Breaking news/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 1732: Dronă în Moldova, alertă NATO, atac devastator și pariu iresponsabil. „Putin e ucigaș cu sânge rece”

/VIDEO/ Cine este George Simion: Profilul candidatului din turul II de alegeri prezidențiale în România

George Simion
06 mai 2025, ora 14:15

George Simion este politicianul care a redeschis drumul curentului suveranist din politica românească, după un deceniu de acalmie. După 5 ani ca lider al unui partid parlamentar, un eșec major la prezidențialele de anul trecut și multe scandaluri cu tentă extremistă, George Simion s-a strecurat printre acuzații și controverse. Și chiar dacă acum joacă rolul unui salvator de rezervă, candidează din nou pentru funcția de președinte al României. 

Dar cine este de fapt George Simion, dincolo de rolul de moștenitor al lui Călin Georgescu, pe care încearcă să și-l atribuie și ce idei răzbat din biografia sa de băiat de galerie transformat în activist și mai apoi în politician cu ambiții de lider al mișcării suveraniste? Toate - în portretul de candidat realizat de Recorder.

„Salutare, dragi prieteni, acum că am terminat bătălia pentru Primăria Chișinăului și Dodon nu a reușit să ne înfrângă, e timpul să mergem în continuare pe calea noastră”,  este primul material video postat de George Simion pe pagina sa de Facebook în anul 2018, a primit doar 146 de like-uri. 

Primii pași în politică

Nimic nu anunța că va intra în politică sau că mesajele lui de pe social media vor ajunge în curând la milioane de oameni. Simion avea însă un plan. Iar primul pas a fost să candideze la alegerile europarlamentare din primăvara anului 2019. 

Simion avea la acel moment 32 de ani, o diplomă de licență în economie, un masterat în istorie, dar nici o ocupație stabilă. Lansase la un moment dat un magazin online de haine și fusese angajat pe o poziție neclară la firma lui Marius Lulea, cel care avea să devină, ulterior, secretarul general al partidului AUR. 

„- Vreau să vă întreb ce ați muncit la viața dumneavoastră. - Vă mulțumesc de întrebare, eu am avut parte de muncă, am dat BAC-ul la timp, am făcut o facultate, un masterat. Imediat după ce am terminat acel masterat, am lucrat ca director de marketing într-o firmă de proiectare și construcții. - Singurul dumneavoastră job a fost director de marketing timp de 8 ani la firma domnului Lulea, care este colegul dumneavoastră de partid? - Partidul a apărut în 2019 în viața noastră, după cum vedeți sunt un om capabil. - Ce experiență aveați să fiți director de marketing? - Păi am avut un magazin online și după aia un magazin fizic, am avut firma mea. - Ce tip de magazin? - Un magazin de haine”.

George Simion intra în 2019 în politică, fără vreo experiență profesională concretă, după o perioadă în care s-a manifestat mai degrabă ca protestatar cu idei naționaliste. Patriotismul, avea să spună mai târziu, i-ar fi fost inspirat de bunicii care l-au crescut în satul Răchitosu din Județul Vrancea.

Familia lui George Simion

Despre familia lui George Simion nu s-a vorbit prea mult, mama sa este de profesie economist, iar despre tatăl lui, presa a relatat că a fost condamnat în 2019 la o amendă penală pentru ultraj, după ce a lovit mai mulți polițiști.

„Mama ținea contabilitatea la mai multe firme. Tata a lucrat la Banca Română de Dezvoltare, era inspector până să vină francezii. Când au venit francezii, au făcut o epurare din asta - cine era peste o anumită vârstă, nu mai corespundea și au fost eliberați”.

George Simion are și o soră judecătoare la Curtea de Apel București. Tot judecătoare este și mătușa lui, care a apărut într-un film electoral. Soțul acesteia, Georgel Bădiu, e fost șef al Serviciului cercetări penale din Inspectoratul de Poliție al județului Vrancea și a candidat pe listele AUR la alegerile parlamentare. 

