Războiul din Ucraina nu se va termina „prea curând”, a declarat joi vicepreședintele american JD Vance pentru Fox News, scrie Reuters. Și secretarul de stat american, Marco Rubio, spune că un acord de pace între Ucraina şi Rusia este „încă departe”.

Între timp, Rusia a atacat Ucraina cu 150 de drone, țintind în principal regiunile Donețk, Dnipropetrovsk și Zaporojie, unde o persoană a murit și 28 au fost rănite. Totodată, Ministerul rus al Apărării a precizat că, noaptea trecută, sistemele de apărare aeriană ar fi distrus 121 de drone ucrainene. Totuși, Rusia a înregistrat pierderi record: 27 de morți s-au înregistrat la fiecare kilometru capturat de Moscova în anul 2024.

UPDATE Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sybiha, a declarat că, în cadrul unui acord de pace, Rusiei nu trebuie să i se acorde dreptul de veto cu privire la aderarea Ucrainei la NATO, scrie Pravda. Sybiha a menționat că Ucraina nu va accepta „pacea cu orice preț” și a subliniat liniile roșii în negocierile de pace, descriindu-le ca fiind „clare și neschimbate”. „În primul rând, nu vom fi de acord să recunoaștem drept rusești niciun teritoriu al Ucrainei ocupat temporar”, a spus el.

UPDATE Oficialii americani au pregătit un set de opțiuni care să îi permită președintelui Donald Trump să crească presiunea economică asupra Rusiei, potrivit unor persoane familiarizate cu această chestiune. Persoanele, care au vorbit sub rezerva anonimatului, au avertizat că Trump nu a luat încă nicio decizie, deoarece eforturile diplomatice sunt în curs. Sursele au refuzat să detalieze ce opțiuni sunt pe masă și au spus că orice decizie îi aparține exclusiv președintelui, a scris Bloomberg.

UPDATE Statele Unite își mențin angajamentul de a sprijini eforturile de pace din Ucraina, dar vor face un pas în spate în privința medierii directe a negocierilor, a declarat joi purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat, Tammy Bruce, citată de Kyiv Independent.

UPDATE Prin refuzul explicit de a recunoaște granițele Ucrainei, Rusia își consolidează retorica de anexare și sfidează încă o dată dreptul internațional. Declarațiile Ministerului de Externe rus vin pe fondul unui conflict care, la mai bine de doi ani de la începutul invaziei la scară largă, nu dă semne de detensionare, notează rbc.ua.

UPDATE Ministerul de Externe al Federației Ruse a transmis, joi, 1 mai, un nou mesaj în care afirmă explicit că Rusia „nu va permite niciodată” refacerea Ucrainei în granițele sale internațional recunoscute din 1991. Tonul comunicatului rămâne în nota belicoasă și revizionistă deja consacrată de diplomația de la Kremlin, iar argumentația conține acuzații grave la adresa Ucrainei și a Occidentului, fără prezentarea unor probe verificabile, relatează pravda.ua.

UPDATE Rusia a anunțat vineri că forțele sale continuă să creeze o „zonă de securitate” în zonele de frontieră ale regiunii Sumî din Ucraina, după ce au alungat trupele ucrainene din Kursk, informeazî Reuters. La rândul său, Ucraina afirmă că trupe ale sale sunt încă prezente în regiunea Kursk, unde a organizat o incursiune în luna august pentru a încerca să disloce forţe ruse din Donbas (est) şi să obţină un avantaj în eventualele negocieri de pace viitoare, dar că este îngrijorată de un posibil avans rusesc în Sumî.

UPDATE Comisarul european pentru extindere a confirmat că Bruxellesul va deschide negocierile de aderare cu Ucraina și Moldova „simultan și cât mai curând posibil”, în ciuda obiecțiilor Budapestei cu privire la aderarea Ucrainei la blocul comunitar, informează Kyiv Post.

UPDATE Președintele Zelenski a salutat acordul cu SUA ca fiind „egal”, fără clauze de îndatorare. Veniturile din exploatarea mineralelor rare și combustibililor fosili vor fi împărțite 50/50, iar un fond special de reconstrucție va investi în redresarea economică a Ucrainei, scrie Spotmedia.

