01 mai 2025, ora 08:32

Ziua Muncii este marcată azi și în România, Franța, Argentina ori Coreea de Sud. Și dacă la noi se organizează proteste ori parade grandioase, peste Prut, sărbătoarea este marcată mult mai simplu. De 1 mai, românii au profitat de ziua liberă și au savurat, în aer liber, tradiționalii mici cu o halbă de bere, mai ales că de astăzi, în țara vecină, s-a dat start sezonului estival.

De 1 mai, românii se gândesc la mici, grătare, plimbări, vacanțe și destul de puțin la...muncă. Încă de dimineață, aceștia au făcut coadă la tarabele cu mici și bere sau au profitat de ziua liberă și au încins grătarele. 

„Îmi pare rău că nu pot să vă transmit și mirosul de aici din parcul de agrement din București. Multe grătare au fost încinse deja și miroase puternic a carne”. 

Nu au lipsit grătarele cu mici nici în unele regiuni din Franța. 

„Aceasta este prima Zi de 1 Mai din 1982 în care nu mărșăluim. Mă simt puțin tristă, dar așa stau lucrurile”. 

Și dacă în unele țări se sărbătorește cu mici și frigărui, în altele este o zi de revendicări sociale și proteste ale sindicatelor, în semn de solidaritate cu drepturile angajaților. Așa a fost marcată în acest an Ziua Muncii în capitala Argentinei. Confederația Generală a Muncii, principalul sindicat din țară, au organizat o acțiune de protest la care s-au adunat mii de oameni. Ei au purtat și pancarte cu înfățișarea regretatului Papa de la Roma. 

„Acest marș este important, deoarece noi, muncitorii, au ieșit în stradă să spunem că nu suntem de acord cu politice promovate de președinte. Dar este foarte important să existe continuitate. Pentru că, dacă organizăm o grevă și un marș care este foarte static și are loc doar din când în când, pare că e ceva ce facem doar pentru a ne descărca”. 

„Este foarte important. Ne confruntăm cu un guvern care aplică o politică neobosită de austeritate, cedând zone strategice și jefuind resursele naturale ale țării noastre”.

S-a protestat și în Coreea de Sud, unde mii de oameni s-au adunat în centrul Seulului, au ascultat cântele patriotice, iar apoi au mărșăluit pe străzile din oraș. 

„În Coreea de Sud este foarte frecvent ca lucrătorii să nu fie tratați corespunzător ca lucrători. Și cred că bunăstarea și condițiile de muncă, în special ale lucrătorilor angajați cu salarii mici, sunt extrem de precare”. 

„Pe lângă angajații noștri cu normă întreagă, sper și la un viitor în care și ceilalți lucrătorii, în special membrii sindicatelor noastre, să poată avea mai multă putere și influență”. 

Iar în Jakarta, Indonezia, manifestația a avut loc în Parcul Monumentului Național. Indonezienii au cerut mai multe drepturi.

„În zilele noastre, există încă o mulțime de companii care practică acțiuni antisindicale, împotriva drepturilor lucrătorilor. Companiile sunt încă împotriva sindicatelor, în special în sectoarele textile și auto, de exemplu”. 

În fiecare an, peste 90 de țări din întreaga lume, marchează la 1 Mai Ziua internațională a muncii sau Ziua internațională a muncitorilor. Această zi își are originea din secolul al XIX-lea, atunci când mii de muncitorii americani au protestat și au reușit să obțină reducerea orelor de muncă pe zi de 15 la 8. Pentru a onora aceste evenimente și a susține drepturile muncitorilor, la Congresul Internaționalei Socialiste din 1889 s-a stabilit ca 1 Mai să devină Ziua Internațională a Muncii. Deși sărbătoarea este recunoscută global, SUA și Canada marchează Ziua Muncii în septembrie, pentru a se distanța de originile ei asociate cu mișcările muncitorești radicale.

27 decembrie 2025, ora 14:30

Kievul a fost ținta unui atac masiv cu rachete balistice în noaptea de vineri spre sâmbătă, după ce Rusia a lansat mai multe rachete hipersonice Kinjal, patru rachete balistice Iskander și un grup de rachete de croazieră Kalibr asupra capitalei, au anunțat canalele de monitorizare, potrivit The Kyiv Independent și Hotnews.

Și alte regiuni ale Ucrainei au fost atacate cu rachete și drone sâmbătă dimineață, cu o zi înainte a ceea ce președintele Volodimir Zelenski a catalogat drept o întâlnire-cheie cu omologul său american, Donald Trump, pentru a ajunge la un acord care să pună capăt războiului care durează de aproape patru ani, notează Reuters. Mai multe explozii puternice au fost auzite în capitală, potrivit reporterilor The Kyiv Independent aflați la fața locului, precum și în regiunea Kiev, unde au fost raportate întreruperi de curent în micul oraș Brovary și în zonele înconjurătoare în urma atacurilor. Brovary este situat la aproximativ 20 de kilometri (aproximativ 12 mile) nord-est de Kiev.