Unchiul lui George Simion e deja la al doilea mandat de deputat și a condus filiala AUR Vrancea până în luna martie, când nepotul l-a demis în urma unui conflict în familie. 

Activismul din liceu și ideologia naționalistă

Încă din perioada liceului, Simion a început să se afișeze ca activist. O fotografie din 2004 îl surprinde la 17 ani, ținând un banner cu un mesaj antiexploatarea aurului de la Roșia Montană în timpul primei ediții a Festivalului Fânfest. Promotor încă de pe atunci al naționalismului, Simion organiza concerte de hip hop și compunea chiar versuri pentru melodii cu mesaj patriotic.

În 2006 a fondat „Noii Golani”, un grup de activiști care orbitau în jurul Asociației 21 decembrie, condusă de revoluționarul Doru Mărieș. „Noii Golani” au organizat la începutul anilor 2000 mai multe acțiuni a căror țintă principală era Ion Iliescu. 

Între timp, grupul a lansat o inițiativă civică unionistă sub sloganurile „Basarabia, pământ românesc” și „Basarabia e România”. Mișcarea a devenit Platforma Acțiunea 2012, prin care Simion a militat pentru unirea Republicii Moldova cu România. Pentru a se promova, a renunțat la nevoie la imaginea de om antisistem, luând parte inclusiv la evenimente dedicate unionismului, alături de fostul președinte Traian Băsescu.

Interdicția de a intra pe stadioane

Dincolo de proteste, George Simion a dus mesajele din stradă la meciurile echipei naționale de fotbal. A contribuit la formarea grupărilor Ultras, Honor et Patria și Uniți sub tricolor, a editat prima revistă a ultrașilor români și a intrat în repetate rânduri în conflict cu jandarmeria. În 2011, i-a fost interzisă intrarea pe stadioane pentru 6 luni, în urma afișării unor bannere la meciul România-Bosnia Herțegovina, despre care autoritățile au spus că au dus la incitarea suporterilor bosniaci.

„Am luat amenzi din cauza excesului de zel al forțelor de ordine pe stadioane, dar nu pentru motive de huliganism, ci pentru motive de libertate de exprimare la un steaua dinamo când a existat o intervenție a forțelor de ordine, când mi-am luat câteva pulane din alea pe spate din partea jandarmilor”.

Interzis în Moldova și Ucraina

Din perioada de activism al lui George Simion rămân însă multe semne de întrebare legate de modul în care o parte din activitățile sale au fost sprijinite. Pentru acțiunile sale din Republica Moldova și din Ucraina, Simion a fost declarat indezirabil în ambele state și a fost acuzat inclusiv de legături cu serviciile secrete rusești.

„Fiind deputat, am mers, am avut o întâlnire cu directorul de la SIS și el mi-a spus: George Simion este monitorizat de mulți ani. În 2011, George Simion, la Cernăuți s-a întâlnit cu rezidentul FSB. Ceea ce a făcut George Simion, când a venit la Chișinău, a confirmat de altfel argumentele propagandei rusești”, declara fostul ministru al Apărării din Republica Moldova, Anatol Șalaru.

„Nu există imagini. Deci nu nu există imagini cu mine. - Sunteți agent rus sau nu? - Nu, dumneavoastră sunteți agent american?”, spunea George Simion.

Formarea AUR și ascensiunea în politică

În 2019, Simion pășea pe scena politică mare. George Simion candida ca independent la alegerile europarlamentare sub sloganul „România Mare în Europa” și afișa deja culorile partidului AUR, neînființat încă, la pachet cu o atitudine populistă.

A ratat intrarea în Parlamentul European, însă un eveniment petrecut la scurt timp de la alegerile europarlamentare a fost un semnal că nu plănuia să renunțe la politică și că intenționa să acționeze radical. Pe 6 iunie 2019, un grup de români a luat cu asalt cimitirul eroilor din Valea Uzului, aflat la granița dintre județele Bacău și Harghita, unde s-au îmbrâncit cu jandarmii și etnicii maghiari din zonă. Motivul - apariția unor știri din care reieșea că o parte din crucile românilor au fost acoperite cu saci de gunoi. Printre cei care au organizat și au participat la descinderea românilor s-au aflat câteva grupuri cu idei neolegionare și George Simion.