UPDATE Centrul de Informare și Relații Publice din cadrul Inspectoratului General al Poliției de Frontieră a confirmat faptul că jurnalistului irlandez Chay Bowes de la publicația „Russia Today”  nu i s-a permis să intre pe teritoriul României, întrucât avea interdicție în acest sens, transmite G4Media.

UPDATE Președintele american Donald Trump va avea propria paradă militară, cu ocazia zilei sale de naștere. Planurile detaliate ale armatei SUA pentru organizarea unui astfel de eveniment în onoarea lui Trump, pe 14 iunie, prevăd participarea a 6.600 de soldaţi, a cel puţin 150 de vehicule, 50 de elicoptere, şapte fanfare şi, posibil, a câtorva mii de civili, anunță The Associated Press (AP), citată de news.ro.

UPDATE Potrivit surselor InformNapalm, citate de Kyiv Independent, serviciile secrete ruse pregătesc atentate simulate pe teritoriul propriu, în timpul sărbătorilor de 9 mai. Scopul ar fi acuzarea Ucrainei, discreditarea inițiativelor de pace și mobilizarea opiniei publice în favoarea războiului, potrivit Spotmedia.

UPDATE Potrivit infograficelor, au fost stabilite numele a 106.745 de victime înregistrate în războiul din Ucraina, în rândul forţelor armate ruse, dintre care 3.470 de nume fiind adăugate în intervalul 18 aprilie și 2 mai, informează BBC Serviciul Rus, relatează Rador. În anul 2024 s-au înregistrat cele mai mari pierderi în rândul forțelor ruse, raportat la întreaga perioadă a războiului din Ucraina, cel puțin 45.287 de persoane fiind ucise.

UPDATE Iuliia Svîrîdenko, ministrul Economiei din Ucraina, a anunțat că fondul creat prin acordul cu SUA ar putea deveni operațional în câteva luni, după ratificarea acordului în Parlament. Urmează semnarea altor două înțelegeri legate de forma legală și aspectele tehnice ale fondului, notează Spotmedia.

UPDATE Serviciile de securitate grecești au reținut un bărbat în vârstă de 59 de ani, un etnic grec din Georgia, suspectat că a transmis informații clasificate serviciilor de informații militare ruse. Potrivit forțelor de ordine, deținutul filma echipamente militare și instalații strategice din zona Alexandroupolis de cel puțin șase luni, scrie Adevărul.

UPDATE Avioane de tip F-16 scoase din uz au fost transportate din Arizona către Polonia, posibil pentru a fi folosite ca sursă de piese sau ca decorațiuni tactice în Ucraina. Imaginile au fost publicate de bloguri militare ucrainene, indicând o intensificare a sprijinului logistic american, scrie Spotmedia.

UPDATE Președintele Donald Trump vrea să desemneze și în SUA 8 mai drept „Ziua Victoriei” din cel de-Al Doilea Război Mondial în Statele Unite. Sărbătoarea ar coincide cu „Ziua Victoriei în Europa”, care este sărbătorită în cea mai mare parte a Europei de când germanii s-au predat în 1945. Trump a recunoscut într-o postare făcută pe Truth Social că „mulți dintre aliații și prietenii noștri” sărbătoresc deja ziua de 8 mai și consideră că America ar trebui să se alăture, deoarece „am făcut mai mult decât orice altă țară, de departe, în obținerea unui rezultat victorios”, scrie Cotidianul.

UPDATE Premierul Ucrainei a transmis vineri parlamentului că două din cele trei documente legate de acordul privind mineralele cu Statele Unite nu este nevoie ratificate, a scris deputatul Yaroslav Zheleznyak pe Telegram, potrivit Reuters. Cabinetul de Miniștri al Ucrainei a înregistrat proiectul de lege pentru ratificarea acordului privind mineralele cu Statele Unite joi noapte, potrivit bazei de date parlamentare.

UPDATE Serghii Sternenko, cunoscut activist și fost lider al Pravîi Sektor în Odesa, a scăpat unei tentative de asasinat cu armă de foc, anunță SBU. O femeie a fost arestată, iar Sternenko acuză Rusia de orchestrarea atacului. Fost combatant în Revoluția Maidanului, el fusese anterior condamnat și apoi achitat pentru uciderea unui politician prorus, notează Spotmedia.

