02 mai 2025, ora 11:38

Republica Moldova a pierdut patru poziții în clasamentul mondial al libertății presei publicat de organizația Reporteri fără Frontiere (RSF) pentru anul 2025. Țara noastră a ajuns pe locul 35 din 180 de state. 

Deși coboară în clasament, Moldova depășește țări ca România (locul 55), SUA (57), Ucraina (62), Ungaria (68) sau Grecia (89).

Topul mondial este condus, ca în anii precedenți, de Norvegia, urmată de Estonia și Olanda, în timp ce Federația Rusă se situează aproape de coada clasamentului, pe poziția 171. Cea mai proastă stare a presei este în China (178), Coreea de Nord (179), iar ultima în clasament e Eritreea (180).

Potrivit Reporteri fără Frontiere, condițiile pentru exercitarea jurnalismului în Republica Moldova sunt în general satisfăcătoare, însă fragilitatea economică a sectorului media rămâne o problemă majoră. Componenta economică este cea mai slabă dintre cele cinci analizate în cadrul indicelui – alături de dimensiunile politică, legală, de siguranță și socială.

Totodată, presa independentă din Moldova se confruntă cu dificultăți financiare într-o piață publicitară restrânsă și dominată de trusturi mari, unde competiția reală este limitată. În acest context, multe redacții depind de sprijinul organizațiilor internaționale pentru a supraviețui.

Cel mai bun rezultat al Republicii Moldova la capitolul libertății presei a fost înregistrat în 2023, când țara s-a clasat pe locul 28 la nivel global, peste Austria, Belgia și Spania. În 2024, Moldova ocupa locul 31.

Clasamentul din acest an a fost publicat de RSF în contextul Zilei Mondiale a Libertății Presei, marcată pe 3 mai.

19 mai 2025, ora 17:35

Fenomenul traficului de arme a cunoscut o creștere semnificativă în Republica Moldova, fiind înregistrată aproximativ o creștere de 30% - 160 de cazuri în anul 2024. Cele mai multe arme provin din Ucraina, însă nu este vorba despre armament de luptă, a declarat șeful Poliției de Frontieră, Ruslan Galușca, în cadrul emisiunii „Cutia Neagră PLUS” de la TV8. 

Mulți dintre cei care încearcă să introducă arme în țară declară fie că le-au uitat în bagaje, fie că încearcă să le ascundă. Unii le achiziționează de acolo, declarând că au un preț mai avantajos. 

„Vreau să menționez că nicio armă nu a fost depistată care are scopul de a fi utilizată în luptă. Toate armele depistate au fost mai mult de tip sportiv, de vânătoare și altele”, a declarat Ruslan Galușca.

Întrebat dacă Republica Moldova riscă să devină o piață neagră pentru arme scoase ilegal din Ucraina – țară aflată în război și unde, potrivit unor anchete de presă, circulă armament militar fără un control strict, oficialul a explicat că nu este vorba despre un trafic clasic de arme, ci mai degrabă despre cazuri izolate, în care țara noastră este folosită ca punct de tranzit:

„Da, mai mult suntem folosiți ca o țară de tranzit pentru scopurile și destinațiile ce sunt țările central europene. Acest risc există pentru că într-adevăr, în Ucraina circulă foarte mult armament, inclusiv fără un control riguros din partea organelor de drept din Ucraina”.

Deși există riscuri legate de circulația necontrolată a armelor din zona de conflict din Ucraina, nu au fost identificate până acum rețele organizate sau arme militare care să ridice semne de întrebare majore.

„Noi avem o colaborare foarte bună atât pe intern, cât și pe extern, deci și cu colegii din Ucraina și noi deocamdată nu avem fixate niciun caz de arme de luptă depistate la frontieră. Avem muniții, dar nu sunt o cantitate de muniții care mi-ar pune în gardă că există un canal sau există o contrabandă cu așa tipuri de arme sau muniții peste frontiera de stat evident permanent”, a declarat șeful Inspectoratului General al Poliției de Frontieră.

Lipsa controlului în regiunea transnistreană îngreunează munca autorităților în prevenirea traficului de arme și a altor infracțiuni. Șeful Poliției de Frontieră recunoaște că situația din această zonă este o vulnerabilitate:

„Evident, lipsa noastră acolo creează careva impedimente, în primul rând pentru a da o apreciere cât mai reală asupra infracționalității”.

Potrivit acestuia, riscurile sunt mai mari decât pe segmentele de frontieră aflate sub controlul Chișinăului. În acest context, autoritățile desfășoară acțiuni pe două direcții principale.

„Investim în acțiuni active pe două dimensiuni de bază. Prima este conlucrarea noastră cu colegii, autoritățile de forță care stau inclusiv la linia administrativă și care au competență teritorială pe întreg sectorul național”, a explicat oficialul.