Șapte luni mai târziu, Simion a lansat oficial Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), un partid ridicat pe fundația a ceea ce el numea o mișcare de la firul ierbii.

Popularitatea partidului a explodat în timpul pandemiei de coronavirus. În timp ce spitalele erau în pragul colapsului și autoritățile impuneau măsuri de izolare, Simion a văzut o oportunitate de promovare politică și a traversat țara cu un autocar inscripționat cu simbolurile noii formațiuni AUR. Într-o Românie sătulă de restricții și plină de teorii ale conspirației, planul lui Simion a funcționat.

AUR a obținut 9% la alegerile parlamentare din iarna anului 2020 și a devenit prima forță politică de extremă dreapta, cu un consistent sprijin popular de la ieșirea de pe scena politică a Partidului România Mare.

Controversele și tactica radicală

Dincolo de imaginea de salvator pe care și-o construise pe Facebook, aveau să iasă repede la iveală oportunismul și superficialitatea cu care George Simion își forțase intrarea în politica mare. În dorința de a-și construi repede un partid, acesta acceptase în AUR pe aproape oricine, iar presa descoperea că pe listele sale intraseră în Parlament foști militari care au tras la revoluție, oameni cu probleme penale și personaje cu vederi antisemite sau neolegionare. Simion a început să dea explicații pe un ton defensiv despre asocierea partidului cu personaje controversate.

Deși uneori a încercat să proiecteze o imagine de om politic echilibrat, George Simion a acționat radical pe tot parcursul primului său mandat de parlamentar. Toate aceste derapaje au fost filmate și promovate de Simion pe social media, pentru că aduceau like-uri și voturi, conflictul a devenit strategie politică. 

„- Sunteți un om violent? - Cu siguranță sunt un om care se revoltă când vede nedreptate, dar ca majoritatea românilor, nu sunt violent. - Credeți că ați putea cu acest temperament al dumneavoastră să se întâmple așa ceva și la un summit NATO sau la Consiliul Europei, să scoateți telefonul să faceți un live pe Facebook, de exemplu? - Dacă e nevoie să iau atitudine când vine vorba de interesele românilor, o să fac”.

La fel ca pe social media, în Parlament, Simion a căutat mai degrabă să atragă atenția și să-și sporească popularitatea decât să propună soluții pentru problemele reale din societate. Inițiativele legislative ale AUR au țintit mai ales mediile unde teoriile conspirației, ultranaționalismul și antieuropenismul prinseseră deja rădăcini.

Parlamentarii AUR au propus, de exemplu, interzicerea utilizării insectelor în alimentația umană, pornind de la zvonul că Uniunea Europeană va introduce astfel de alimente. S-au preocupat de modificarea stemei și a sigiliului României sau au votat împotriva proiectului de lege prin care armata poate doborî dronele care intră în spațiul aerian al țării, aliniindu-se curentului prorus, care susține că țările europene nu ar trebui să intervină în conflictul cu Ucraina.

Discursurile antisistem ale lui George Simion au fost adesea în contradicție cu activitatea politică a propriului partid. La alegerile de anul trecut, de exemplu, Simion a încurajat acceptarea pe listele AUR a unor candidați traseiști care veneau din partide tradiționale.

Neobosit în promovarea online, George Simion s-a aflat într-o continuă campanie electorală, chiar și în anii în care nu au fost alegeri, întreținând o permanentă stare de alertă prin mitinguri și proteste.

