev, l-a lăudat pe Donald Trump într-o postare pe canalul său de Telegram pentru taxele impuse de administrația americană, lansând critici dure Uniunii Europene, scrie Digi24.
UPDATE Ucraina și Statele Unite au semnat, miercuri, un acord privind exploatarea mineralelor ucrainene. Viceministrul ucrainean al economiei, Taras Kacika, a explicat că acordul necesită aprobarea Radei Supreme, etapă prevăzută inclusiv în textul documentului. „Evident, vom începe consultări cu parlamentul, vom prezenta situația cât mai transparent posibil” – a scris Kacika pe Telegram, potrivit Rador.
UPDATE Trimisul special al SUA, Keith Kellogg, a declarat că nu se așteaptă ca Washingtonul să renunțe la eforturile de pace, în ciuda amenințărilor făcute de liderul Casei Albe, notează The Kyiv Independent.„Ucrainenii au spus deja că sunt dispuși să renunțe la teritoriu… nu de jure, pentru totdeauna, ci de facto, deoarece rușii îl ocupă efectiv… Asta sunt dispuși să accepte, mi-au spus săptămâna trecută”, a declarat Kellogg într-un interviu televizat acordat Fox News, citat de The Telegraph. „Aveam 22 de condiții concrete pe care (Ucraina) le-a acceptat. Ceea ce vor… și ceea ce au este un acord de încetare a focului foarte cuprinzător și permanent, care să conducă la un tratat de pace. Când spun cuprinzător, mă refer la infrastructura maritimă, aeriană și terestră pentru cel puțin 30 de zile… Ar putea deveni o inițiativă importantă de pace”, a declarat Kellogg. Kellogg a menționat că încetarea focului ar trebui să dureze cel puțin 30 de zile, adăugând că acesta este și punctul de vedere al președintelui american Donald Trump, scrie G4media.
UPDATE „În Odesa, continuă în acest moment operațiunile de degajare a dărâmăturilor în clădirea lovită de o dronă rusească. Noaptea trecută au izbucnit numeroase incendii în oraș. În total, Odesa a fost atacată de 21 de drone. Din păcate, sunt victime. Exprim condoleanțele mele rudelor și apropiaților. Toate persoanele afectate primesc ajutorul necesar. Tot noaptea trecută, sub atac s-au aflat și regiunea Odesa, regiunea Kiev, Sumî, Kropivnîțki și zona înconjurătoare, Harkov și Cerkasî. În Harkov, pompierii încă luptă cu incendiile. Doar în această noapte, Rusia a folosit împotriva Ucrainei 170 de drone, dintre care peste o sută au fost de tip „Shahed”. De peste 50 de zile, Rusia ignoră propunerea americană de încetare totală și necondiționată a focului. Au existat și propunerile noastre – cel puțin privind renunțarea la atacurile asupra infrastructurii civile și o perioadă îndelungată de liniște în aer, pe mare și pe uscat. La toate acestea, Rusia răspunde cu noi bombardamente, noi atacuri. Tocmai de aceea este nevoie de un impuls puternic pentru diplomație – este nevoie de o presiune suplimentară asupra Rusiei, care să o constrângă la tăcere și negocieri. Cu cât sancțiunile vor fi mai eficiente, cu atât va avea Rusia mai mult interes să pună capăt războiului. Cu cât apărarea ucraineană și forțele noastre antiaeriene vor fi mai puternice, cu atât mai multe vieți vom putea salva și cu atât mai rapid vom putea garanta o securitate durabilă. Mulțumesc tuturor celor din lume care ne ajută”, a scris președintele ucrainean Volodimir Zelenski pe Telegram.
UPDATE Rusia a pierdut 953 190 de soldați în Ucraina de la începutul invaziei sale pe scară largă la 24 februarie 2022, a raportat la 1 mai Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei. Numărul include 1 230 de victime pe care forțele ruse le-au suferit în ultima zi, scrie Mediafax.
