Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a încheiat etapa de depunere a dosarelor pentru concursul privind selectarea noului procuror-șef al Procuraturii Anticorupție (PA). Până la termenul-limită, 5 mai 2025, au fost înregistrate două candidaturi: Marcel Dumbravan și Octavian Iachimovschi.
Următoarea fază presupune examinarea dosarelor de către o comisie specială instituită de CSP. Aceasta va decide, în ședință închisă, dacă aspiranții îndeplinesc condițiile legale. Candidații admiși vor susține ulterior și un interviu public, iar lista finală va fi publicată pe site-ul CSP.
Cine sunt candidații
Marcel Dumbravan ocupă în prezent funcția de procuror-șef interimar al PA, fiind desemnat de CSP în martie 2025, după demisia Veronicăi Dragalin. După numire, acesta s-a angajat să prevină întârzierile în investigarea cazurilor și să obțină rezultate vizibile în lupta cu corupția.
Conform CV-ului, Marcel Dumbrăvan activează în sistemul procuraturii din anul 2005, când și-a început cariera ca procuror stagiar în cadrul Procuraturii raionului Florești. Ulterior, a fost numit procuror-interimar, iar apoi procuror titular în aceeași instituție, unde a exercitat urmărirea penală, a apărat ordinea de drept și a reprezentat statul în instanțele de judecată până în anul 2008.
Din ianuarie 2008, Dumbrăvan s-a alăturat Procuraturii Anticorupție, unde timp de peste 13 ani a condus urmăriri penale și a susținut acuzarea în dosare de corupție. În perioada decembrie 2019 – iunie 2021, a deținut funcția de adjunct al procurorului-șef, responsabil de Oficiul Nord al Procuraturii Anticorupție.
La 20 octombrie 2021, a revenit în această funcție de conducere, între timp activând ca procuror în PA. A fost responsabil de organizarea și coordonarea urmăririi penale în dosarele gestionate de Direcția Generală Teritorială Nord a CNA, susținerea acuzării de stat, supervizarea activității procurorilor din subordine, acordarea asistenței metodologice, elaborarea actelor procedurale, respectarea legislației procesual-penale, soluționarea petițiilor și controlul legalității deciziilor adoptate de procurori în cauzele penale aflate în lucru.
Din punct de vedere academic, Marcel Dumbravan este licențiat în Drept Penal la Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți, unde și-a continuat studiile obținând un master în Științe Penale și Criminologie în perioada 2018-2019. A urmat, de asemenea, cursuri de perfecționare profesională la Centrul de Pregătire a Cadrelor Procuraturii în anii 2005-2006. Din 2006, este membru al Asociației Procurorilor pentru Ordine și Dreptate.
De-a lungul carierei sale, a fost distins cu mai multe premii și onoruri, printre care Insigna de piept „Eminent al Procuraturii” (2018) și Insigna de piept „Colaborator de Onoare al Centrului Național Anticorupție” (2015), alături de diplome de onoare și mulțumiri acordate de procurorul general.
Conform declarației sale de avere și interese personale pentru anul 2024, Marcel Dumbravan a obținut un venit anual de circa 503.000 de lei din activitatea sa la Procuratura Generală, echivalentul a aproape 42.000 de lei lunar. Astfel, într-un an, leafa procurorului a crescut cu peste 4.600 de lei.
Iar soția sa a ridicat un salariu total de circa 357.000 de lei, adică aproximativ 30.000 de lei per lună. Familia Dumbravan a mai avut un venit de 1.067 de lei din dobânda la o bancă.
În ceea ce privește bunurile imobile, Dumbravan deține două terenuri intravilane, în valoare totală de peste 16.000 de lei. Unul are 0,1244 ha și l-a dobândit prin donație în 2017, iar altul de 0,1017 ha a fost primit tot prin donație în anul 2000.
Familia Dumbravan mai deține o casă de locuit de 23,3 m², dobândită și ea prin donație în 2000, cu o valoare declarată de 15.000 de lei. Totodată, a declarat două apartamente de 33,4 și, respectiv, 70,6 metri pătrați, cumpărate în 2016 și 2010 cu circa 85.000 și 176.000 de lei.
Pe lângă proprietăți, Dumbravan are un automobil Renault Megane Scenic, fabricat în 2015 și achiziționat în 2019 pentru 185.000 de lei.