Căsătoria ca eveniment politic

În august 2022, George Simion și-a transformat nunta, eveniment încărcat de simbolistică naționalistă, într-un maraton mediatic. S-a căsătorit cu Ilinca Munteanu, o tânără în vârstă de 26 de ani, care predă educație socială într-o școală, în cadrul unei ceremonii uriașe care a adus aminte de nunta organizată în 1924 de Corneliu Zelea Codreanu, liderul mișcării legionare.

După nașterea primului copil al cuplului Simion, familia tradițională, pilon al ideologiei AUR, a devenit o idee centrală în promovarea electorală.

Confruntat cu critici constante și chiar cu reacții internaționale, Simion a încercat în timp să disocieze AUR de eticheta de partid extremist. S-a dezis inclusiv de unii parlamentari de pe listele AUR, cum e Diana Șoșoacă. Deși în perioada pandemiei, când partidul era în căutare de popularitate, nu s-a arătat deloc deranjat de asociere. În urma conflictului Șoșoacă-Simion s-a ajuns la scene halucinante în Parlament.

La începutul campaniei electorale pentru prezidențiale de anul trecut, Simion se număra printre favoriți.

„Cred că mă diferențiază faptul că sunt asumat. Când e vorba de a spune niște adevăruri, le spun. Dacă sunt un om care merg la biserică, merg la biserică, nu mă duc la concerte care au tente sataniste”.

Simion la alegerile din 2024

AUR obținuse deja peste 14% la alegerile europarlamentare, pe fondul unui discurs conservator și antieuropean.

Pentru a-și crește capitalul electoral, Simion a adoptat un ton moderat în interviuri, organizând însă în paralel acțiuni populiste la firul ierbii. A mers prin țară cu o caravană medicală care oferea consultații gratuite, a promis locuințe la preț de chilipir pentru toți românii, a folosit electoral drama locuitorilor afectați de inundațiile de la Pechea.

Relațiile externe și lobby-ul american

Pe plan extern, Simion a încercat în mod constant să se lipească de lideri suveraniști, aflați la putere în alte state: „În ultimele zile, prin twitterurile făcute de Elon Musk, prin discursul lui JD Vance, lucrurile se schimbă, fiți alături de noi”.

În această campanie electorală, presa a dezvăluit că încercările lui Simion de a-și face imagine pe plan internațional au trecut la un alt nivel. Un document înregistrat pe site-ul Departamentului de Justiție din Statele Unite arată că partidul AUR a negociat o înțelegere cu o firmă de lobby de peste ocean, care intermediază întâlniri cu politicieni și interviuri cu influenceri din zona suveranistă americană. Conform aceluiași document, suma solicitată de lobiștii americani în schimbul unor astfel de servicii a fost de un 1,5 milioane de dolari, însă George Simion a negat că ar fi plătit acești bani. 

Reprezentanta partidului AUR la negocierile cu firma americană este Medeea Cristina Petrescu, director de comunicare al Fraților Andrew și Tristan Tate, iar co-fondator al firmei americane de lobby este George Barna, un fost șef de cabinet al lui Benjamin Netanyahu și asociat al lui Arthur J. Finkelstein, consultantul american care a creat conspirația Soros. 

George Simion a vizitat recent Statele Unite ale Americii, unde în cadrul unui interviu cu Steve Bannon, ideolog al extremei drepte americane și fost strateg politic al lui Donald Trump, a declarat că se teme că va fi asasinat.

Eșecul prezidențial și schimbarea de strategie

Ca și acum, George Simion era considerat unul dintre favoriți la prezidențiale de anul trecut, însă a înregistrat un eșec lamentabil, clasându-se abia pe locul al 4-lea. Cu 5% sub scorul obținut de propriul partid la alegerile parlamentare, și-a reconfigurat încă o dată discursul și s-a poziționat ca susținător al lui Călin Georgescu.

Relația sa cu Georgescu este, de altfel, imaginea fidelă a atitudinii duplicitare pe care Simion s-a bazat în cariera politică. În 2020, la scurt timp după ce a intrat în Parlament, AUR l-a propus pe Georgescu pentru funcția de prim-ministru, după ce acesta a început să capete notorietate în anumite cercuri suveraniste.