UPDATE Rusia se poate mobiliza pentru război la o scară comparabilă cu cea a Uniunii Sovietice din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, dacă este necesar. Declarația a fost găcută de către purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, pe 30 aprilie.„Dacă o țară mare trebuie să se ridice, se va ridica în orice moment. Nimeni nu poate avea nicio îndoială”, a declarat Peskov în timpul unei prelegeri la Muzeul Victoriei din Moscova, arată Kyiv Independent.
UPDATE Jumătate dintre statele UE vor activa clauza de urgență prin care li se va permite să își mărească deficitul pentru investiții în apărare. România nu este printre ele, deși cheltuielile sale bugetare depășesc de mai mulți ani pragul limită al UE. Cele 16 state care susțin acest plan sunt Belgia, Bulgaria, Cehia, Danemarca, Germania, Estonia, Grecia, Croația, Letonia, Lituania, Ungaria, Polonia, Portugalia, Slovenia, Slovacia și Finlanda. Dintre cele 16, 12 au depus deja o cerere oficială către Comisia Europeană, potrivit Biziday.
UPDATE Cum ar reacționa România dacă Republica Moldova ar fi ținta unui atac al Federației Ruse? Mai mulți candidați la funcția de președinte al României au fost întrebați, în cadrul dezbaterii electorala de la Antena3, ce decizii ar lua în acest scenariu de criză. Răspunsurile variază de la invocarea articolului 4 din Tratatul NATO, la ajutor logistic, consultări internaționale și dezvoltarea unei strategii de prevenție.
UPDATE Serviciul de Informații Militare al Bulgariei (SVR) consideră că Republica Moldova ar putea fi următoarea țintă a Federației Ruse, „indiferent de rezultatul războiului din Ucraina”. În raportul anual al SVR, informații strânse de bulgari duc la concluzia că Rusia ar putea ataca „Moldova, Georgia și posibil Armenia” pe termen mediu. Rusia rămâne principalul factor de instabilitate în securitatea internațională, se arată în raportul SVR, potrivit Ziare.com. Scopul principal al lui Putin în negocierile pentru încheierea războiului din Ucraina este asigurarea unor garanții de securitate pentru Moscova și extinderea sferei de influență a Rusiei în spațiul post-sovietic, se mai arată în raport.
UPDATE Anumiți cetățeni ai Republicii Franceze luptă alături de soldații ruși pe frontul ucrainean. Este declarația pe care liderul de la Kremlin o face într-un interviu. Anunțul vine înainte ca Rusia să sărbătorească Ziua Victoriei. Potrivit preşedintelui rus, mercenarii francezi „şi-au numit unitatea, la fel ca bunicii şi străbunicii lor, «Normandia-Niemen»”, cu referire la unitatea de aviatori francezi care au luptat împotriva Germaniei naziste, scrie Antena3.
UPDATE „Am vrut să fiu protejat”, a declarat președintele american Donald Trump pentru NewsNation la 30 aprilie, referindu-se la acordul privind mineralele semnat de Ucraina și Washington cu doar câteva ore mai devreme, scrie Mediafax.
UPDATE Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a anunţat într-un videoclip postat pe X că „acest parteneriat permite Statelor Unite să investească alături de Ucraina, să deblocheze activele de creştere ale Ucrainei, să mobilizeze talentul american, capitalul şi standardele de guvernanţă care vor îmbunătăţi climatul de investiții din Ucraina şi vor accelera redresarea economică a Ucrainei”.

UPDATE Ministrul ucrainean al economiei, Iulia Svîrîdenko, a confirmat pentru The Associated Press că acordul a fost semnat la Washington. Într-o postare pe X, ea a declarat: „Împreună cu Statele Unite, creăm fondul care va atrage investiții globale în ţara noastră”.
UPDATE Preşedintele Donald Trump a sugerat că înțelegerea va oferi un stimulent economic pentru ca SUA să continue să investească în apărarea şi reconstrucţia Ucrainei după un viitor acord de pace cu Rusia, scrie şi The Guardian. Acordul privind minereurile, care a făcut obiectul unor negocieri tensionate timp de luni de zile, va institui un Fond comun de investiții pentru reconstrucție Statele Unite-Ucraina despre care administrația Trump a afirmat că va contribui la rambursarea unui ajutor estimat la 175 de miliarde de dolari acordat Ucrainei de la începutul războiului.
