06 mai 2025, ora 15:40

Un nou dosar penal privind coruperea electorală în cadrul alegerilor prezidențiale și referendumului din toamna anului 2024, a fost trimis în judecată. Suspecții sunt 9 persoane din raionul Edineț, cu vârste cuprinse între 30 și 56 de ani, printre care femei cu studii medii, un poștaș, un fost primar și două persoane cu funcții de conducere într-un partid neconstituțional.

Potrivit unui comunicat al Procuraturii Generale, inculpații ar fi influențat alegătorii să voteze „Nu” la întrebarea privind integrarea Moldovei în Uniunea Europeană, precum și să sprijine doi candidați prezidențiali susținuți de un partid neconstituțional, precum și de două formațiuni politice afiliate acestuia.

În acest sens, persoanele învinuite ar fi beneficiat de sprijinul unor simpatizanți ai unui bloc electoral și ar fi organizat inclusiv o deplasare la Moscova pentru peste 25 de persoane din raionul Edineț, cu vârste cuprinse între 22 și 71 de ani, oferindu-le zbor, cazare, alimentație gratuită și achitarea pașaportului. În cadrul vizitei, participanții ar fi fost îndemnați, inclusiv de către condamnatul Ilan Șor, să voteze împotriva candidatului pro-european și să respingă integrarea europeană a țării în cadrul referendumului.

Conform probelor acuzației, unele persoane ar fi primit la Moscova bani în numerar, câte 10.000 de ruble rusești și 150 de dolari americani. Totodată, pentru a influența alegătorii, învinuiții le-ar fi promis sume între 1.000 și 3.000 de lei moldovenești, iar unora le-ar fi oferit deja banii.

Comunicarea s-ar fi realizat prin aplicația Telegram, unde, după fotografierea buletinelor de identitate, alegătorilor le era instalat un „chat-bot”. Într-un caz, această procedură a fost realizată chiar de către un fost primar al unei localități din Edineț.

Peste 10 persoane vizate de tentativele de corupere s-au adresat autorităților și au oferit informații relevante despre faptele anchetate.

Conform Codului penal, coruperea alegătorilor se pedepsește cu amendă de până la 57.500 de lei sau cu închisoare de până la 5 ani. În prezent, la solicitarea Procuraturii Edineț, inculpații au interdicția de a părăsi țara.

În total, Procuratura investighează peste 150 de persoane în dosare privind coruperea alegătorilor și finanțarea ilegală a partidelor, majoritatea din regiunile de Nord și Centru al țării. Până acum, peste 70 de persoane au fost deja trimise în judecată, iar unele cazuri s-au soldat cu condamnări, inclusiv a unui deputat condamnat la 12 ani de închisoare și amendă de 500.000 de lei.

27 decembrie 2025, ora 14:00

Tinerii din Republica Moldova se bucură de o calitate a vieții în creștere. Cel puțin asta arată clasamentul Youth Progress Index 2025, realizat de Forumul European al Tineretului, potrivit căruia, țara noastră se situează pe locul 52 din 169 de state analizate. Mai mult, Moldova ocupă poziția a cincea la nivel global între țările care au depășit nivelul de performanță așteptat în raport cu dezvoltarea lor economică. Cu un scor de 74,1 puncte din 100, Republica Moldova se află printre cele mai bine poziționate state din regiune în ceea ce privește calitatea vieții tinerilor.

Youth Progress Index este una dintre cele mai complexe analize la nivel mondial a calității vieții și a respectării drepturilor în rândul tinerilor. Bazat pe metodologia Social Progress Index, acesta le permite autorităților publice și organizațiilor societății civile să identifice obstacolele cu care se confruntă tinerii, să le consolideze drepturile și să creeze condițiile necesare pentru ca aceștia să se dezvolte. 

În acest an, indexul a analizat datele a aproximativ trei miliarde de tineri din 169 de țări și a folosit peste 60 de indicatori sociali și de mediu. Clasamentul poziționează fiecare țară pe o scară de la cele mai slabe rezultate posibile- 0 puncte , la cele mai bune- cu 100 puncte. Țara noastră a obținut un total de 74,1 puncte. 

La categoria „Nevoi de Bază”, Republica Moldova a acumulat un scor de 83,28 puncte, considerat „ în limitele așteptărilor”. Categoria include locuințele, nutriția și îngrijirea medicală, dar și siguranța. La „fundamentele bunăstării”- din care face parte educația de bază, informații și comunicații, dar și calitatea mediului, țara noastră a acumulat 77,08 puncte, scor catalogat „ peste nivelul așteptărilor”. 

La ultima categorie, „oportunitate”, caracterizată prin dreptul la exprimare, societate incluzivă, dar și educația avansată, Moldova a acumulat 61,94 puncte, considerate „în limitele așteptărilor”.

Tinerii din Chișinău spun că sunt de acord cu acest clasament și consideră că oportunitățile apar atunci când există perseverență și dorință de muncă.

„Îmi găsesc oportunități și joburi foarte bune chiar pentru meseria pe care o studiez acum.- Ce domeniu studiați? - Tehnologii alimentare”.

„Fac Universitatea de Stat și sunt oportunități foarte multe, în Republica Moldova. - Ce domeniu studiezi? - Relații internaționale, există perspectivă, doar dorință să fie”. 

Problema este că majoritatea își dorește funcții înalte din start, uitând că, înainte de toate, este necesar de a acumula experiență.

„E cazul să nu visăm la furtuni. Începem cu un job, probabil, cu o funcție mai mică, deși nu sună bine acest lucru, dar să creștem într-o companie, într-o instituție, și sunt sigură că principiul meritocrației nu se va lăsa așteptat în acest caz”.

Totuși, mulți își văd viitorul peste hotare. Dacă la Chișinău oportunități sunt mai multe, în mediul rural, acestea sunt aproape inexistente.

„Eu am terminat facultatea de Terapie Ocupațională, este o terapie pentru oamenii cu dezabilități și ideea e că, în Moldova, așa ceva nici nu există. E mult mai dezvoltat pe partea asta în România decât aici”.

„În Chișinău mai este, dar așa prin suburbii, sau prin sate nu cred că tineretul are cum să se dezvolte”. 

„De la nouă mii în sus, plus minus, depinde. Dar în calitate de student, la cămin, nouă-zece mii e suficient”.

În clasamentul general, pe primele cinci locuri se poziționează: Norvegia, Danemarca, Finlanda, Islanda și Suedia. Pe de altă parte, țări precum Sudanul de Sud, Ciad, Afganistan sau Somalia au înregistrat cele mai mici scoruri în clasamentul Youth Progress Index. Țara vecină, România, se află pe locul 45, poziție mai bună decât a noastră, în timp ce Ucraina, aflată de aproape patru ani în război, se situează mai jos în clasament, pe locul 64. În topul țărilor care au depășit performanțele anticipate, țara noastră a ocupat locul 5, fiind depășită de Finlanda, Letonia, Costa Rica și Barbados.