Conflictul cu Georgescu și schimbarea de poziție

Imaginea lui Georgescu, la acel moment un cvasinecunoscut, servea ideii că partidul poate atrage și tehnocrați. Doi ani mai târziu, Simion a luat distanță de Georgescu, după ce acesta i-a numit eroi pe Ion Antonescu și pe Corneliu Zelea Codreanu.

„- Domnul Georgescu are în mod evident niște niște simpatii legionare, așa cum și dumneavoastră ați spus mai devreme. - Eu nu le am și eu nu vreau să fiu asociat cu atitudini antisemite. - Dacă e în partidul dumneavoastră cineva cu simpatii legionare, nu sunteți în aceeași oală? - Știți cum, cine se aseamănă, noi suntem o alianță”, spunea Simion.

„- A fost la un moment dat o conexiune între dumneavoastră și AUR și la un moment dat s-a întrerupt acea conexiune. Cine credeți că este autorul? - Am greșit, am plătit pentru asta. Ce am învățat - cum să fac să mă feresc de ceea ce în cea mai importantă rugăciune Tatăl Nostru spui și ferește-mă, Doamne de cel viclean”, declara Georgescu în 2023.

„Vă întreb sincer, sunteți siguri că George Simion este omul care poate cunoaște România? Sigur, el este cel ales de voi sau a fost ales special pentru voi de PSD?”, spunea Georgescu în 2024.

Conflictul cu Georgescu nu l-a împiedicat însă pe George Simion să-și schimbe atitudinea la 180°, după ce acesta a câștigat primul tur al alegerilor anulate în decembrie de Curtea Constituțională. Brusc, Simion a anunțat că nu va mai candida la prezidențialele de anul acesta și că îl va susține cu toate resursele pe Călin Georgescu.

O lună mai târziu, când candidatura lui Călin Georgescu era respinsă, Simion se răzgândea din nou și a decis să candideze pentru Cotroceni.

În numai câțiva ani, George Simion a trecut de la postura de salvator, care se luptă cu sistemul, la cea de candidat rezervă, care le cere oamenilor să-l voteze doar pentru că altcineva nu poate participa la alegeri.

Convingerile lui George Simion

Deși s-a remarcat mereu prin ușurința cu care își schimbă discursul, am făcut totuși încercarea de a sintetiza pozițiile candidatului George Simion pe unele dintre cele mai importante teme din societatea românească.

  1. Ucraina - împotriva sprijinului acordat țării atacate de Rusia;
  2. Politica externă - suveranist pro-Trump, la nivel declarativ susține și colaborarea cu UE;
  3. Justiție - reînființarea secției speciale de anchetare a magistraților și trecerea la un sistem bazat pe jurați, pe model american;
  4. Servicii secrete - numirea unor antreprenori la conducerea SRI și SIE;
  5. Drepturile minorităților sexuale - promotor al „familiei tradiționale” și al modificării Constituției pe baza acestui concept tradiționalist.

Strategia electorală a lui George Simion

Dincolo de ce declară în interviuri, strategia electorală a lui George Simion a fost una simplă, concentrată pe două direcții: capitalizarea poziției de moștenitor al lui Călin Georgescu și organizarea de proteste menite să alimenteze frustrarea alegătorilor. Cele două s-au contopit în seara deciziei Biroului Electoral Central de anulare a candidaturii lui Călin Georgescu, când Simion a comentat violențele din stradă pe un ton amenințător:

„De asta am și zis, eu de acum la cât de furioasă e lumea, nu îmi pot asuma nimic, pentru că cei care au comis lovitura de stat ar trebui jupuiți în piața publică”.

Simion a continuat apoi cu organizarea de mitinguri de susținere și aniversare pentru Călin Georgescu. Una dintre ideile vehiculate la toate aceste manifestații este reorganizarea turului al doilea al alegerilor de anul trecut, după ce Simion ajunge președinte. Este definiția confuziei care pare să domine electoratul și în același timp, candidatura lui George Simion.

