05 mai 2025, ora 18:01

Cu ocazia celei de-a 80-a aniversare a Zilei Victoriei în Europa la Londra a fost organizată o parada festivă. În premieră, alături de cei 1300 de membri ai forțelor armate ale Marii Britanii, a mărșăluit și un grup de soldați ucraineni. Mii de oameni, cetățeni de rând, veterani, oficiali, dar și membri ai familiei regală au dat start unui șir de evenimente care vor dura patru zile.

Parada militară a pornit în marș pe străzile din Londra după ce faimosul ceas Big Ben a bătut ora 12:00, iar în fața mulțimii și a oficialilor au fost citite extrase din discursul liderului de război și prim-ministru britanic Winston Churchill. 

Cei peste 1300 de membri ai forțelor armate ale Marii Britanii au mărșăluit din fața parlamentului și până la Palatul Buckingham, sub privirile regelui, a reginei Camilla, a prințului William și a soției sale.

Invitații speciali ai evenimentului au fost un grup de soldați ucraineni. Astfel, Marea Britanie a vrut să-și arate sprijinul pentru Kiev. 

Spre seară, familia regală va găzdui apoi aproximativ 50 de veterani la o petrecere cu ceai, în interiorul palatului Buckingham. Astfel, astăzi a fost dat startul evenimentelor dedicate celei de-a 80-a aniversări a Zilei Victoriei în Europa.

„Atunci nu toate trupele s-au întors și de aceea suntem triști pentru cei care și-au pierdut persoanele dragi. Ne vom aminti mereu de ei. De asemenea, ne-am simțit extrem de mândri să vedem veteranii veniți aici. I-am văzut cum au mărșăluit pe lângă regele Carol al III-lea și regina sa Camilla, făcându-ne pe toți mândri de Regatul Unit și de forțele noastre militare”.

„Am participat la toate evenimentele organizate în ultimii 60 de ani, inclusiv nunți, înmormântări, încoronări, jubilee ori altele. Vom fi mereu aici. Dar, evident, astăzi este o zi și o atmosferă specială. Dacă te uiți doar la televizor, nu se compară. Nu poți fi martor la acest eveniment, decât dacă vii pentru tine însuți”.

„În această țară avem pace, dar nu o sărbătorim cu adevărat, și ar trebui, pentru că suntem foarte norocoși. Există o mulțime de țări care au multe probleme, iar noi nu avem asta. Știți, motivul pentru care suntem aici este pentru a sărbători asta”.

Guvernul britanic a planificat o serie de evenimente în perioada premergătoare aniversării capitulării necondiționate a Germaniei naziste, care a intrat în vigoare la 8 mai 1945. Ziua este sărbătorită în jurul acestei date în multe țări, inclusiv Franța și Statele Unite, pe când rușii marchează Ziua Victoriei pe data de 9 mai. 

27 decembrie 2025, ora 15:30

Centrala nucleară de la Zaporojie, cea mai mare din Europa, este unul dintre punctele pricipale de discuție în planul de pace al președintelui SUA Donald Trump de a pune capăt războiului dintre Rusia și Ucraina. Subiectul se regăsește și în cele 20 de puncte ale planului anunțat recent de către președintele Ucrainei Volodimir Zelenski, scrie Reuters și Hotnews.

Rusia a preluat controlul centralei în martie 2022 și a anunțat planuri de conectare a ei la rețeaua sa de energie electrică. Acum centrala este administrară de compania de stat Rosatom.

Trei propuneri diferite pentru viitorul centralei

Zelenki a menționat recent că partea americană a propus operarea comună trilaterală a centralei, cu un șef desemnat de americani. Contrapropunerea ucraineană se referă o gestionarea ucraineano-americană, SUA urmând să aibă dreptul de a decide cum este utilizată jumătate din energia produsă. Potrivit ziarului Kommersant, și Rusia ia în calcul o gestionare în comun cu americanii a centralei.

