04 mai 2025, ora 15:00

Promisiuni nespuse, fraze scoase din context și o obsesie veche de 30 de ani. Kremlinul susține că NATO ar fi încălcat o înțelegere istorică – o promisiune care, în realitate, n-a fost niciodată scrisă. Sub pretextul „niciun centimetru spre Est”, Vladimir Putin a justificat invazia în Ucraina. Dar cât adevăr este în această narațiune și câtă manipulare? 

După sfârșitul Războiului Rece, mai multe țări europene au optat pentru aderarea la Alianța Nord Atlantică, percepută drept o garanție a securității și eliberării de sub influența Rusiei. La rândul său, Moscova vede extinderea NATO ca o amenințare directă și o „trădare” a promisiunilor Occidentului. Kremlinul a transformat această percepție într-o armă propagandistică, folosind-o pentru a justifica invazia în Ucraina sub pretextul unei așa-zise „măsuri preventive”.

„Procesul extinderii NATO nu are nici o legătură cu modernizarea alianței sau cu asigurarea securității în Europa. Noi avem dreptul să întrebăm deschis: împotriva cui este această extindere?” declara președintele Federației Ruse, Vladimir Putin în 2007. 

„Pasul următor: Ucraina în NATO. Pe noi niciodată nu ne-au întrebat referitor la acest subiect. Practica din ultimele două decenii ne arată că nu există niciun fel de dialog. Nu este treaba voastră, nu vă privește. Noi le spunem: se apropie infrastructura militară de hotarele noastre. Ei ne răspund: nu vă faceți griji. Nu este împotriva voastră”, spunea Putin în 2014. 

„În această ordine se află și promisiunea dată țării noastre, precum că NATO nu se va extinde nici un centimetru către Est. Ne-au mințit. Exprimându-mă într-un limbaj popular, ne-au fraierit”, declara președintele rus în 2022.

„Acum, despre extinderea NATO spre Est. Au promis (americanii). Nici un fel de NATO spre Est. Ne-au zis că nu se vor extinde cu nici un centimetru spre Est. Apoi ce s-a întâmplat? Pe hârtie nu a fost fixat. De aceea s-au extins. Cinci valuri de extindere”, susținea Putin în 2024.

În 1990 sistemul internațional încă era unul bipolar. Lumea era împărțită în două sfere de influență. Partea de Vest se afla sub tutela SUA, iar cea de Est, sub tutela URSS. În acel an au început negocierile privind reunificarea Germaniei, care era împărțită în două. În cadrul unei conversații dintre secretarul de stat al SUA James Baker și Mihail Gorbaciov a fost pronunțată renumita frază „nici un centimetru spre Est”:

„ȘI ultimul punct. NATO reprezintă principalul mecanism prin care se asigură prezența Statelor Unite în Europa. În cazul desființării NATO, un asemenea mecanism nu ar mai exista pe continentul european. Înțelegem că nu numai pentru Uniunea Sovietică, dar și pentru celelalte țări europene, există o importanță strategică în oferirea unor garanții ferme. Dacă SUA își mențin prezența în Germania în cadrul NATO, nici un centimetru din actuala jurisdicție militară a NATO nu se va extinde către Est”, a spus Baker, secretar de Stat al SUA 1989-1992.

Or, discuțiile se refereau la extinderea NATO spre Germania de Est, care la acel moment se afla în lagărul sovietic și nicidecum la Europa de Est. Ulterior, stenogramele conversațiilor au fost discretizate de Washington și sunt acum accesibile publicului larg. Totuși, acestea sunt interpretate diferit, mai ales că nu există garanții scrise în acest sens.

„ -Azi sunt întrebat de ce nu am stabilit printr-un acord ca NATO să nu se extindă cu nici un cenimetru spre Est. În această privință trebuie luat în considerare ca in acel moment existau atât NATO cat și pactul de la Varșovia. Ce ar fi trebuit fixat contractual mai mult? Atunci această problemă nu-și avea rostul. -Deci asta înseamnă ca este un mit afirmația ca Occidentul v-ar fi înșelat în legătură cu expansiunea NATO către Est? -Da, într-adevăr este un mit. Aici presa, dragă presa și-a adus aportul”, declara Mihail Gorbaciov, conducătorul Uniunii Sovietice 1985-1991. 

Există câteva motive solide care explică de ce nu s-au purtat negocieri reale privind extinderea NATO în Europa de Est. În 1990, țările din regiune făceau parte din Organizația Tratatului de la Varșovia, blocul militar condus de URSS. Dar un an mai târziu, atât OTV cât și Uniunea Sovietică au dispărut, prin urmare o discuție la acest subiect devenea de neconceput.

Totodată, dacă ar fi existat negocieri privind extinderea Alianței Nord Atlantice, cu siguranță că ar fi existat și întâlniri între părți, consultări cu statele membre, vizite oficiale reciproce și un act scris care consfințește angajamentele părților. Or, acordurile și promisiunile de acest tip sunt prezentate într-un format oficial și nu se rezumă la discuții informale între doi lideri.

Mai mult, SUA nu ar fi putut să își ia angajamentul ca NATO să nu primească noi membri, deoarece deciziile luate de Alianță reprezintă un consens al tuturor statelor membre. Aderarea la această structură este o decizie liberă a statului, nu una impusă. Aderarea sau ieșirea dintr-o organizație internațională reflectă adevărata suveranitatea a unei țări, lucru ce se regăsește în istoria NATO și a UE.