„Suntem alături de Călin Georgescu, nu este lupta unei persoane, ci a întregii națiuni pentru propria sa libertate și pentru viitorul națiunii noastre”.

Troleibuzele Chișinăului au ajuns “în chirie” pentru afacerea-căpușă a unui membru MAN. Din parteneriatul conectat politic la primarul Capitalei, municipalitatea se alege cu bănuți, iar businessmanul – cu milioane. Cum a ajuns un personaj, anterior condamnat penal pentru gestionarea unei fabrici clandestine de țigări, să obțină un contract avantajos cu Regia Transport Electric, aflați, la Cutia Neagră PLUS. Doar la TV8!
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Ambasadorul Ucrainei în Republica Moldova, Paun Rohovei, este invitatul de duminică al emisiunii „Cutia Neagră PLUS”. Cât gaz ar putea Ucraina să livreze Republicii Moldova în această iarnă și la ce preț? Poate Ucraina să ne ajute la detectarea și neutralizarea dronelor rusești? Care este situația reală de pe front și cum vede Kievul soluționarea conflictului transnistrean în actualul context regional? Aflați la Cutia Neagră PLUS de la TV8.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Ce se întâmplă cu fondurile europene dacă Moldova nu reușește să le valorifice la timp? Cum pot influența negocierile de pace din Ucraina și interesele marilor puteri viitorul Republicii Moldova? Ce poate accelera sau întârzia procesul de integrare europeană? Nicu Popescu, emisar special pentru afaceri europene și parteneriate strategice, răspunde la aceste întrebări într-un interviu cu Mariana Rață. Urmăriți Cutia Neagră PLUS, doar la TV8!
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
O afacere dubioasă, în interesul unui consilier MAN, a scos locuitorii din Budești cu furcile la protest. Alesul local a obținut în arendă 6 hectare de teren în centrul satului, contra sumei de 58.000 de lei. Șesul unde sătenii își pășteau animalele se va transforma în aerodrom pentru distracții de lux. Ce alte pagube poate suporta Budeștiul, aflați din investigația Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Judecătorii au intrat în grevă japoneză pentru 30 de zile, purtând banderole albe pe mantii. Magistrații contestă formula de salarizare propusă de Ministerul Finanțelor și cer modificări care să reflecte responsabilitățile și volumul lor de muncă. Dar cât de justificate sunt revendicările, în condițiile în care salariile multor bugetari rămân mici, iar judecătorii din prima instanță câștigă deja zeci de mii de lei? Ce urmăresc magistrații prin acest protest și ce se va întâmpla după cele 30 de zile? De ce judecătorii cer ca toți colegii lor să treacă prin vetting și este pregătit CSM să preia evaluarea internă după aceleași standarde? Cum influențează decizia Curții Constituționale credibilitatea procesului de evaluare și ce soluții există pentru a evita adâncirea crizei de personal din sistemul judecătoresc? Analizăm astăzi la Cutia Neagră PLUS alături de Livia Mitrofan, membră a CSM, Marina Rusu, judecătoare la Judecătoria Chișinău, Octavian Iachimovschi, fost procuror și expert CRJM
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Câți bani intră efectiv în Republica Moldova din investiții străine și de ce marile proiecte industriale întârzie să apară? /Discutăm cu Natalia Bejan, directoarea Agenției de Investiții, despre rezultatele atragerii capitalului străin, obstacolele care îi îndepărtează pe investitori și sectoarele în care Moldova poate deveni competitivă. /Astăzi, la Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Terenuri, case și interese în noi proiecte imobiliare din Trușeni și Durlești. Asta ascunde în spatele său președintele fracțiunii PAS din Consiliul local Durlești. Parteneri de afaceri îi sunt două persoane controversate: un om de afaceri, cercetat penal pentru escrocherii cu terenuri, și o persoană de încredere a fostului deputat democrat Constantin Țuțu. Cum a ajuns consilierul local Oleg Popșoi latifundiar în suburbiile Capitalei? Aflați într-o