UPDATE Aproape 30 de persoane, între care un adolescent, au fost rănite în noaptea de joi spre vineri într-un atac rusesc asupra infrastructurii civile în oraşul Zaporojie, centrul administrativ al regiunii omonime din sudul Ucrainei, au anunţat responsabili locali, citaţi de AFP.

UPDATE Ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, a declarat că europenii se pregătesc pentru o nouă serie de sancțiuni împotriva Rusiei, în cazul în care Rusia refuză un armistițiu în Ucraina. Jean-Noël Barrot consideră că președintele rus, Vladimir Putin, este ”singurul obstacol în calea păcii în Ucraina”, conform cotidianului Le Figaro.

UPDATE Aleksandar Vucic a declarat joi că se va ține de cuvânt și că nu va renunța la vizita în Rusia pentru comemorarea a 80 de ani de la victoria asupra Germaniei naziste, pentru că i-a promis acest lucru omologului său rus Vladimir Putin, scrie HotNews.

UPDATE Ucraina şi Rusia sunt încă departe de a ajunge la un acord de pace în pofida unor progrese recente, a declarat joi secretarul de stat american Marco Rubio, avertizând că, fără un progres în timp util, preşedintele Donald Trump ar putea reconsidera rolul SUA în mediere, potrivit dpa, citată de Agerpres.

UPDATE Vicepreședintele SUA, JD Vance, a declarat într-un interviu acordat Fox News că războiul din Ucraina „nu se va termina în curând”. Asta este o veste proastă pentru România aflată în vecinătatea Ucrainei. Dar și pentru toată Europa care trebuie să alimenteze Ucraina cu muniție pentru a rezista în fața Rusiei, notează NewsWeek. Vance a afirmat că problema cu care se confruntă administrația americană în prezent este modul în care poate ajuta Rusia și Ucraina să „găsească un compromis” pentru a pune capăt conflictului care durează de mai bine de trei ani. Vance a adăugat însă că „depinde de [Rusia și Ucraina] să ajungă la un acord și să pună capăt acestui conflict brutal”.

UPDATE SUA ar putea să-și schimbe abordarea în ceea ce privește rolul de mediator în soluționarea războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. De acum înainte, inițiativa principală ar trebui să treacă direct în mâinile Kievului și Moscovei, a declarat joi purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat al SUA, Tammy Bruce.

UPDATE Rusia a cheltuit o sumă record pentru propaganda internațională. În 2024, televiziunea rusească de propagandă Russia Today (RT) a cheltuit o sumă record – 31,7 miliarde de ruble (aproximativ 390 de milioane de dolari americani) pentru răspândirea discursurilor Kremlinului în întreaga lume – potrivit unui raport al canalului de Telegram „Putem să explicăm”, citat de Kyiv Post, citat de G4media. Potrivit acestor date, Rusia a cheltuit o sumă record pentru propaganda internațională. Contrar legislației ruse, RT nu a raportat cheltuirea acestor fonduri bugetare.

UPDATE Administraţia Donald Trump a anunţat joi numirea unei diplomate de carieră în funcţia de nouă însărcinată cu afaceri la Kiev. Ea va fi cel mai înalt reprezentant al SUA în Ucraina în absenţa unui ambasador, notează Reuters.

UPDATE Rusia a atacat Ucraina cu 150 de drone, țintind în principal regiunile Donețk, Dnipropetrovsk și Zaporojie, unde o persoană a murit și 28 au fost rănite. Loviturile rușilor au avariat mai multe case, o clădire rezidențială, o universitate locală și o instalație de infrastructură, potrivit Biziday.

UPDATE Canalul operațional rusesc al centrului de informații rutiere a raportat în jurul orei 4 dimineața că traficul pe Podul Crimeea a fost blocat temporar, timp de aproximativ două ore și jumătate, scrie Biziday.