27 decembrie 2025, ora 14:30

Kievul a fost ținta unui atac masiv cu rachete balistice în noaptea de vineri spre sâmbătă, după ce Rusia a lansat mai multe rachete hipersonice Kinjal, patru rachete balistice Iskander și un grup de rachete de croazieră Kalibr asupra capitalei, au anunțat canalele de monitorizare, potrivit The Kyiv Independent și Hotnews.

Și alte regiuni ale Ucrainei au fost atacate cu rachete și drone sâmbătă dimineață, cu o zi înainte a ceea ce președintele Volodimir Zelenski a catalogat drept o întâlnire-cheie cu omologul său american, Donald Trump, pentru a ajunge la un acord care să pună capăt războiului care durează de aproape patru ani, notează Reuters. Mai multe explozii puternice au fost auzite în capitală, potrivit reporterilor The Kyiv Independent aflați la fața locului, precum și în regiunea Kiev, unde au fost raportate întreruperi de curent în micul oraș Brovary și în zonele înconjurătoare în urma atacurilor. Brovary este situat la aproximativ 20 de kilometri (aproximativ 12 mile) nord-est de Kiev.

În timpul exploziilor din Kiev, unitățile ucrainene de apărare antiaeriană au intrat în acțiune, iar armata a anunțat pe aplicația de mesagerie Telegram că au fost lansate rachete. Forțele aeriene au transmis că dronele rusești țintesc capitala și regiunile din nord-estul și sudul țării. Alerta de raid aerian a rămas în vigoare în capitală aproximativ patru ore după ce a fost anunțată.

Înainte de atacurile din cursul nopții, Zelenski a afirmat că discuțiile sale de duminică din Florida se vor concentra pe teritoriul care va fi controlat de fiecare parte după încetarea luptelor care au început în februarie 2022 odată cu invazia președintelui Vladimir Putin asupra micului vecin al Rusiei, cel mai sângeros conflict din Europa de după cel de-al Doilea Război Mondial.

Controlul teritoriilor

Moscova nu a făcut niciun comentariu imediat cu privire la aceste atacuri. Joi seară, Rusia a lovit infrastructura energetică ucraineană și a intensificat atacurile asupra regiunii sudice Odessa, locul unde se află principalele porturi maritime ale Ucrainei.

Pe fondul luptelor intense care continuă, chestiunea teritoriilor rămâne principalul obstacol diplomatic. Un proiect de 20 de puncte, în cadrul eforturilor conduse de SUA pentru încheierea unui plan de pace, a fost finalizat în proporție de 90%, le-a spus Zelenski jurnaliștilor, la Kiev. El a spus că un acord privind o garanție de securitate între SUA și Ucraina este aproape gata – un element-cheie după ce garanțiile din anii post-sovietici s-au dovedit a fi fără sens.

„Multe lucruri pot fi decise înainte de Anul Nou”, a afirmat joi Zelenski.

Trump a afirmat că Statele Unite sunt forța motrice din spatele acestui proces.

„Nu are nimic până nu aprob eu”, a declarat Trump, pentru Politico. „Așa că vom vedea ce are.”

Zelenski a precizat, pentru publicația americană Axios, că SUA au oferit un acord pe 15 ani privind garanțiile de securitate, cu posibilitate de reînnoire, dar Kievul dorea un acord pe termen mai lung, cu prevederi juridice obligatorii, pentru a se proteja împotriva unei noi agresiuni din partea Rusiei.

Trump a mai spus că este convins că întâlnirea de duminică, de la Mar-a-Lago, în Florida, va decurge bine. El a mai spus că se așteaptă să discute și cu președintele rus Vladimri Putin „în curând, cât de mult voi dori”.

Alte puncte fierbinți ale negocierilor

În afară de chestiunile teritoriale, un punct critic în negocieri îl reprezintă controlul asupra centralei nucleare de la Zaporojie, cea mai mare din Europa, ocupată de forțele ruse în primele săptămâni ale războiului. Moscova cere Ucrainei să se retragă din zonele din regiunea estică a Donețkului pe care trupele ruse nu au reușit să le ocupe în încercarea lor de a cuceri întreaga provincie Donbas, care include și regiunea Luhansk.

Kievul dorește încetarea luptelor pe liniile actuale de front. Conform unui compromis propus de SUA, ar fi creată o zonă economică liberă dacă Ucraina ar părăsi părți din regiunea Donețk, deși detaliile nu au fost încă stabilite.

Axios l-a citat pe Zelenski spunând că, dacă nu va reuși să convingă SUA să susțină poziția „fermă” a Ucrainei în ceea ce privește problema teritoriului, este dispus să supună planul în 20 de puncte unui referendum, cu condiția ca Rusia să accepte un armistițiu de 60 de zile pentru a permite Ucrainei să se pregătească și să organizeze votul. El a spus că dorește să se exercite o presiune mai mare asupra Rusiei.

Vice-ministrul rus de externe, Serghei Riabkov, a declarat că versiunea Kievului asupra planului în 20 de puncte diferă de cea discutată de Rusia cu SUA, potrivit agenției de știri Interfax-Rusia. Cu toate acestea, el și-a exprimat optimismul că lucrurile au ajuns la un „punct de cotitură” în căutarea unei soluții.

Consilierul pentru politică externă al lui Putin, Iuri Ușakov, a discutat cu membri ai administrației Trump după ce Moscova a primit propunerile SUA privind noua versiune a planului de pace, a anunțat Kremlinul vineri. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, nu a dezvăluit însă cum a evaluat Moscova documentele.