nouă investigație Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Insecuritate pe cer: De ce dronele survolează teritoriul național, cât de protejate sunt avioanele civile și când devine operațional sprijinul militar european? Milioanele din Call Center-e: Cum au ajuns procurori și ofițeri din INI investigați pentru mită de 400.000 € și cine protejează schemele frauduloase? „Rușii în haine europene”: Cum se schimba tactica de influență a Moscovei și ce face SIS cu atribuțiile extinse pe care le-a primit? Analizăm astăzi la Cutia Neagră PLUS împreună cu președintele comisiei pentru securitate națională, apărare și ordine publică, Lilian Carp
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Salarii și prime nesimțite: Cine încasează sume fabuloase în timp ce companiile se îngroapă în datorii? Cum sunt scoase pe linie moartă simboluri precum Vinăria Ialoveni, AROMA sau Cariera Mileștii Mici? O caracatiță a intereselor în Consiliile de Administrație: Cine sunt oamenii numiți în companiile strategice și ce se întâmplă cu contractele de consultanță din bani externi? Analizăm astăzi la Cutia Neagră PLUS, împreună cu președintele Comisiei parlamentare de anchetă a Întreprinderilor de Stat, Dinu Plîngău.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Scandalul „salariilor nesimțite” la stat a pus pe jar în ultimele luni opinia publică. Statul cu cea mai mare rată a sărăciei din Europa are mai mulți șefi de instituții publice și de întreprinderi de stat cu venituri anuale de peste 1 milion de lei. Cutia Neagră PLUS i-a identificat pe cei mai bine plătiți directori la stat și a aflat unde se ascunde milionul din lefurile lor. În mod surprinzător, salariul lor de funcție este unul modest, milionul se adună însă din prime, bonusuri, sporuri, acordate la discreția Consiliului de Administrare și a conducerii Agenției Proprietății Publice. Unele prime sunt de-a dreptul surprinzătoare. Unii directori de la stat au ridicat ani la rând zeci de mii de lei de Ziua Independenței, Paști, Crăciun și de zilele profesionale.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Ministrul Educației și Cercetării, dar și vicepreședinte al PAS, Dan Perciun este invitatul emisiunii Cutia Neagră PLUS. Discutăm cu vicepreședintele PAS despre: scandalurile de integritate din interiorul partidului; Candidatul PAS la prezidențiale; Când vor avea loc schimbări în conducerea partidului; De ce totuși și-a dat demisia Alexandru Munteanu; Cât timp ar putea rezista Guvernul Tofan și ce condiții i-a pus PAS înainte de învestire; Când exact vor primi profesorii salariile majorate și cum evităm repolitizarea sistemului educational prin programul Restart.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Moldova, la 35 de ani de Independență. TV8 vă aduce o ediție specială din inima evenimentelor, cu parada militară în direct din PMAN, imagini de la fața locului și cele mai importante momente ale zilei.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Cât de independentă este justiția din Republica Moldova? La trei sferturi de mandat al CSM, întrebăm despre vetting, judecătorii anticorupție, dosarele de rezonanță și problemele de integritate din sistem. De ce unele dosare se amână cu lunile? De ce pleacă judecători din cauze importante? Și cât de mult mai influențează politica justiția? Analizăm subiectele la Cutia Neagră PLUS cu membrul CSM Ion Guzun.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