UPDATE Ministerul rus al Apărării a precizat că, noaptea trecută, sistemele de apărare aeriană ar fi distrus “121 de drone ucrainene: 89 deasupra teritoriului Republicii Crimeea, 23 deasupra Mării Negre, patru deasupra regiunii Krasnodar, două deasupra regiunii Oriol, una deasupra Mării Azov, una deasupra regiunii Briansk și una deasupra regiunii Belgorod“. Rușii nu au oferit date despre drone care au atins ținte și nici despre un eventual bilanț al pagubelor, dar pe rețelele de socializare au fost raportate explozii în Sevastopol, Djankoi, precum și în Saki, Novofedorivka și Kachi, unde se află aerodromuri militare, scrie Biziday.

UPDATE Volodimir Zelenski a anunțat joi sancțiuni împotriva fostului său consilier de rang înalt Oleksii Arestovici, directorului executiv al companiei naționale rusești pentru energie atomică Rosatom și altor 13 persoane, printre care și propagandiști ai Kremlinului. Pe lângă directorul executiv al Rosatom Aleksei Lihaciov și Oleksii Arestovici, cel din urmă sancționat pentru că „difuzează narative în concordanță cu propaganda rusă”, pe „lista neagră” a conducerii de la Kiev au mai intrat bloggerul Miroslav Oleșko, șeful partidului interzis „Derjava” Dmitri Vasileț, politologul Konstantin Bondarenko, fiul fostului premier prorus Mîkola Azarov, propagandista rusă Anastasia Kașevarova și alții. Arestovici rămâne fără distincțiile și premiile de stat obținute de-a lungul anilor, nu are voie să facă afaceri în Ucraina, nici măcar prin interpuși, și nici să difuzeze conținut media în Ucraina. De asemenea, activele îi sunt blocate. Kievul afirmă că aceste sancțiuni vizează protejarea securității naționale în contextul războiului purtat de Rusia împotriva Ucrainei, scrie AlephNews.

Moldovenii din Rusia riscă să fie trimiși pe frontul din Ucraina. Mai exact, unii moldoveni care solicită permis de ședere sau cetățenie rusă ar putea fi obligați să semneze un contract de serviciu militar sau să prezinte o adeverință că sunt inapți pentru armată. Ministerul de Externe de la Chișinău a lansat un avertisment în acest sens. Prevederile se regăsesc într-un decret prezidențial semnat la Moscova. Într-un comunicat, MAE atrage atenția că, deși autoritățile ruse menționează existența unor „condiții speciale” pentru cetățenii Republicii Moldova, nu este clar cum vor fi aplicate acestea în practică. Din acest motiv, Ministerul avertizează că există riscul ca persoanele aflate în asemenea proceduri să fie presate să accepte obligații cu caracter militar, fără să înțeleagă pe deplin consecințele.

Rusia a desfășurat una dintre cele mai ample serii de atacuri aeriene asupra Ucrainei, lansând peste 1.500 de drone de atac, aproape 900 de bombe aeriene ghidate și 46 de rachete de diferite tipuri, într-o săptămână, a declarat președintele Volodimir Zelenski. Într-o postare pe Telegram, Zelenski a spus că serviciile de urgență lucrează pentru a restabili alimentarea cu electricitate, încălzire și apă, afectate de loviturile asupra infrastructurii energetice. Cu toate acestea, situația rămâne dificilă, sute de mii de familii fiind încă fără curent electric în regiunile Nikolaev, Odesa, Herson, Cernihiv, Donețk, Sumî și Dnipropetrovsk. Pe de altă parte, potrivit presei ruse, Moscova a fost atacată de drone în noaptea de 15 decembrie, fiind auzite explozii. Primarul capitalei ruse, Serghei Sobianin, a declarat că apărarea aeriană rusă ar fi doborât 15 drone.

UPDATE Consiliul Uniunii Europene a anunțat că noile măsuri permit impunerea de sancțiuni împotriva persoanelor și entităților implicate în activități hibride, inclusiv manipulare și ingerință informațională externă, precum și în facilitarea sau sprijinirea unor acțiuni care afectează securitatea statelor membre, notează Reuters.

UPDATE  Procuratura Generală a Rusiei clasifică Deutsche Welle (DW), postul internaţional de televiziune al Germaniei, ca „organizaţie indezirabilă”, potrivit presei ruse.