UPDATE Cea mai recentă versiune a acordului, analizată de The Washington Post, nu oferă Ucrainei garanții concrete de securitate, dar afirmă că Kievul şi Washingtonul sunt de acord că se afirmă o „aliniere strategică pe termen lung” între cele două ţări şi „sprijinul Statelor Unite pentru securitatea, prosperitatea, reconstrucţia şi integrarea Ucrainei în cadrele economice globale”.
UPDATE Ucraina va solicita garanții de securitate mult mai concrete în cadrul oricărui viitor acord de pace, menţionează The Washington Post. Publicaţia remarcă, totodată, că acest acord nu menţionează deloc centrala nucleară Zaporojie, cea mai mare instalație de acest tip din Europa, pe care Rusia a preluat-o în mod violent la începutul anului 2022 şi o ocupă în prezent. Oficialii americani au propus preluarea controlului asupra centralei ca parte a unui viitor acord de încheiere a războiului.
UPDATE Potrivit The Washington Post, Statele Unite şi Ucraina au semnat un acord pentru a stabili investiții comune în bogățiile minerale ale Ucrainei, petrol, gaze şi alte resurse naturale, într-o mişcare care va îndeplini o cerere cheie a Casei Albe şi va oferi Kievului un grad de sprijin mult dorit din partea SUA. Limbajul acordului marchează o victorie pentru Kiev, care a căutat orice dovadă concretă de sprijin din partea Statelor Unite de când preşedintele Donald Trump a revenit la putere, notează The Washington Post.
UPDATE Statele Unite au semnat un acord cu Ucraina în privinţa exploatării în comun a resurselor energetice şi minerale ale ţării. Cele două ţări au agreat asupra stabilirii unui fond de investiții pentru reconstrucție, pentru a asigura redresarea economică a Ucrainei. Secretarul american al Trezoreriei, Scott Bessent, a declarat că acest cord demonstrează că cele două părți sunt dedicate păcii şi prosperității durabile în Ucraina. Semnarea acordului a fost anunțată printr-un comunicat de presă, de la Trezoreria americană. Ucraina va oferi, practic, acces Washingtonului la unele dintre resursele sale naturale, în schimbul asistenţei de securitate din partea SUA pe viitor. Acest lucru este semnificativ mai puţin decât dorinţa inițială a lui Donald Trump, care voia ca SUA să primească banii înapoi pentru întreaga asistenţă militară oferită de la începutul războiului, scrie Rador.
UPDATE Sub administrația Trump, Statele Unite ale Americii urmează calea parcursă în trecut de democrațiile care au derapat către autoritarism și dictatură, avertizează patru foști ambasadori americani în țări care au cunoscut regimuri autocratice, scrie The Guardian.
UPDATE „Inamicul a atacat Odesa cu drone de atac. Există o mulțime de pagube aduse infrastructurii civile, inclusiv clădirilor rezidențiale. În unele locuri au izbucnit incendii. Toate serviciile relevante lucrează în prezent pentru a înlătura consecințele atacului”, a spus guvernatorul regiunii Odesa, Oleg Kiper, conform publicației Ukrainska Pravda. Kiper a mai precizat că au fost instalate corturi pentru asistență suplimentară, scrie Libertatea.
UPDATE Orașul Odesa a fost ținta unui atac masiv cu drone lansat de ruși în noaptea de miercuri spre joi. Bombardamentul s-a soldat cu moartea a doi oameni și cu rănirea altor cinci. Clădiri rezidențiale și mașini au fost avariate, iar în unele zone au izbucnit și incendii.
UPDATE Bani grei, propagandă agresivă și o mașină de recrutare turată la maximum. Acestea sunt instrumentele cu care Kremlinul reușește să-și refacă armata pentru războiul din Ucraina, potrivit unor oficiali americani și europeni citați de The Wall Street Journal, scrie The Moscow Times. Conform estimărilor americane, Rusia recrutează în prezent în jur de 30.000 de soldați pe lună, cu 5.000 mai mulți decât în vara anului trecut. Alte surse europene avansează cifre și mai mari: până la 40.000 de noi soldați lunar.