A jurat să muncească pentru bunăstarea poporului, dar s-a făcut el multimilionar. Fostul deputat PAS, Alex Trubca, a devenit în ultimii doi ani un mare investitor imobiliar. Parteneri de afaceri îi sunt alți doi colegi de partid: un ex-deputat și fostul șef al Agenției Proprietății Publice. Dar și doi sponsori ai PAS de la ultimele alegeri. Iar chilipirul a venit de la un rival politic, consilier MAN, partidul primarului Ion Ceban. Trubca și-a extins investițiile și în România. Chiar în această lună așteaptă cheile de la un apartament dintr-un cartier pitoresc din Sibiu.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Scandalul salariilor exagerate din unele companii de stat a readus în prim-plan întrebări despre modul în care este administrată averea statului: de ce unele instituții publice plătesc salarii de 100.000 –160.000 de lei pe lună? Sunt aceste salarii un stimulent pentru performanță sau au devenit sinecuri pentru oameni apropiați puterii? De ce concursurile pentru șefia întreprinderilor de stat sunt deseori criticate ca fiind formale? Cât de eficiente sunt consiliile de administrație? De ce, din sutele de entități cu capital de stat, doar o parte generează profit, iar multe rămân o povară pentru buget? Ce poate schimba reforma anunțată la Agenția Proprietății Publice și comisia parlamentară de anchetă? Discutăm la Cutia Neagră PLUS cu directoarea Ziarului de Gardă, Alina Radu, deputatul Dinu Plângău, membrul Consiliului de Administrație al Energocom, Alexandru Slusari, și directorul Programului „Sectorul public: economie, management și finanțe” din cadrul Expert-Grup, Serghei Merjan.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Scandalurile din ultima perioadă au readus în prim-plan întrebările despre meritocrație, integritate și încrederea în instituțiile statului. După ani de reforme și vetting, cine formează noua generație de procurori și judecători? De ce tot mai puțini tineri aleg această carieră? Ce se întâmplă cu absolvenții INJ după absolvire? Ce filtre există la admiterea în sistem? Cum se asigură meritocrația?
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
#9aniTV8 Ediție specială: Libertatea are nume /29.06.2026
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Cazul MoldATSA ridică semne de întrebare cu privire la modul în care sunt administrate întreprinderile de stat. Cum a ajuns la conducerea unei companii strategice o persoană al cărei CV este contestat și cine verifică, în realitate, integritatea și calificările candidaților pentru funcțiile-cheie? În ediția „Cutia Neagră PLUS”, Mariana Rață discută cu directorul APP, Roman Cojuhari, despre situația de la MoldATSA, salariile și angajările care au stârnit controverse, posibile conflicte de interese, dar și despre problemele din alte întreprinderi de stat.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
De ce unii procurori nu sunt eliminați din sistem, deși Comisia Vetting recomandă nepromovarea lor? Și de ce Parlamentul transferă noi competențe către CNA? /Despre reformele care redesenează sistemul de justiție discutăm astăzi la Cutia Neagră PLUS cu președintele CSP, Dumitru Obadă.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Scandaluri în lanț la vetting și noi controverse în reforma anticorupție. Analizăm astăzi la Cutia Neagră PLUS de ce Consiliul Superior al Procurorilor a respins unele rapoarte ale Comisiei de evaluare? - Cine are dreptate în cazurile care au zguduit sistemul procuraturii? - Și ce impact au aceste dispute asupra credibilității celei mai importante reforme din justiție? În partea a doua, discutăm despre extinderea atribuțiilor CNA și limitarea rolului Procuraturii Anticorupție. - Este aceasta o reformă necesară sau o schimbare care riscă să slăbească lupta cu marea corupție? - Ce așteaptă Uniunea Europeană de la Republica Moldova și cum va arăta sistemul de justiție după vetting? Invitați: Ilie Chirtoaca , președintele CRJM, și Lebedinschi Adrian , deputat PSRM.

Abonează-te la știri pe e-mail

TV8.md este site-ul de știri din Republica Moldova cu noutăți sociale, politice și economice de ultima oră, meteo astăzi, emisiuni, interviuri și investigații.
TiktokFacebookInstagramYoutubeTelegramNotificationsCorruption modal

© 2026 tv8. Preluarea materialelor publicate pe tv8.md este permisă doar cu citarea sursei în primul alineat și prin intermediul unui link activ către pagina articolului.

JTI CertifiedU.S. Embassy MoldovaUniunea EuropeanăAsociația Presei Independente