George Simion este politicianul care a redeschis drumul curentului suveranist din politica românească, după un deceniu de acalmie. După 5 ani ca lider al unui partid parlamentar, un eșec major la prezidențialele de anul trecut și multe scandaluri cu tentă extremistă, George Simion s-a strecurat printre acuzații și controverse. Și chiar dacă acum joacă rolul unui salvator de rezervă, candidează din nou pentru funcția de președinte al României.
Dar cine este de fapt George Simion, dincolo de rolul de moștenitor al lui Călin Georgescu, pe care încearcă să și-l atribuie și ce idei răzbat din biografia sa de băiat de galerie transformat în activist și mai apoi în politician cu ambiții de lider al mișcării suveraniste? Toate - în portretul de candidat realizat de Recorder.
„Salutare, dragi prieteni, acum că am terminat bătălia pentru Primăria Chișinăului și Dodon nu a reușit să ne înfrângă, e timpul să mergem în continuare pe calea noastră”, este primul material video postat de George Simion pe pagina sa de Facebook în anul 2018, a primit doar 146 de like-uri.
Primii pași în politică
Nimic nu anunța că va intra în politică sau că mesajele lui de pe social media vor ajunge în curând la milioane de oameni. Simion avea însă un plan. Iar primul pas a fost să candideze la alegerile europarlamentare din primăvara anului 2019.
Simion avea la acel moment 32 de ani, o diplomă de licență în economie, un masterat în istorie, dar nici o ocupație stabilă. Lansase la un moment dat un magazin online de haine și fusese angajat pe o poziție neclară la firma lui Marius Lulea, cel care avea să devină, ulterior, secretarul general al partidului AUR.
„- Vreau să vă întreb ce ați muncit la viața dumneavoastră. - Vă mulțumesc de întrebare, eu am avut parte de muncă, am dat BAC-ul la timp, am făcut o facultate, un masterat. Imediat după ce am terminat acel masterat, am lucrat ca director de marketing într-o firmă de proiectare și construcții. - Singurul dumneavoastră job a fost director de marketing timp de 8 ani la firma domnului Lulea, care este colegul dumneavoastră de partid? - Partidul a apărut în 2019 în viața noastră, după cum vedeți sunt un om capabil. - Ce experiență aveați să fiți director de marketing? - Păi am avut un magazin online și după aia un magazin fizic, am avut firma mea. - Ce tip de magazin? - Un magazin de haine”.
George Simion intra în 2019 în politică, fără vreo experiență profesională concretă, după o perioadă în care s-a manifestat mai degrabă ca protestatar cu idei naționaliste. Patriotismul, avea să spună mai târziu, i-ar fi fost inspirat de bunicii care l-au crescut în satul Răchitosu din Județul Vrancea.
Familia lui George Simion
Despre familia lui George Simion nu s-a vorbit prea mult, mama sa este de profesie economist, iar despre tatăl lui, presa a relatat că a fost condamnat în 2019 la o amendă penală pentru ultraj, după ce a lovit mai mulți polițiști.
„Mama ținea contabilitatea la mai multe firme. Tata a lucrat la Banca Română de Dezvoltare, era inspector până să vină francezii. Când au venit francezii, au făcut o epurare din asta - cine era peste o anumită vârstă, nu mai corespundea și au fost eliberați”.
George Simion are și o soră judecătoare la Curtea de Apel București. Tot judecătoare este și mătușa lui, care a apărut într-un film electoral. Soțul acesteia, Georgel Bădiu, e fost șef al Serviciului cercetări penale din Inspectoratul de Poliție al județului Vrancea și a candidat pe listele AUR la alegerile parlamentare.
Unchiul lui George Simion e deja la al doilea mandat de deputat și a condus filiala AUR Vrancea până în luna martie, când nepotul l-a demis în urma unui conflict în familie.