UPDATE Moscova a spus că așteaptă informații actualizate din partea SUA după discuțiile dintre oficialii americani, președintele ucrainean și liderii europeni care au loc luni la Berlin, scrie Reuters. Kremlinul a declarat luni că neaderarea Ucrainei la NATO este o chestiune fundamentală în negocierile privind un posibil acord de pace și că aceasta a făcut obiectul unei discuții speciale.

UPDATE Estonia a demarat instalarea primelor buncăre din beton de-a lungul frontierei sale sud-estice cu Rusia, ca parte a Liniei de Apărare Baltice, un proiect comun al statelor baltice menit să consolideze securitatea regională. Primele structuri sunt deja finalizate, în ciuda unor întârzieri cauzate de problemele de achiziție.

UPDATE Ofensiva politică lansată de Donald Trump împotriva Uniunii Europene a scos la iveală fisuri adânci în interiorul executivului comunitar şi a pus liderii naţionali pe poziţii divergente, ameninţând să paralizeze reacţia Europei. Miza este uriaşă: teama că o confruntare directă cu Washingtonul ar putea submina sprijinul vital pentru Ucraina, scrie Financial Times.

UPDATE Statele blocului comunitar încearcă să ajungă la un acord privind folosirea activelor rusești înghețate pentru finanțarea Ucrainei, înaintea reuniunilor decisive programate la Bruxelles la finalul săptămânii. Pachetul de sprjin vizat se ridică la aproximativ 210 miliarde de euro. O reuniune a ambasadorilor UE, programată inițial pentru duminică seara, a fost amânată pentru luni. Decizia a fost luată în lipsa unui consens preliminar între statele membre. Mai mulți diplomați susțin că acesta rămâne singurul plan aflat pe masă, însă fondurile ar putea să nu fie aprobate înainte de sfârșitul anului. „Decizia privind activele rusești este o decizie legată de viitorul Europei și va determina dacă UE mai este un actor relevant”, a declarat un oficial german, citat de Politico. „Nu există un plan B”.

UPDATE Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene (UE) pentru Afaceri Externe, Kaja Kallas, a afirmat luni, 15 decembrie, că utilizarea activelor rusești înghețate pentru a acorda un împrumut Ucrainei este „cea mai credibilă” modalitate de a finanța Kievul, dar a recunoscut că, fără sprijinul Belgiei, țara în care se află majoritatea acestor active în Europa, ajungerea la un acord nu va fi „foarte ușoară”, informează EFE, dpa și AFP. Totodată, planul UE de a folosi activele suverane rusești înghețate pentru a finanța efortul de război al Ucrainei devine „din ce în ce mai dificil”, a avertizat Kaja Kallas.

UPDATE Președintele finlandez Alexander Stubb a declarat că negocierile care vizează încheierea războiului din Ucraina au ajuns într-un stadiu critic, însă liderii lucrează acum la trei documente care să aducă mai aproape pacea. „Cred că ne aflăm într-un moment critic al negocierilor de pace și, în același timp, suntem probabil mai aproape de un acord de pace decât am fost vreodată în ultimii patru ani. Și, bineînțeles, lucrăm în prezent la trei documente. Primul este un document-cadru al unui plan de pace în 20 de puncte. Al doilea sunt garanțiile de securitate pentru Ucraina. Și al treilea este reconstrucția Ucrainei. Astfel, studiem acum detaliile împreună cu americanii, europenii și ucrainenii”, a transmis Alexander Stubb, într-un interviu pentru postul de radio Buitenhof. În ciuda progreselor, președintele finlandez a avertizat că Rusia rămâne principala amenințare la adresa securității Europei și a lumii occidentale în general. De asemenea, el a avertizat că orice eventual acord de pace va implica probabil un compromis și ar putea să nu fie ceea ce mulți ar considera pe deplin echitabil, scrie Gândul.