UPDATE Premierul indian Narendra Modi nu se mai duce la Moscova de 9 mai pentru a participa la parada militară din Piaţa Roșie, cu ocazia victoriei asupra Germaniei naziste, India urmând să fie reprezentată la acest eveniment de către ministrul apărării Rajnath Singh, scrie India Today.
UPDATE Miercuri, administrația Trump a informat Congresul despre intenția sa de a aproba exportul de armament pentru apărare către Ucraina prin vânzări comerciale directe - Direct Commercial Sales (DCS) de 50 de milioane de dolari sau mai mult. Permisiunea – prima de acest fel de la revenirea lui Trump la Casa Albă în urmă cu peste 100 de zile – vine la doar câteva săptămâni după ce administrația a suspendat tot ajutorul militar legat de Ucraina, arată Kyiv Post care citează surse diplomatice.
UPDATE Emisarul special al SUA pentru Ucraina, Keith Kellogg, a declarat miercuri că nu se așteaptă ca Washingtonul să renunțe la eforturile de pace, în ciuda unor amenințări anterioare ale Casei Albe în acest sens, informează Kiev Independent.
UPDATE Fostul vicepreşedinte american Kamala Harris a denunțat miercuri exercitarea "egoistă" a puterii de către Donald Trump, în primul său discurs important după înfrângerea sa în alegerile prezidenţiale din noiembrie, conform AFP, scrie news.ro. Kamala Harris avertizează, în primul său discurs major de la părăsirea mandatului, că națiunea trece printr-un „abandon total al celor mai înalte idealuri ale Americii”.
UPDATE Ultima noapte de război, prima de joacă pe front. Soldații ucraineni se comportă ca în jocurile video – îi vânează pe ruși pentru… puncte în plus. Ca să le aducă pofta de luptă înapoi, Ucraina și-a anunțat soldații că pot să strângă puncte pe front cu care să cumpere arme pentru unitățile militare din care fac parte. Programul nu e chiar pentru toată lumea, ci doar pentru cei care conduc dronele, scrie Politico. Soldații primesc câte 20 de puncte dacă avariază un tanc, 40 dacă îl distrug, 50 dacă distrug un sistem de rachete și 6 puncte pentru fiecare rus ucis. Cel mai bine până acum stă unitatea militară Magyar’s Birds, care are peste 16.000 de puncte și poate să-și ia de ele 500 de drone pentru noapte, 500 de drone pentru zi, 100 de drone Vampire și 40 de drone cu recunoaștere facială, scrie AlephNews.
UPDATE Ucraina a distrus peste 83.000 de ținte rusești în aprilie cu ajutorul dronelor, marcând o creștere de 8% față de luna precedentă, potrivit comandantului suprem Oleksandr Syrskyi. Acesta a subliniat eficiența tot mai mare a operațiunilor cu drone, menționând o creștere de 5% a eficienței loviturilor și necesitatea extinderii acestor capacități, scrie Mediafax.
UPDATE Forţele Aeriene ucrainene raportează că, în noaptea de miercuri spre joi, Rusia a lansat asupra Ucrainei rachete balistice şi vehicule aeriene fără pilot. Potrivit armatei ucrainene, ruşii au atacat cu cinci rachete balistice Iskander-M şi cu 170 de vehicule aeriene fără pilot şi simulatoare de drone. Forțele de apărare aeriană ale Ucrainei au doborât 74 de drone, în estul, nordul, sudul și centrul țării. De asemenea, 68 de simulatoare de drone au dispărut de pe radare, ca urmare a activităţii desfăşurate de echipamentele de război electronic. În urma atacului rusesc de noaptea trecută, au fost raportate pagube în regiunile Odesa, Harkiv, Doneţk, Sumi şi Kiev, scrie Rador.
























