01 mai 2025, ora 07:53

Statele Unite și Ucraina au semnat miercuri un acord privind resursele minerale, marcând un nou angajament față de Kiev după încetarea ajutorului militar, a anunțat administrația Trump. Ucraina a obținut termeni esențiali în urma unor negocieri îndelungate, inclusiv suveranitate deplină asupra pământurilor sale rare, cruciale pentru noile tehnologii și în mare parte neexploatate, scrie AFP.

Acordul, semnat după o întârziere de două luni, a fost prezentat de administrația președintelui Donald Trump ca o nouă formă de sprijin american pentru Ucraina, după oprirea livrărilor de ajutor militar.

Trump ceruse inițial drepturi asupra bogățiilor minerale ale Ucrainei drept compensație pentru miliardele de dolari în arme furnizate sub administrația fostului președinte Joe Biden, după invazia Rusiei, în urmă cu puțin peste trei ani.

După ezitări inițiale, Ucraina a acceptat acordul pentru a atrage investiții pe termen lung din partea Statelor Unite, în contextul în care Trump încearcă să reducă drastic angajamentele de securitate ale SUA în lume.

Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a declarat la Washington că semnarea acordului „demonstrează angajamentul ambelor părți pentru pace și prosperitate de durată în Ucraina”.

„Acest acord transmite un semnal clar Rusiei că administrația Trump este dedicată unui proces de pace centrat pe o Ucraină liberă, suverană și prosperă, pe termen lung. Și să fie clar: niciun stat sau persoană care a finanțat sau aprovizionat mașinăria de război rusă nu va avea voie să profite de pe urma reconstrucției Ucrainei”, a spus Bessent.

Un aspect notabil a fost că în comunicatul Trezoreriei se menționează „invazia pe scară largă” a Rusiei în Ucraina – o formulare care diferă de limbajul obișnuit al administrației Trump, ce tinde să descrie conflictul ca o „criză” pentru care Kievul poartă o mare parte din responsabilitate.

La Kiev, premierul Denis Șmîhal a declarat la televiziunea națională că acordul este „bun, echitabil și avantajos”.

Pe Telegram, Șmihal a precizat că cele două țări vor crea un Fond de Investiții pentru Reconstrucție, cu drepturi egale de vot – câte 50% pentru fiecare parte: „Ucraina păstrează controlul deplin asupra subsolului său, a infrastructurii și resurselor naturale”.

Pentru a răspunde unei preocupări majore a Kievului, premierul a mai spus că Ucraina nu va trebui să restituie nicio „datorie” pentru ajutorul militar și economic oferit de SUA din februarie 2022 încoace.

„Profiturile fondului vor fi reinvestite exclusiv în Ucraina”, a precizat Șmîhal.

Ministra Economiei, Iulia Svirîdenko, a scris pe Facebook că acordul va finanța proiecte în domeniul mineralelor, petrolului și gazelor, precum și infrastructura sau procesarea aferentă.

Trump solicitase inițial acces la resurse minerale în valoare de 500 de miliarde de dolari – de circa patru ori mai mult decât a contribuit SUA în sprijinul Ucrainei de la începutul războiului.

Prezență americană contra „actorilor răi”

Trump a refuzat să ofere garanții de securitate Ucrainei și a respins aspirația acesteia de a adera la NATO. Totuși, miercuri a declarat că o prezență americană în teren ar fi benefică pentru Ucraina.

„Prezența americană va ține, cred eu, departe mulți actori răi din țară sau cel puțin din zona în care vom face extracții”, a spus Trump în cadrul unei ședințe de guvern.

Secretarul de stat Marco Rubio a avertizat marți că administrația Trump va renunța la rolul de mediator în conflict – funcție pe care Trump a promis în campanie că o va încheia încă din prima zi în funcție – dacă părțile nu vin cu „propuneri concrete”.

Trump a insistat pentru un acord în care Ucraina ar trebui să cedeze o parte din teritoriile ocupate de Rusia. Moscova a respins propunerile susținute de SUA pentru o încetare a focului de cel puțin 30 de zile.

Președintele Volodimir Zelenski a exclus orice concesie oficială privind Crimeea, anexată de Rusia în 2014, act nerecunoscut la nivel internațional. Totuși, Zelenski a fost atent să își exprime sprijinul pentru diplomația lui Trump după întâlnirea tensionată din 28 februarie la Casa Albă, în care Trump și vicepreședintele JD Vance l-ar fi acuzat că e nerecunoscător pentru sprijinul american.

Numind acordul „șantajul lui Trump asupra Ucrainei”, congresmanul democrat Gregory Meeks, membru marcant în Comisia de Politică Externă din Camera Reprezentanților, a spus că Trump ar trebui să se concentreze pe presiuni asupra lui Putin, nu pe „fixația față de Zelenski și Ucraina”.

Ucraina deține aproximativ 5% din rezervele mondiale de minerale și pământuri rare, potrivit unor estimări. Totuși, multe dintre aceste resurse sunt neexploatate sau se află în teritorii controlate de forțele ruse. Notabil este că Ucraina deține circa 20% din rezervele mondiale de grafit – material esențial pentru bateriile electrice – potrivit Biroului Francez de Cercetări Geologice și Miniere. Ucraina mai este un important producător de mangan și titan și susține că dispune de cele mai mari zăcăminte de litiu din Europa.

