Deputatul neafiliat Vasile Tarlev, împreună cu mai multe persoane sancționate pentru corupere electorală pasivă, au adresat sesizări Curții Constituționale, cerând ca reglementările ce conferă poliției competența de a constata și investiga aceste tip de încălcări, alături de Centrul Național Anticorupție (CNA), să fie declarate neconstituționale. Sesizările au fost respinse de Curtea Constituțională ca inadmisibile, printr-o hotărâre din 29 ianuarie.
Decizia, pronunțată pe 29 ianuarie, se referă la articolul VII din Legea nr. 35 din 13 martie 2025, care a modificat Codul contravențional, extinzând competențele poliției în gestionarea acestui tip de cauze.
Autorii sesizărilor susțin că „prevederea în discuție încalcă dreptul de acces la un tribunal instituit prin lege și dreptul la un proces echitabil”. și din această cauză, „afirmă că actul de sancționare devine un act de justiție arbitrară”.
De asemenea, aceștia susțin că prevederea contestată a fost adoptată într-o singură lectură, încălcând astfel dispozițiile articolului 74 alin. (1) din Constituție, și că legiuitorul a creat un paralelism legislativ, atribuind atât poliției, cât și Centrului Național Anticorupție competența de a constata și examina contravenția de corupere electorală pasivă.
Totuși, Curtea a constatat că persoanele sancționate beneficiază de un acces complet la instanțele de judecată, având posibilitatea de a contesta deciziile agenților constatatori, iar judecătorii sunt obligați să analizeze cazurile în detaliu, respectând garanțiile procesuale. În aceste condiții, magistrații Curții Constituționale au concluzionat că dreptul de acces la justiție nu este afectat.
„Atribuirea către poliție a competenței de constatare și de examinare a contravenției de corupere electorală pasivă, prevăzută de articolul 471 din Codul contravențional, pe baza prevederii contestate, nu privează persoana de dreptul la judecarea cauzei sale de o instanță de judecată, sub toate aspectele şi cu respectarea dreptului la un proces echitabil”, se arată în hotărâre.
„Curtea constată că sesizările în cauză nu întrunesc condițiile de admisibilitate și nu pot fi acceptate pentru examinare în fond”, a declarat Înalta Curte.
Decizia este definitivă, nu poate fi contestată prin nicio cale de atac, intră în vigoare în momentul adoptării și va fi publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
Președintele Partidului Viitorul Moldovei, Vasile Tarlev, a candidat la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, alături de Blocul Patriotic. După destrămarea alianței, a ales să rămână deputat neafiliat.
Anterior, după preluarea conducerii formațiunii în 2024, Tarlev a fost acuzat de Vasile Mereuță, vicepreședintele partidului, că ar fi vândut-o lui Șor. „Când a plecat la Moscova, eu am simțit că el are legături cu Șor. După asta am avut informații că el a vândut partidul lui Șor. Ei spun că nu e corect. Dar fondatorul forumului Evrazia este Șor”, a spus Mereuță într-un video postat pe Facebook.
„Nu știm așa ceva. Nu mă interesează acuzațiile nefondate ale cuiva. Lasă să se ducă să se adreseze în judecată, eu cu bârfele nu mă ocup”, a fost reacția lui Tarlev.
În primăvara aceluiași an, Tarlev, împreună cu mai mulți reprezentanți ai grupului Șor, a participat la Moscova la evenimentul de lansare a organizației Evrazia, legată de Kremlin și de Ilan Șor.
La referendumul din octombrie 2024 privind integrarea europeană a Republicii Moldova, Tarlev anunțase că va vota „împotrivă”.