Activismul din liceu și ideologia naționalistă
Încă din perioada liceului, Simion a început să se afișeze ca activist. O fotografie din 2004 îl surprinde la 17 ani, ținând un banner cu un mesaj antiexploatarea aurului de la Roșia Montană în timpul primei ediții a Festivalului Fânfest. Promotor încă de pe atunci al naționalismului, Simion organiza concerte de hip hop și compunea chiar versuri pentru melodii cu mesaj patriotic.
În 2006 a fondat „Noii Golani”, un grup de activiști care orbitau în jurul Asociației 21 decembrie, condusă de revoluționarul Doru Mărieș. „Noii Golani” au organizat la începutul anilor 2000 mai multe acțiuni a căror țintă principală era Ion Iliescu.
Între timp, grupul a lansat o inițiativă civică unionistă sub sloganurile „Basarabia, pământ românesc” și „Basarabia e România”. Mișcarea a devenit Platforma Acțiunea 2012, prin care Simion a militat pentru unirea Republicii Moldova cu România. Pentru a se promova, a renunțat la nevoie la imaginea de om antisistem, luând parte inclusiv la evenimente dedicate unionismului, alături de fostul președinte Traian Băsescu.
Interdicția de a intra pe stadioane
Dincolo de proteste, George Simion a dus mesajele din stradă la meciurile echipei naționale de fotbal. A contribuit la formarea grupărilor Ultras, Honor et Patria și Uniți sub tricolor, a editat prima revistă a ultrașilor români și a intrat în repetate rânduri în conflict cu jandarmeria. În 2011, i-a fost interzisă intrarea pe stadioane pentru 6 luni, în urma afișării unor bannere la meciul România-Bosnia Herțegovina, despre care autoritățile au spus că au dus la incitarea suporterilor bosniaci.
„Am luat amenzi din cauza excesului de zel al forțelor de ordine pe stadioane, dar nu pentru motive de huliganism, ci pentru motive de libertate de exprimare la un steaua dinamo când a existat o intervenție a forțelor de ordine, când mi-am luat câteva pulane din alea pe spate din partea jandarmilor”.
Interzis în Moldova și Ucraina
Din perioada de activism al lui George Simion rămân însă multe semne de întrebare legate de modul în care o parte din activitățile sale au fost sprijinite. Pentru acțiunile sale din Republica Moldova și din Ucraina, Simion a fost declarat indezirabil în ambele state și a fost acuzat inclusiv de legături cu serviciile secrete rusești.
„Fiind deputat, am mers, am avut o întâlnire cu directorul de la SIS și el mi-a spus: George Simion este monitorizat de mulți ani. În 2011, George Simion, la Cernăuți s-a întâlnit cu rezidentul FSB. Ceea ce a făcut George Simion, când a venit la Chișinău, a confirmat de altfel argumentele propagandei rusești”, declara fostul ministru al Apărării din Republica Moldova, Anatol Șalaru.
„Nu există imagini. Deci nu nu există imagini cu mine. - Sunteți agent rus sau nu? - Nu, dumneavoastră sunteți agent american?”, spunea George Simion.
Formarea AUR și ascensiunea în politică
În 2019, Simion pășea pe scena politică mare. George Simion candida ca independent la alegerile europarlamentare sub sloganul „România Mare în Europa” și afișa deja culorile partidului AUR, neînființat încă, la pachet cu o atitudine populistă.
A ratat intrarea în Parlamentul European, însă un eveniment petrecut la scurt timp de la alegerile europarlamentare a fost un semnal că nu plănuia să renunțe la politică și că intenționa să acționeze radical. Pe 6 iunie 2019, un grup de români a luat cu asalt cimitirul eroilor din Valea Uzului, aflat la granița dintre județele Bacău și Harghita, unde s-au îmbrâncit cu jandarmii și etnicii maghiari din zonă. Motivul - apariția unor știri din care reieșea că o parte din crucile românilor au fost acoperite cu saci de gunoi. Printre cei care au organizat și au participat la descinderea românilor s-au aflat câteva grupuri cu idei neolegionare și George Simion.