UPDATE Războiul Rusiei în Ucraina a fost cel mai sângeros conflict din lume în 2025, potrivit unui nou raport care urmărește conflictele la nivel global, în ciuda eforturilor diplomatice conduse de SUA pentru a pune capăt invaziei care durează de aproape patru ani. Conform Conflict Index, raport anual al Armed Conflict Location & Event Data Project (ACLED) raportează că aproximativ 78.000 de persoane au fost ucise în Ucraina în acest an, inclusiv soldați de ambele părți și civili, cel mai mare număr dintre toate conflictele, informează Kyiv Independent. Deoarece cifrele privind victimele din rândul trupelor sunt secrete de stat atât în Ucraina, cât și în Rusia, ACLED se bazează pe cercetători din țară și pe monitorizarea surselor deschise pentru a colecta și estima cifrele, care, potrivit ACLED, sunt conservatoare și ar putea fi mai mari.

UPDATE Banca Centrală a Rusiei (CBRF) a dat în judecată Euroclear, depozitarul central de valori mobiliare (CSD) care servește drept custode principal al activelor Moscovei înghețate în Uniunea Europeană, pentru mai mult de 18 trilioane de ruble (193,4 miliarde de euro), a transmis serviciul de presă al Curții de Arbitraj din Moscova agenției RIA Novosti, luni.

UPDATE În prezent, 61% dintre ucraineni au încredere în președintele Zelenski, iar 32% nu au încredere în el, și doar 9% își doresc ca alegerile să fie organizate cât mai curând posibil, chiar înainte de încheierea ostilităților. În același timp, majoritatea – 57% (în septembrie – 63%) – continuă să insiste că alegerile sunt posibile doar după un acord de pace final și încetarea completă a războiului, potrivit aceluiași sondaj.

UPDATE Trei sferturi dintre ucraineni se opun „planului de pace”, care, printre altele, ar include retragerea trupelor din Donbas, limitarea dimensiunii armatei ucrainene și nu va conține garanții specifice de securitate, potrivit Ukrainska Pravda. 72% dintre ucraineni sunt de acord să accepte un plan de pace care ar îngheța linia frontului actual, în timp ce 63% dintre aceștia sunt gata să tolereze războiul atât timp cât este necesar.

UPDATE Alexander Dobrindt, ministrul de Interne de la Berlin, a anunțat că autoritățile germane vor oferi azil politic pentru Maria Kalesnikava și Viktar Babaryka, doi opozanți ai guvernului belarus care au fost eliberați sâmbătă, relatează Reuters. „De aceea, vom primi doi politicieni remarcabili ai opoziției care au fost închiși”, a declarat ministrul, punctând că este în interesul Germaniei ca mișcarea de opoziție belarusă din exil să fie consolidată, scrie Mediafax.

UPDATE În weekend, echipele de energeticieni au reușit să restabilească alimentarea cu energie electrică pentru peste 184.000 de consumatori și obiective critice din regiunea Odesa. „Însă în regiune mai rămân peste 430.000 de abonați fără curent. Lucrările de urgență și reparațiile continuă neîntrerupt. În Mikolaiv, alimentarea cu energie a fost deja restabilită pentru peste 345.000 de consumatori” – a precizat Ministerul Energiei. Între timp, Ukrenergo a anunțat că, noaptea trecută, ruşii au lovit cu drone obiective energetice în mai multe regiuni, iar dimineață, au fost raportate pene de curent în regiunile Doneţk și Dnipropetrovsk. În regiunea Dnipropetrovsk, în urma unui atac repetat asupra unui obiectiv energetic, a fost rănit un angajat al unei companii din domeniul energetic. Din cauza pagubelor aduse infrastructurii energetice, în anumite regiuni ale Ucrainei, continuă să fie în vigoare programe de întreruperi planificate în alimentarea cu energie. În restul țării, situația se ameliorează treptat, scrie Rador.

UPDATE Laureatul Premiului Nobel pentru Pace, disidentul din Belarus, Ales Bialiațki, a declarat că notorietatea internațională i-a oferit o formă de protecție în detenția din Belarus, susținând că premiul l-a ferit de tratamente mult mai dure în închisoare. Eliberat recent în urma unui acord între Minsk și Washington, Bialiațki spune că experiența detenției a scos la iveală brutalitatea regimului Lukașenko și promite că își va continua activitatea pentru apărarea drepturilor omului din exil, relatează AFP și Agerpres.

