Cercetătorii au făcut o descoperire uimitoare în adâncurile Mării Nordului, găsind urme lăsate de iceberguri uriașe în urmă cu 18.000 de ani, în timpul ultimei ere glaciare.
Misterul ascuns sub nămolul de pe fundul Mării Nordului
Aceste descoperiri pot oferi informații cruciale despre schimbările climatice viitoare și soarta Antarcticii, potrivit publicației sârbe Blic, parte a Ringier. Urmele, lungi și late, se ascund la câțiva metri sub nămolul de pe fundul mării. Ele mărturisesc despre forța incredibilă a naturii într-una dintre cele mai reci perioade ale trecutului nostru.
Marea Britanie, Scandinavia și Marea Nordului, acoperite integral de gheață
În perioada cuprinsă între 115.000 și 11.700 de ani în urmă, mare parte din Marea Britanie, Scandinavia și Marea Nordului erau acoperite de gheață. Vârful perioadei reci a fost atins între 26.000 și 19.000 de ani în urmă. Nivelul mării în Marea Nordului era semnificativ mai scăzut decât astăzi. Fundul mării din sudul Mării Nordului se afla deasupra nivelului mării, lăsând urme geologice clare în peisaj. O echipă de cercetători britanici a folosit date din studii seismice colectate în timpul căutărilor de gaze și petrol pe fundul Mării Nordului.
Urmele icebergurilor uriașe
Urmele au fost create de iceberguri late de 5-10 kilometri și groase de câteva sute de metri. Ele amintesc de bucățile uriașe care se desprind astăzi din câmpurile de gheață din Antarctica. „Iceberguri precum A23a și A68a au aceeași suprafață ca regiuni și insule mai mici”, notează sursa citată. Echipa de geologi a găsit dovezi că urmele de eroziune de pe fundul Mării Nordului se transformă în canale mai mici și curbate. Acest lucru sugerează că icebergurile uriașe s-au descompus în bucăți mai mici.
Implicații pentru viitor
Cercetătorii speră că această nouă descoperire ne va putea spune dacă divizarea icebergurilor uriașe anunță colapsul câmpurilor de gheață din Antarctica. „Iată ce s-a întâmplat cu icebergul A68a, care a început să se împartă în iceberguri mai mici în 2021, precum și cu icebergurile din câmpul de gheață Larsen B în 2002”, menționează articolul publicat de jurnaliștii Blic. Aceste descoperiri ar putea oferi indicii importante despre consecințele potențiale ale unui astfel de eveniment. Rezultatele studiului au fost publicate în revista Nature Communications