Șapte luni mai târziu, Simion a lansat oficial Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), un partid ridicat pe fundația a ceea ce el numea o mișcare de la firul ierbii.
Popularitatea partidului a explodat în timpul pandemiei de coronavirus. În timp ce spitalele erau în pragul colapsului și autoritățile impuneau măsuri de izolare, Simion a văzut o oportunitate de promovare politică și a traversat țara cu un autocar inscripționat cu simbolurile noii formațiuni AUR. Într-o Românie sătulă de restricții și plină de teorii ale conspirației, planul lui Simion a funcționat.
AUR a obținut 9% la alegerile parlamentare din iarna anului 2020 și a devenit prima forță politică de extremă dreapta, cu un consistent sprijin popular de la ieșirea de pe scena politică a Partidului România Mare.
Controversele și tactica radicală
Dincolo de imaginea de salvator pe care și-o construise pe Facebook, aveau să iasă repede la iveală oportunismul și superficialitatea cu care George Simion își forțase intrarea în politica mare. În dorința de a-și construi repede un partid, acesta acceptase în AUR pe aproape oricine, iar presa descoperea că pe listele sale intraseră în Parlament foști militari care au tras la revoluție, oameni cu probleme penale și personaje cu vederi antisemite sau neolegionare. Simion a început să dea explicații pe un ton defensiv despre asocierea partidului cu personaje controversate.
Deși uneori a încercat să proiecteze o imagine de om politic echilibrat, George Simion a acționat radical pe tot parcursul primului său mandat de parlamentar. Toate aceste derapaje au fost filmate și promovate de Simion pe social media, pentru că aduceau like-uri și voturi, conflictul a devenit strategie politică.
„- Sunteți un om violent? - Cu siguranță sunt un om care se revoltă când vede nedreptate, dar ca majoritatea românilor, nu sunt violent. - Credeți că ați putea cu acest temperament al dumneavoastră să se întâmple așa ceva și la un summit NATO sau la Consiliul Europei, să scoateți telefonul să faceți un live pe Facebook, de exemplu? - Dacă e nevoie să iau atitudine când vine vorba de interesele românilor, o să fac”.
La fel ca pe social media, în Parlament, Simion a căutat mai degrabă să atragă atenția și să-și sporească popularitatea decât să propună soluții pentru problemele reale din societate. Inițiativele legislative ale AUR au țintit mai ales mediile unde teoriile conspirației, ultranaționalismul și antieuropenismul prinseseră deja rădăcini.
Parlamentarii AUR au propus, de exemplu, interzicerea utilizării insectelor în alimentația umană, pornind de la zvonul că Uniunea Europeană va introduce astfel de alimente. S-au preocupat de modificarea stemei și a sigiliului României sau au votat împotriva proiectului de lege prin care armata poate doborî dronele care intră în spațiul aerian al țării, aliniindu-se curentului prorus, care susține că țările europene nu ar trebui să intervină în conflictul cu Ucraina.
Discursurile antisistem ale lui George Simion au fost adesea în contradicție cu activitatea politică a propriului partid. La alegerile de anul trecut, de exemplu, Simion a încurajat acceptarea pe listele AUR a unor candidați traseiști care veneau din partide tradiționale.
Neobosit în promovarea online, George Simion s-a aflat într-o continuă campanie electorală, chiar și în anii în care nu au fost alegeri, întreținând o permanentă stare de alertă prin mitinguri și proteste.
Căsătoria ca eveniment politic
În august 2022, George Simion și-a transformat nunta, eveniment încărcat de simbolistică naționalistă, într-un maraton mediatic. S-a căsătorit cu Ilinca Munteanu, o tânără în vârstă de 26 de ani, care predă educație socială într-o școală, în cadrul unei ceremonii uriașe care a adus aminte de nunta organizată în 1924 de Corneliu Zelea Codreanu, liderul mișcării legionare.