27 decembrie 2025, ora 14:30

Kievul a fost ținta unui atac masiv cu rachete balistice în noaptea de vineri spre sâmbătă, după ce Rusia a lansat mai multe rachete hipersonice Kinjal, patru rachete balistice Iskander și un grup de rachete de croazieră Kalibr asupra capitalei, au anunțat canalele de monitorizare, potrivit The Kyiv Independent și Hotnews.

Și alte regiuni ale Ucrainei au fost atacate cu rachete și drone sâmbătă dimineață, cu o zi înainte a ceea ce președintele Volodimir Zelenski a catalogat drept o întâlnire-cheie cu omologul său american, Donald Trump, pentru a ajunge la un acord care să pună capăt războiului care durează de aproape patru ani, notează Reuters. Mai multe explozii puternice au fost auzite în capitală, potrivit reporterilor The Kyiv Independent aflați la fața locului, precum și în regiunea Kiev, unde au fost raportate întreruperi de curent în micul oraș Brovary și în zonele înconjurătoare în urma atacurilor. Brovary este situat la aproximativ 20 de kilometri (aproximativ 12 mile) nord-est de Kiev.

În timpul exploziilor din Kiev, unitățile ucrainene de apărare antiaeriană au intrat în acțiune, iar armata a anunțat pe aplicația de mesagerie Telegram că au fost lansate rachete. Forțele aeriene au transmis că dronele rusești țintesc capitala și regiunile din nord-estul și sudul țării. Alerta de raid aerian a rămas în vigoare în capitală aproximativ patru ore după ce a fost anunțată.

Înainte de atacurile din cursul nopții, Zelenski a afirmat că discuțiile sale de duminică din Florida se vor concentra pe teritoriul care va fi controlat de fiecare parte după încetarea luptelor care au început în februarie 2022 odată cu invazia președintelui Vladimir Putin asupra micului vecin al Rusiei, cel mai sângeros conflict din Europa de după cel de-al Doilea Război Mondial.

Controlul teritoriilor

Moscova nu a făcut niciun comentariu imediat cu privire la aceste atacuri. Joi seară, Rusia a lovit infrastructura energetică ucraineană și a intensificat atacurile asupra regiunii sudice Odessa, locul unde se află principalele porturi maritime ale Ucrainei.

Pe fondul luptelor intense care continuă, chestiunea teritoriilor rămâne principalul obstacol diplomatic. Un proiect de 20 de puncte, în cadrul eforturilor conduse de SUA pentru încheierea unui plan de pace, a fost finalizat în proporție de 90%, le-a spus Zelenski jurnaliștilor, la Kiev. El a spus că un acord privind o garanție de securitate între SUA și Ucraina este aproape gata – un element-cheie după ce garanțiile din anii post-sovietici s-au dovedit a fi fără sens.

„Multe lucruri pot fi decise înainte de Anul Nou”, a afirmat joi Zelenski.

Trump a afirmat că Statele Unite sunt forța motrice din spatele acestui proces.

„Nu are nimic până nu aprob eu”, a declarat Trump, pentru Politico. „Așa că vom vedea ce are.”

Zelenski a precizat, pentru publicația americană Axios, că SUA au oferit un acord pe 15 ani privind garanțiile de securitate, cu posibilitate de reînnoire, dar Kievul dorea un acord pe termen mai lung, cu prevederi juridice obligatorii, pentru a se proteja împotriva unei noi agresiuni din partea Rusiei.

Trump a mai spus că este convins că întâlnirea de duminică, de la Mar-a-Lago, în Florida, va decurge bine. El a mai spus că se așteaptă să discute și cu președintele rus Vladimri Putin „în curând, cât de mult voi dori”.

Alte puncte fierbinți ale negocierilor

În afară de chestiunile teritoriale, un punct critic în negocieri îl reprezintă controlul asupra centralei nucleare de la Zaporojie, cea mai mare din Europa, ocupată de forțele ruse în primele săptămâni ale războiului. Moscova cere Ucrainei să se retragă din zonele din regiunea estică a Donețkului pe care trupele ruse nu au reușit să le ocupe în încercarea lor de a cuceri întreaga provincie Donbas, care include și regiunea Luhansk.

Kievul dorește încetarea luptelor pe liniile actuale de front. Conform unui compromis propus de SUA, ar fi creată o zonă economică liberă dacă Ucraina ar părăsi părți din regiunea Donețk, deși detaliile nu au fost încă stabilite.

Axios l-a citat pe Zelenski spunând că, dacă nu va reuși să convingă SUA să susțină poziția „fermă” a Ucrainei în ceea ce privește problema teritoriului, este dispus să supună planul în 20 de puncte unui referendum, cu condiția ca Rusia să accepte un armistițiu de 60 de zile pentru a permite Ucrainei să se pregătească și să organizeze votul. El a spus că dorește să se exercite o presiune mai mare asupra Rusiei.

Vice-ministrul rus de externe, Serghei Riabkov, a declarat că versiunea Kievului asupra planului în 20 de puncte diferă de cea discutată de Rusia cu SUA, potrivit agenției de știri Interfax-Rusia. Cu toate acestea, el și-a exprimat optimismul că lucrurile au ajuns la un „punct de cotitură” în căutarea unei soluții.

Consilierul pentru politică externă al lui Putin, Iuri Ușakov, a discutat cu membri ai administrației Trump după ce Moscova a primit propunerile SUA privind noua versiune a planului de pace, a anunțat Kremlinul vineri. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, nu a dezvăluit însă cum a evaluat Moscova documentele.