UPDATE Rusia își intensifică amenințarea la adresa Occidentului prin desfășurarea în în Belarus, în 17 zile, a noului său complex de rachete Oreșnik cu capacitate nucleară. „E de neoprit”, se laudă Putin. Atât Rusia, cât și Belarus au declarat că sistemul de rachete balistice cu rază intermediară de acțiune Oreșnik va fi instalat în următoarele 17 zile, ceea ce reprezintă o nouă amenințare a Rusiei cu un al treilea război mondial, scrie NewsWeek.

UPDATE Adâncirea tensiunilor dintre administrația Donald Trump și liderii europeni devine un atu geopolitic major pentru Kremlin. Potrivit unei analize CNN, discursul tot mai agresiv al Washingtonului la adresa Europei oferă Rusiei un avantaj important în războiul împotriva Occidentului. Emisarii președintelui american, Donald Trump, s-au aflat săptămâna trecută pentru mai multe zile la Kremlin, în încercarea de a identifica o posibilă formulă pentru un acord de pace în Ucraina.

UPDATE Un tribunal din Moscova a declarat luni că a primit o acțiune în justiție din partea Băncii Centrale a Rusiei, care solicita despăgubiri în valoare de 18,2 trilioane de ruble (229,36 miliarde de dolari) de la depozitarul central de valori mobiliare belgian Euroclear, scrie Reuters. Anunțul vine în contextul în care, amintește agenția, Uniunea Europeană părea hotărâtă vineri să înghețe pe termen nelimitat activele băncii centrale ruse deținute în Europa, eliminând astfel un obstacol major în calea utilizării fondurilor pentru a ajuta Ucraina să se apere împotriva Rusiei, scrie G4media.

UPDATE Armata ucraineană a lansat în noaptea de duminică spre luni un atac masiv cu drone asupra Moscovei, în timp ce Volodimir Zelenski se afla la Berlin pentru a discuta planul de pace cu trimișii lui Donald Trump, emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner. Potrivit declarațiilor făcute în această dimineaţă de ministerul rus al Apărării, unitățile sale de apărare aeriană au doborât 130 de drone ucrainene noaptea trecută, iar 18 dintre acestea se îndreptau spre Moscova, a relatat The Kyiv Independent. În urma bombardamentului, au avut loc explozii în mai multe zone, iar două aeroporturi au fost închise, scrie Gândul.

UPDATE Mulți observatori ai Rusiei continuă să spere că statul rus va ajunge să se comporte ca un actor responsabil pe scena internațională. Evoluțiile recente sugerează însă că impulsul imperial rămâne o constantă dificil de abandonat, scrie Adevărul.

UPDATE Oferta Ucrainei de a renunța la aderarea la alianța militară NATO este puțin probabil să schimbe semnificativ cursul negocierilor de pace, au declarat duminică doi experți în securitate. Propunerea a fost făcută de președintele Volodimir Zelenski în cadrul discuțiilor cu reprezentanți ai Statelor Unite privind un posibil acord de pace între Ucraina și Rusia, scrie Mediafax.

UPDATE Peste 430.000 de consumatori din regiunea Odesa rămân fără curent electric, după un atac masiv al Rusiei. Noi lovituri au provocat pene de curent și în alte două regiuni – potrivit unui raport publicat, luni, de Ministerul Energiei de la Kiev și compania Ukrenergo. „Situația în sistemul energetic al Ucrainei rămâne dificilă, dar controlată. Rusia lovește zilnic obiective de generare, transport și distribuție a energiei electrice, mai ales în regiunile de frontieră și pe linia frontului” – se arată în comunicat. Ministerul a precizat că, în weekend, regiunea Odesa a fost vizată de unul dintre cele mai puternice atacuri. Rusia a lovit deliberat obiective de distribuție și transport al energiei electrice, inclusiv stații de transformare ale companiei Ukrenergo. Temporar, fără energie electrică au rămas consumatori din regiunile Odesa, Mikolaiv și Herson.

UPDATE Negocierile de pace de la Berlin dintre Ucraina și Statele Unite ale Americii au durat peste cinci ore. Potrivit surselor, liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski, s-a oferit să renunțe la aspirațiile țării de a adera la NATO. Discuțiile continuă și în această dimineață. Trimisul special pentru pace al Statelor Unite ale Americii, Steve Witkoff, a declarat că s-au înregistrat progrese uriașe în urma întâlnirii cu Volodimir Zelenski cu privire la planul de pace în 20 de puncte. Consilierul lui Zelenski a transmis că președintele va comenta discuțiile ulterior.

