Start vot în diasporă pentru alegerile prezidențiale din România. 11 candidați vor să ajungă în fotoliul de la Cotroceni. Printre aceștia se regăsesc actuali și foști lideri de partid, ex-membri ai Guvernului, primarul de București și persoane care au participat și la scrutinul din noiembrie 2024.
Iată cine sunt cei 11 români care vor să ajungă la Cotroceni:
George Simion
Liderul AUR, George Simion a decis să candideze la alegerile prezidențiale din 2025 după ce Curtea Constituțională a respins candidatura lui Călin Georgescu. Mișcarea face parte dintr-o strategie a susținătorilor suveranismului, care au propus și candidatura Anamariei Gavrilă, lidera Partidului Oamenilor Tineri (POT), însă aceasta s-a retras ulterior.
Simion a obținut 13,86% din voturi la alegerile prezidențiale anterioare, clasându-se pe locul patru. Acesta este declara persona non grata în Republica Moldova și Ucraina.
Crin Antonescu
Crin Antonescu este candidatul coaliției de guvernare formată din PSD, PNL, UDMR și reprezentanții minorităților. Antonescu este considerat unul dintre favoriții la accederea în turul al doilea. Din 2009 până în 2014 a fost lider al PNL, iar între 2012-2014 - președinte al Senatului României.
În 2009 a candidat la alegerile prezidențiale din partea PNL și s-a clasat pe locul al treilea în primul tur. În perioada 10 iulie 2012 - 31 august 2012, a fost președinte interimar al României, pe durata suspendării din funcție a lui Traian Băsescu.
Elena Lasconi
Elena Lasconi, candidata USR, încearcă din nou șansa la prezidențiale, deși unii membri ai USR îl susțin pe Nicușor Dan. La scrutinul precedent, a obținut aproape 1,8 milioane de voturi, clasându-se pe locul al doilea. De asemenea, s-a bucurat de cel mai mare sprijin din partea cetățenilor moldoveni care au și cetățenie română.
Cristian Terheș
Cristian Terheș, reprezentantul Partidului Național Conservator Român (PNCR), s-a remarcat prin criticile sale dure la adresa alegerilor din noiembrie 2024, pe care le-a considerat frauduloase. La scrutinul precedent, a obținut 1,04% din voturi. Acesta a studiat teologia la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj Napoca și jurnalism la Fullerton College din California, SUA.
Lavinia Șandru
Fostă apropiată a lui Traian Băsescu, Lavinia Șandru intră în cursa prezidențială sub sigla Partidul Umanist Social Liberal (PUSL), formațiune fondată de Dan Voiculescu. Aceasta a trecut prin mai multe formațiuni politice după ce a fost îndepărtată din PD în 2005.
La ieşirea din sediul Biroului Electoral Central (BEC), Şandru a declarat că se consideră „candidatul României reale” şi că va lupta ferm împotriva corupţiei şi abuzurilor care afectează ţara.
Victor Ponta
Fostul prim-ministru Victor Ponta candidează ca independent, după ce a fost exclus din PSD. Deși nu mai face parte oficial din partid, beneficiază de susținerea unor membri ai acestuia. Ponta a demisionat din funcția de premier în 2015, după tragedia de la Colectiv, și a fost exclus din PSD în 2017, fondând apoi Pro România. A revenit în PSD în 2024, obținând un nou mandat de deputat.
Ponta a mai candidat la alegerile prezidențiale din 2014, când era președintele PSD, pierzând în fața lui Klaus Iohannis. Acesta susține că acum este mai pregătit să conducă țara decât în urmă cu 10 ani, când nu era „suficient de copt”.
Sebastian Constantin Popescu
Candidatul Partidului Noua Românie, Sebastian Constantin Popescu, s-a confruntat cu suspiciuni legate de listele de semnături și de declarația sa de avere. Acesta a candidat și la alegerile prezidențiale din 2019. Avea atunci doar 37 de ani și era, astfel, cel mai tânăr candidat din istorie pentru Președinția României. Și-a încercat norocul și în 2024, obţinând 0,16% din totalul voturilor valabil exprimate.
Silviu Predoiu
Silviu Predoiu, fost director al Serviciului de Informații Externe, reprezintă Partidul Liga Acțiunii Naționale (PLAN). Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a anunțat în octombrie, cu o lună înaintea alegerilor prezidențiale, că Silviu Predoiu a fost ofiţer al fostei Securităţi comuniste, încă din 1987, cu numele de serviciu „Silviu Pumnea”. Totuși, CNSAS a precizat că lui Predoiu nu i se poate atribui calitatea de lucrător al Securităţii lui Ceaușescu, pentru că nu a desfăşurat „activităţi prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului”.
John-Ion Banu-Muscel
Fondatorul Ligii Româno-Americane din Florida, John-Ion Banu-Muscel, candidează independent. Acesta a fost vizat de investigații privind posibile falsificări ale semnăturilor necesare pentru depunerea candidaturii. Biroul Electoral Central menționa că a observat „elemente de similitudine între scrisul de mână al susținătorilor și semnăturile acestora”.
Daniel Funeriu
Daniel Funeriu, care candidează independent, a fost europarlamentar în 2008 și ministru al educației între 2009-2012, dar și consilier prezidențiale între 2012-2014. În prezent, este înalt consilier al UE în Moldova. El a promis un buget record pentru apărare și reintroducerea stagiului militar obligatoriu pentru băieți. Funeriu și-a exprimat dorința de a ajunge în turul doi alături de Nicușor Dan.
Nicușor Dan
Actualul primar al Bucureștiului, Nicușor Dan, a decis să intre în cursa prezidențială, deși abia a început un nou mandat la primărie. El și-a motivat decizia afirmând că „bucureștenii nu pot trăi bine, dacă România nu o duce bine”.
Candidatura sa a generat controverse, în special din cauza relației cu Matei Păun, fostul său coordonator de campanie. Păun este cunoscut pentru pozițiile pro-Putin și legăturile cu companii din Rusia și Belarus. Mandatele lui Nicușor Dan la Primăria Capitalei au fost marcate de critici legate de problemele cu încălzirea și apa caldă în București, precum și de situația din Piața Unirii. De asemenea, a fost contestat pentru închiderea Drumului Vadul Moldovei, care a afectat accesul a peste 6.000 de locuitori din zona Băneasa.
Primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale din România va avea loc pe 4 mai, iar turul al doilea pe 18 mai 2025. În diaspora, votarea a început pe 2 mai pentru primul tur.
Primul tur al alegerilor prezidențiale din România, din 24 noiembrie 2024, a fost anulat înaintea celui de-al doilea tur. Cele mai multe voturi au fost acumulate de către Călin Georgescu, fiind urmat de Elena Lasconi.