În declarația de avere mai sunt indicate și două conturi bancare - unul pe numele soției și altul pe numele lui Marcel Dumbravan, unde sunt păstrați aproximativ 171.000 de lei.
Octavian Iachimovschi, în prezent adjunct interimar al Procuraturii Anticorupție, conduce grupul de lucru pe dosarul „Frauda bancară” și se află la a doua tentativă de a deveni șeful instituției. În 2022, a pierdut competiția în fața Veronicăi Dragalin.
Un an mai târziu, în 2024, a obținut cel mai mare punctaj în concursul pentru funcția de procuror general, dar selecția a fost anulată de Consiliul Superior al Procurorilor din cauza unor „discrepanțe majore” de punctaj. Anterior, invitat la „Cutia Neagră PLUS”, Iachimovschi s-a arătat convins că va trece filtrul integrității etice și financiare.
Iachimovschi și-a început cariera în cadrul Procuraturii Anticorupție pe 14 iunie 2011. În august 2019, Iachimovschi a fost promovat în funcția de adjunct interimar al procurorului-șef al PA, însă mandatul său a fost de scurtă durată: după aproximativ cinci luni, în decembrie 2019, Alexandr Stoianoglo, pe atunci procuror general, l-a suspendat, invocând necesitatea ca Iachimovschi să se concentreze exclusiv pe investigarea dosarului „Frauda bancară”.
Tot în 2019, Iachimoschi a fondat, împreună cu procurorii Dumitru Obadă și Iuri Lealin, Asociația Procurorilor „Pentru ordine și dreptate”. Scopul declarat al acestei organizații profesionale este favorizarea unui dialog constructiv interinstituțional care să contribuie la edificarea unui stat de drept.
Ulterior, în septembrie 2022, pe când conducea echipa de anchetă în același dosar de rezonanță, Iachimovschi a înaintat un demers procurorului general interimar Dumitru, Robu prin care a solicitat numirea unui alt conducător al grupului de urmărire penală, motivând că volumul cauzei depășea resursele disponibile.
În martie 2023, odată cu schimbările din conducerea Procuraturii, Octavian Iachimovschi revine în funcția de șef adjunct interimar al PA, la propunerea procurorului general interimar Ion Munteanu.
Din 2017 este formator și director de modul la Institutul Național al Justiției, implicându-se în instruirea viitorilor juriști. În trecut, a lucrat și ca lector la Universitatea de Studii Europene din Moldova (2009–2011) și ca consultant de proiect pentru Organizația Internațională pentru Migrație (OIM), între noiembrie 2018 și martie 2019.
Iachimovschi este licențiat în drept și are un master în același domeniu la Universitatea de Studii Europene din Moldova (2005–2011). De asemenea, este absolvent al programului de formare pentru candidați la funcția de procuror la Institutul Național al Justiției (2009–2011).
Numele lui Octavian Iachimovschi este legat și de un scandal din anul 2019, când o angajată a unei structuri a Procuraturii ar fi fost violată după o petrecere corporativă. Procedura disciplinară a durat doi ani și Colegiul pentru disciplină și etică și CSP au constatat lipsa vreunei încălcări disciplinare.
Octavian Iachimovschi s-a remarcat în investigarea unuia dintre cele mai răsunătoare dosare de corupție din Republica Moldova - „Frauda bancară”. Sub coordonarea sa, Procuratura Anticorupție l-a pus oficial sub învinuire pe Ilan Șor pe 9 capete de acuzare în acest dosar, în prezent fugarul fiind condamnat definitiv la închisoare. Tot pe parcursul investigației, PA a făcut demersuri pentru extrădarea lui Vladimir Plahotniuc.
De asemenea, Iachimovschi a adus acuzații publice conducerii Băncii Naționale a Moldovei (BNM), susținând că aceasta ar fi tăinuit o parte din serverele celor trei bănci fraudate, ceea ce ar fi tergiversat elucidarea deplină a schemei. În vara anului 2020, la demersul înaintat de Iachimovschi, instanța a dispus sechestrarea bunurilor Victoriabank în valoare de peste 2 miliarde de lei, măsură menită să asigure compensarea pagubelor și să protejeze interesele părții vătămate în dosarul „Frauda bancară”.