UPDATE Șeful forțelor armate britanice, Richard Knighton, a avertizat într-un discurs separat că „situația este mai periculoasă decât am cunoscut-o în timpul carierei mele”. El a cerut o implicare mai largă a societății în apărarea națională și a avertizat că Rusia ar putea încerca să atace o țară NATO. „Războiul din Ucraina arată dorința lui Putin de a viza statele vecine, inclusiv populația civilă a acestora”, a spus Knighton. El a adăugat că scopul Moscovei este „să provoace, să limiteze, să divizeze și, în cele din urmă, să distrugă NATO”, scrie Cotidianul.

UPDATE Blaise Metreweli, noua șefă a serviciului secret britanic MI6, avertizează că Rusia reprezintă o amenințare „agresivă, expansionistă și revizionistă”. În discursul său, Metreweli a avertizat că Moscova rămâne cea mai mare amenințare pentru securitatea Regatului Unit și a aliaților săi. „Putin nu ar trebui să aibă nicio îndoială, sprijinul nostru este de durată. Presiunea pe care o exercităm în numele Ucrainei va fi susținută”, se arată în fragmentele discursului pe care urmează să îl susțină luni, potrivit News.ro. „Linia frontului este pretutindeni. Exportul haosului este o caracteristică, nu o eroare, a abordării rusești în ceea ce privește angajamentul internațional, și ar trebui să fim pregătiți ca acest lucru să continue până când Putin va fi forțat să-și schimbe calculele”, a adăugat Metreweli, potrivit Cotidianul.

UPDATE Șeful diplomației de la Budapesta lansează un avertisment ce are o similitudine covârșitoare cu mesajele transmise de propaganda de la Kremlin. Péter Szijjártó susține că liderii UE vor o confruntare militară cu Federația Rusă, notează Digi24.

UPDATE Guvernatorul regiunii Belgorod, Viaceslav Gladkov, a anunțat că orașul Belgorod a fost lovit de o rachetă în dimineața zilei de luni, 15 decembrie. Oficialul rus a precizat, într-un mesaj publicat pe Telegram, că nu au fost raportate victime, însă infrastructura de utilități a suferit pagube semnificative.„Conform informațiilor preliminare, nu există victime. Bombardamentul a provocat avarii importante infrastructurii de utilități. Serviciile de urgență intervin pentru a elimina consecințele atacului”, a transmis Gladkov. 

UPDATE Rusia susține că a fost ținta unor atacuri cu rachete și drone în noaptea de duminică spre luni, 14 spre 15 decembrie, vizate fiind regiunea Belgorod, zona Moscovei și mai multe obiective energetice. Potrivit autorităților de la Moscova, peste 140 de drone ucrainene ar fi fost interceptate de sistemele de apărare aeriană, notează Ziare.com.

UPDATE Liderul nord-coreean Kim Jong Un a participat la o ceremonie de bun venit pentru soldații săi care s-au întors în țară după au luptat pentru Rusia în războiul cu Ucraina. Într-un discurs transmis de agenția de presă de stat KCNA, Kim Jong Un a lăudat ofițerii și soldații Regimentului 528 de Geniu al Armatei Populare Coreene (KPA) pentru comportamentul „eroic” și „eroismul colectiv” de care „au dat dovadă în îndeplinirea ordinelor emise de Partidul Muncitoresc Coreean aflat la putere”, în timpul unei misiuni de 120 de zile în străinătate. Imaginile video difuzate de presa de stat din Coreea de Nord, citată de CNN, au arătat soldați în uniformă coborând dintr-un avion, pe Kim îmbrățișând un soldat așezat într-un scaun cu rotile și soldați și oficiali adunați pentru a întâmpina trupele. KCNA a declarat că unitatea a fost trimisă la începutul lunii august și a îndeplinit sarcini de luptă și inginerie în regiunea Kursk din Rusia, în timpul războiului dintre Moscova și Ucraina.