Centrala este amplasată în Enerhodar, pe malurile fluviului Nipru și aproape de barajul Kahovka, la 550 km sud-este de capitala Kiev. Centrala de la Zaporojie are șase reactoare de producție sovietică, toate construite în anii 80, deși au început să producă energie abia la mijlocul anilor 90, după prăbușirea Uniunii Sovietice. Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), capacitatea totală este 5,7 gigawați.

Patru din cele șase reactoare nu mai utilizează combustibil nuclear rusesc, preferând să recurgă la cel furnizat de compania americană Westinghouse.

După ce Rusia a preluat controlului, a închis cinci din cele șase reactoare, iar ultimul a încetat să mai producă electricitate în septembrie 2022. În 2025, Rosatom a spus că este pregătită să înapoieze Statelor Unite materialul radioactiv folosit. Potrivit conducerii rusești a centralei, cele șase reactoare sunt închise „la rece”.

Rusia și Ucraina s-au acuzat reciproc de atacuri asupra centralei nucleare și de avarierea liniilor de alimentare cu energie electrică a centralei..

Echipamentul centralei este alimentat cu electricitate furnizată de Ucraina. În ultimii patru ani, alimentarea a fost întreruptă de cel puțin 11 ori din cauza avarierii liniilor electrice, astel că centrala a trebuit să recurgă la generatoare diesel pentru situații de urgență, astfel încât reactoarele să răcite în continuare.

Directorul general al AIEA Rafael Grossi susține că luptele purtate în jurul unei centrale nucleare periclitează constant siguranța nucleară.

Defiicit de energie și în Ucraina, și în Rusia

Rusia a pregătit repornirea centralei dar spune că operațiunea depinde de situația din zonă. Aleksei Lihaciov, șeful Rosatom, nu a explus ca o parte din energia produsă să fie furnizată Ucrainei.

Oleksandr Harcenko, director la Centrul de Cercetare în Energie din Kiev, afrimă că Moscova intenționa să folosească centrala pentru a acoperi o mare parte din deficitul de energie al Rusiei în zona de sud. „De asta se luptă atât de mult pentru centrală”, spune Harcenko.

Luna aceasta, Serviciul Federal Rus pentru Supraveghere de Mediu, Tehnologică și Nucleară a acordat licența pentru operare a reactorului nr.1, un pas important pentru repornirea reactorului. Ministerul ucrainean al Energiei consideră decizia ca ilegală și iresponsabilă, din cauza riscului unui accident nuclear.

Rusia bombardează de luni bune infrastructura energetică a Ucrainei, iar unele regiuni s-au confruntat cu episoade de blackout de la începutul iernii. Analiștii estimează deficitul de generare al Ucrianei la 4 gigawați, echivalentul capacității a patru din reactoarele de la Zaporojie.

Harcenko crede că Ucraina ar avea nevoie de 5-7 ani să construiască capacitatea de generare necesară pentru a compensa pierderea centralei de la Zaporojie.

Problema răcirii reactoarelor

Și în cazul în care ar recâștiga controlul asupra centralei, ar dura doi-trei ani evaluarea stării centralei și alți trei ani pentru a o readuce la capacitate operațională maximă. Compania ucraineană Energoatom a precizat că Ucraina nu cunoaște starea reală a centralei în momentul de față.

Pe termen lung, rămâne nerezolvată problema resurselor de apă necesare pentru a răci reactoarele, după ce marele baraj de la Kahovka a fost aruncat în aer în 2023, distrugând astfel rezervorul care asigura necesarul de apă al centralei.

Pe lângă reactoare, mai există și rezervoare cu combustibil nuclear uzat care, fără o alimentară cu apă constantă, duce la evaporarea apei și creșterea temperaturii, cu risc de incendiu ridicat. De altfel, o scăpare de hidrogen la un rezervor cu combustibil uzat a provocat o explozie la centrala nucleară de la Fukushima din 2011.

Energoatom spune că nivelul rezervorului de răcire al centralei de la Zaporojie a scăzut cu mai bine de 15%, adică trei metri, de la distrugerea barajului, și continuă să scadă. Anterior, oficiali ucraineani au spus că rezervele de apă disponibile pot fi suficiente pentru exploatarea unui reactor, maxim două.