Republica Moldova a căzut patru poziții în topul libertății presei, publicat, astăzi, de organizația Reporterii fără Frontiere. Cel mai mult avem de suferit la capitolul lipsă de finanțare, se arată în studiu, în timp ce experții locali spun că indicele libertății presei este afectat, indirect, și de lupta cu propaganda rusă, având în vedere că pentru combaterea dezinformării autoritățile au ajuns să închidă mai multe televiziuni. Totuși, locul 35 în clasament pentru Republica Moldova este cel mai bun din regiune. Suntem considerați mai liberi decât presa română și chiar americană, nemaivorbind de cea din Federația Rusă.
Condițiile pentru exercitarea jurnalismului în Republica Moldova sunt în general satisfăcătoare, constată autorii studiului. Doar că piața este mică și, fiind și dominată de trusturi mari de presă, media independentă se confruntă cu dificultăți financiare. În aceste condiții, finanțările oferite de organizațiile internaționale sunt vitale. Reprezentanții organizației Reporteri fără Frontiere au precizat pentru TV8 că presa moldovenească este încercată la greu de propaganda rusă, iar ignorarea unor știri false poate fi confundată și cu cenzura.
„ Rusia a împrăștiat narativele sale pro-Kremlin, câteodată narative false, încercând să influențeze opinia publică cu mesaje precum că „integrarea europeană este o amenințare la suveranitate” sau că „ se promovează discriminarea în rândul vorbitorilor de limbă rusă” . Câțiva antreprenori ruși chiar au cheltuit peste 130 de mii doar în câteva luni, pentru a amplifica acest mesaj.” a menționat reprezentantă Biroului Europa de Est, Reporteri fără Frontiere, Jeanne Cavelier.
O altă tactică a propagandei rusești, din țara noastră, este discreditarea jurnalismului de investigație, factor ce, de asemenea, a influențat poziția Moldovei în clasament.
„ O altă tactică, pe care noi am observat-o recent, care este folosită de către propagandă, este discreditarea jurnalismului independent, în mod special cele fondate de către donatorii străini, precum USAID. Am întâlnit postări agresive pe Facebook, cu atacuri la persoană, precum că jurnaliștii de investigație servesc agendelor străine, intereselor, precum jurnalista voastră de la TV8, Mariana Rață. Această este o tehnică clasică de a submina încrederea în investigațiile critice.” a subliniat reprezentanta Biroului Europa de Est, Reporteri fără Frontiere, Jeanne Cavelier.
Directorul Asociației Presei Independente de la Chișinău susține că o problemă este și felul în care autoritățile retrag licențele unor posturi de televiziune, chiar dacă aceste sunt controlate de politicieni condamnați, aflați acum în slujba Kremlinului.
„ În 2024 au fost 66 de atacuri asupra colaboratorilor media, cu 23 mai multe decât anul precedent. Este adevărat că aceste atacuri au fost preponderent în timpul protestelor organizate de forțele pro-ruse în Republica Moldova și atacuri în spațiul online, când jurnaliștii, și în special jurnalistele, au fost amenințate cu moartea și cu alte inegalități, dar una peste alta, cadrul legislativ nu este suficient de dur cu aceste atacuri. Iar de cele mai multe ori nu există o finalitate a acestor cazuri, chiar dacă se depun plângeri la poliție.” potrivit reprezentantei Biroului Europa de Est, Reporteri fără Frontiere, Jeanne Cavelier.
Indiferent de provocări, presa din Republica Moldova este considerată mai liberă, în comparație cu țările vecine, și chiar în raport cu unele democrații considerate mai avansate. Anul acesta, România este pe locul 55, iar Ucraina, unde presa activează în condiții de război, pe poziția 62. Primele în topul indicelui libertății presei sunt Norvegia, Estonia și Olanda. În Rusia, China și Coreea de Nord nu există presă liberă, motiv pentru care au ajuns în coada clasamentului ce a inclus 180 de țări din toată lumea. Topul a fost publicat în contextul Zilei Mondiale a Libertății Presei, marcată anual pe 3 mai.