În timpul exploziilor din Kiev, unitățile ucrainene de apărare antiaeriană au intrat în acțiune, iar armata a anunțat pe aplicația de mesagerie Telegram că au fost lansate rachete. Forțele aeriene au transmis că dronele rusești țintesc capitala și regiunile din nord-estul și sudul țării. Alerta de raid aerian a rămas în vigoare în capitală aproximativ patru ore după ce a fost anunțată.

Înainte de atacurile din cursul nopții, Zelenski a afirmat că discuțiile sale de duminică din Florida se vor concentra pe teritoriul care va fi controlat de fiecare parte după încetarea luptelor care au început în februarie 2022 odată cu invazia președintelui Vladimir Putin asupra micului vecin al Rusiei, cel mai sângeros conflict din Europa de după cel de-al Doilea Război Mondial.

Controlul teritoriilor

Moscova nu a făcut niciun comentariu imediat cu privire la aceste atacuri. Joi seară, Rusia a lovit infrastructura energetică ucraineană și a intensificat atacurile asupra regiunii sudice Odessa, locul unde se află principalele porturi maritime ale Ucrainei.

Pe fondul luptelor intense care continuă, chestiunea teritoriilor rămâne principalul obstacol diplomatic. Un proiect de 20 de puncte, în cadrul eforturilor conduse de SUA pentru încheierea unui plan de pace, a fost finalizat în proporție de 90%, le-a spus Zelenski jurnaliștilor, la Kiev. El a spus că un acord privind o garanție de securitate între SUA și Ucraina este aproape gata – un element-cheie după ce garanțiile din anii post-sovietici s-au dovedit a fi fără sens.

„Multe lucruri pot fi decise înainte de Anul Nou”, a afirmat joi Zelenski.

Trump a afirmat că Statele Unite sunt forța motrice din spatele acestui proces.

„Nu are nimic până nu aprob eu”, a declarat Trump, pentru Politico. „Așa că vom vedea ce are.”

Zelenski a precizat, pentru publicația americană Axios, că SUA au oferit un acord pe 15 ani privind garanțiile de securitate, cu posibilitate de reînnoire, dar Kievul dorea un acord pe termen mai lung, cu prevederi juridice obligatorii, pentru a se proteja împotriva unei noi agresiuni din partea Rusiei.

Trump a mai spus că este convins că întâlnirea de duminică, de la Mar-a-Lago, în Florida, va decurge bine. El a mai spus că se așteaptă să discute și cu președintele rus Vladimri Putin „în curând, cât de mult voi dori”.

Alte puncte fierbinți ale negocierilor

În afară de chestiunile teritoriale, un punct critic în negocieri îl reprezintă controlul asupra centralei nucleare de la Zaporojie, cea mai mare din Europa, ocupată de forțele ruse în primele săptămâni ale războiului. Moscova cere Ucrainei să se retragă din zonele din regiunea estică a Donețkului pe care trupele ruse nu au reușit să le ocupe în încercarea lor de a cuceri întreaga provincie Donbas, care include și regiunea Luhansk.

Kievul dorește încetarea luptelor pe liniile actuale de front. Conform unui compromis propus de SUA, ar fi creată o zonă economică liberă dacă Ucraina ar părăsi părți din regiunea Donețk, deși detaliile nu au fost încă stabilite.

Axios l-a citat pe Zelenski spunând că, dacă nu va reuși să convingă SUA să susțină poziția „fermă” a Ucrainei în ceea ce privește problema teritoriului, este dispus să supună planul în 20 de puncte unui referendum, cu condiția ca Rusia să accepte un armistițiu de 60 de zile pentru a permite Ucrainei să se pregătească și să organizeze votul. El a spus că dorește să se exercite o presiune mai mare asupra Rusiei.

Vice-ministrul rus de externe, Serghei Riabkov, a declarat că versiunea Kievului asupra planului în 20 de puncte diferă de cea discutată de Rusia cu SUA, potrivit agenției de știri Interfax-Rusia. Cu toate acestea, el și-a exprimat optimismul că lucrurile au ajuns la un „punct de cotitură” în căutarea unei soluții.

Consilierul pentru politică externă al lui Putin, Iuri Ușakov, a discutat cu membri ai administrației Trump după ce Moscova a primit propunerile SUA privind noua versiune a planului de pace, a anunțat Kremlinul vineri. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, nu a dezvăluit însă cum a evaluat Moscova documentele.