Un alt dosar răsunător în activitatea sa îl vizează pe Gheorghe Popa, primul judecător prins în flagrant cu 200 de dolari mită de la un investigator sub acoperire. Octavian Iachimovschi a fost procurorul de caz care, în toamna anului 2013, a organizat și finalizat cu succes reținerea și condamnarea magistratului. Totuși, la 4 ani de la acele percheziții, judecătorul a fost achitat și a revenit în sistem, iar statul a fost obligat să-i plătească peste 700 de mii de lei, în calitate de prejudicii materiale.
Potrivit declarației de avere depuse la Autoritatea Națională de Integritate, Octavian Iachimovschi a obținut, pentru anul 2024, un salariu de circa 445.000 de lei de la Procuratura Generală, adică circa 37.000 de lei per lună. Leafa e mai mare cu peste 5.700 de lei față de anul 2023.
Totodată, Iachimovschi a declarat un venit de circa 92.000 de lei - remunerare pentru activitatea științifică și de cercetară la Centrul de Resurse Juridice, circa 89.000 de lei salariu de la Institutul Național al Justiției și 85 de lei dobânzi de la două bănci.
În plus, procurorul a făcut 56.000 de euro anul trecut după ce a vândut un bun imobil și are diurne de circa 18.000 de lei de la Procuratura Generală și o asociație voluntară de avocați și studenți la drept din Statele Unite.
În declarația de avere sunt indicate și veniturile soției sale de la o agenție de turism - circa 42.000 salariu ca administrator și 40.500 de lei dividende ca fondator.
Familia procurorului locuiește într-o casă de 100,8 metri pătrați, cumpărată în 2020 și care ar valora puțin peste un milion de lei. ZdG scria că imobilul are un etaj și este amplasat în comuna Budești, mun. Chișinău. În declarație mai este trecută și o altă proprietate, parte inseparabilă a casei.
Familia sa mai deține două autoturisme - o Honda Civic, procurată în 2018 cu 87.700 de lei și un Renault Megane Scenic, cumpărat în 2021 cu 6.300 de euro. Valoarea de piață a ultimului automobil este de 8.000 de euro, diferență fiind justificată de „cheltuielile de vămuire, înregistrare și transportare a automobilului în Republica Moldova”.
Octavian Iachimovschi indică și datorii. Acesta are un credit de 890.000 de lei care expiră în 2026 și altul scadent în 2030, în valoare de 140.000 de lei.
TV8.md amintește că pe 20 martie, CSP a inițiat concursul privind selectarea noului procuror-șef al Procuraturii Anticorupție (PA), după demisia Veronicăi Dragalin.
Procuratura Anticorupție a rămas fără procuror-șef, după ce Veronica Dragalin a demisionat din funcție la începutul lunii martie 2025. Ulterior, CSP l-a numit pe Marcel Dumbravan șef interimar la PA.
Președintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova, Ilie Chirtoacă, a declarat pentru TV8 că potrivit legii, după demisia lui Dragalin, procurorul general numește un interimar, iar apoi candidatura este analizată de CSP. Totodată, Consiliul este obligat să inițieze concursul pentru un nou șef al PA în termen de 15 zile de la demisie.
Ilie Chirtoacă ne-a mai spus că concursul pentru șefia PA ar putea fi influențat de proiectul de lege privind lichidarea procuraturilor specializare și crearea PACCO: „Întreaga arhitectură poate fi modificată dacă fuzionează ambele procuraturi”.
Menționăm că proiectul privind lichidarea PA și PCCOCS a fost prezentat, la mijlocul lunii februarie, de deputatul PAS Igor Chiriac. Inițiativa legislativă a fost intens criticată.
Procuratura Generală a avertizat că reorganizarea va afecta anchetele și va cauza blocaje. PA consideră inițiativa un pericol pentru securitatea națională, iar PCCOCS a atras atenția asupra riscurilor transferului procurorilor.
Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a dat aviz negativ proiectului, propunând fuzionarea celor două instituții. Iar Guvernul a emis un aviz critic, subliniind „lacune majore” în forma inițială a proiectului de lege.
Proiectul a fost votat în prima lectură de deputați, dar inclusiv autorul Igor Chiriac a recunoscut că necesită îmbunătățiri. Opoziția a avertizat asupra riscurilor de haos și favorizare a corupției.
Pe lângă criticile instituționale, Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) și Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției (CAPC) au publicat rapoarte detaliate în care contestă atât fundamentarea proiectului, cât și scopurile sale reale.
Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Încurajarea Transparenței Judiciare prin Instrumente Digitale”, implementat de A.O. „Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul National Endowment for Democracy, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicat.