După nașterea primului copil al cuplului Simion, familia tradițională, pilon al ideologiei AUR, a devenit o idee centrală în promovarea electorală.
Confruntat cu critici constante și chiar cu reacții internaționale, Simion a încercat în timp să disocieze AUR de eticheta de partid extremist. S-a dezis inclusiv de unii parlamentari de pe listele AUR, cum e Diana Șoșoacă. Deși în perioada pandemiei, când partidul era în căutare de popularitate, nu s-a arătat deloc deranjat de asociere. În urma conflictului Șoșoacă-Simion s-a ajuns la scene halucinante în Parlament.
La începutul campaniei electorale pentru prezidențiale de anul trecut, Simion se număra printre favoriți.
„Cred că mă diferențiază faptul că sunt asumat. Când e vorba de a spune niște adevăruri, le spun. Dacă sunt un om care merg la biserică, merg la biserică, nu mă duc la concerte care au tente sataniste”.
Simion la alegerile din 2024
AUR obținuse deja peste 14% la alegerile europarlamentare, pe fondul unui discurs conservator și antieuropean.
Pentru a-și crește capitalul electoral, Simion a adoptat un ton moderat în interviuri, organizând însă în paralel acțiuni populiste la firul ierbii. A mers prin țară cu o caravană medicală care oferea consultații gratuite, a promis locuințe la preț de chilipir pentru toți românii, a folosit electoral drama locuitorilor afectați de inundațiile de la Pechea.
Relațiile externe și lobby-ul american
Pe plan extern, Simion a încercat în mod constant să se lipească de lideri suveraniști, aflați la putere în alte state: „În ultimele zile, prin twitterurile făcute de Elon Musk, prin discursul lui JD Vance, lucrurile se schimbă, fiți alături de noi”.
În această campanie electorală, presa a dezvăluit că încercările lui Simion de a-și face imagine pe plan internațional au trecut la un alt nivel. Un document înregistrat pe site-ul Departamentului de Justiție din Statele Unite arată că partidul AUR a negociat o înțelegere cu o firmă de lobby de peste ocean, care intermediază întâlniri cu politicieni și interviuri cu influenceri din zona suveranistă americană. Conform aceluiași document, suma solicitată de lobiștii americani în schimbul unor astfel de servicii a fost de un 1,5 milioane de dolari, însă George Simion a negat că ar fi plătit acești bani.
Reprezentanta partidului AUR la negocierile cu firma americană este Medeea Cristina Petrescu, director de comunicare al Fraților Andrew și Tristan Tate, iar co-fondator al firmei americane de lobby este George Barna, un fost șef de cabinet al lui Benjamin Netanyahu și asociat al lui Arthur J. Finkelstein, consultantul american care a creat conspirația Soros.
George Simion a vizitat recent Statele Unite ale Americii, unde în cadrul unui interviu cu Steve Bannon, ideolog al extremei drepte americane și fost strateg politic al lui Donald Trump, a declarat că se teme că va fi asasinat.
Eșecul prezidențial și schimbarea de strategie
Ca și acum, George Simion era considerat unul dintre favoriți la prezidențiale de anul trecut, însă a înregistrat un eșec lamentabil, clasându-se abia pe locul al 4-lea. Cu 5% sub scorul obținut de propriul partid la alegerile parlamentare, și-a reconfigurat încă o dată discursul și s-a poziționat ca susținător al lui Călin Georgescu.
Relația sa cu Georgescu este, de altfel, imaginea fidelă a atitudinii duplicitare pe care Simion s-a bazat în cariera politică. În 2020, la scurt timp după ce a intrat în Parlament, AUR l-a propus pe Georgescu pentru funcția de prim-ministru, după ce acesta a început să capete notorietate în anumite cercuri suveraniste.
Conflictul cu Georgescu și schimbarea de poziție
Imaginea lui Georgescu, la acel moment un cvasinecunoscut, servea ideii că partidul poate atrage și tehnocrați. Doi ani mai târziu, Simion a luat distanță de Georgescu, după ce acesta i-a numit eroi pe Ion Antonescu și pe Corneliu Zelea Codreanu.
„- Domnul Georgescu are în mod evident niște niște simpatii legionare, așa cum și dumneavoastră ați spus mai devreme. - Eu nu le am și eu nu vreau să fiu asociat cu atitudini antisemite. - Dacă e în partidul dumneavoastră cineva cu simpatii legionare, nu sunteți în aceeași oală? - Știți cum, cine se aseamănă, noi suntem o alianță”, spunea Simion.
„- A fost la un moment dat o conexiune între dumneavoastră și AUR și la un moment dat s-a întrerupt acea conexiune. Cine credeți că este autorul? - Am greșit, am plătit pentru asta. Ce am învățat - cum să fac să mă feresc de ceea ce în cea mai importantă rugăciune Tatăl Nostru spui și ferește-mă, Doamne de cel viclean”, declara Georgescu în 2023.
„Vă întreb sincer, sunteți siguri că George Simion este omul care poate cunoaște România? Sigur, el este cel ales de voi sau a fost ales special pentru voi de PSD?”, spunea Georgescu în 2024.
Conflictul cu Georgescu nu l-a împiedicat însă pe George Simion să-și schimbe atitudinea la 180°, după ce acesta a câștigat primul tur al alegerilor anulate în decembrie de Curtea Constituțională. Brusc, Simion a anunțat că nu va mai candida la prezidențialele de anul acesta și că îl va susține cu toate resursele pe Călin Georgescu.
O lună mai târziu, când candidatura lui Călin Georgescu era respinsă, Simion se răzgândea din nou și a decis să candideze pentru Cotroceni.
În numai câțiva ani, George Simion a trecut de la postura de salvator, care se luptă cu sistemul, la cea de candidat rezervă, care le cere oamenilor să-l voteze doar pentru că altcineva nu poate participa la alegeri.
Convingerile lui George Simion
Deși s-a remarcat mereu prin ușurința cu care își schimbă discursul, am făcut totuși încercarea de a sintetiza pozițiile candidatului George Simion pe unele dintre cele mai importante teme din societatea românească.
- Ucraina - împotriva sprijinului acordat țării atacate de Rusia;
- Politica externă - suveranist pro-Trump, la nivel declarativ susține și colaborarea cu UE;
- Justiție - reînființarea secției speciale de anchetare a magistraților și trecerea la un sistem bazat pe jurați, pe model american;
- Servicii secrete - numirea unor antreprenori la conducerea SRI și SIE;
- Drepturile minorităților sexuale - promotor al „familiei tradiționale” și al modificării Constituției pe baza acestui concept tradiționalist.
Strategia electorală a lui George Simion
Dincolo de ce declară în interviuri, strategia electorală a lui George Simion a fost una simplă, concentrată pe două direcții: capitalizarea poziției de moștenitor al lui Călin Georgescu și organizarea de proteste menite să alimenteze frustrarea alegătorilor. Cele două s-au contopit în seara deciziei Biroului Electoral Central de anulare a candidaturii lui Călin Georgescu, când Simion a comentat violențele din stradă pe un ton amenințător:
„De asta am și zis, eu de acum la cât de furioasă e lumea, nu îmi pot asuma nimic, pentru că cei care au comis lovitura de stat ar trebui jupuiți în piața publică”.
Simion a continuat apoi cu organizarea de mitinguri de susținere și aniversare pentru Călin Georgescu. Una dintre ideile vehiculate la toate aceste manifestații este reorganizarea turului al doilea al alegerilor de anul trecut, după ce Simion ajunge președinte. Este definiția confuziei care pare să domine electoratul și în același timp, candidatura lui George Simion.
„Suntem alături de Călin Georgescu, nu este lupta unei persoane, ci a întregii națiuni pentru propria sa libertate și pentru viitorul națiunii noastre”.
