După resetarea alegerilor prezidențiale, Nicușor Dan a fost primul care a anunțat că la proximul scrutin vrea să ajungă la Cotroceni. Cine este însă Nicușor Dan? Ce convingeri are și încotro ar duce România dacă va ajunge să o conducă în următorii 5 ani? Despre toate - în Portretul de candidat realizat de Recorder.
Anunțul candidaturii lui Nicușor Dan a venit la scurtă vreme după anularea alegerilor din decembrie 2024 și la numai câteva luni de când fusese reales primar al Bucureștiului cu peste 46%.
„În acești ani am luat foarte multe decizii greșite. Și probabil că o să greșim în continuare. Ce pot să vă spun - niciodată nu ne-am bătut joc și nu ne vom bate joc de mandatul pe care ni l-ați dat”, spunea Nicușor Dan în iunie 2024.
Candidează astfel cu avantajul politicianului ales în prezent cu cel mai mare număr de voturi pentru o funcție publică în România, dar și cu inconvenientul de a nu-și fi validat această popularitate decât în capitală.
Primii pași în viața publică
Intrat în viața publică la finalul anilor 90, ca activist civic, avea atunci sumara reputație a unui fost olimpic la matematică din orașul Făgăraș, cu care lotul României Socialiste câștigase de 2 ori medalia de aur în 1987 și în 1988. Cu lotul național, iese prima dată din țară și tot așa apare în ziarele vremii în știri cu care regimul chiar putea să se laude.
„Era un copil foarte liniștit, sfielnic, dar în spatele acestei sfieli am intuit o tenacitate extraordinară. E dintr-o familie relativ modestă, adică n-a avut privilegiul să fie meditat, să trăiască într-un climat intelectual deosebit”, a declarat profesorul de limba română, Ionel Mihali.
Puțini i-au urmărit mai apoi parcursul. În primii ani după revoluție, alternează Facultatea de matematică cu protestele din Piața Universității ale Ligii Studenților, dar se aruncă fără prea multe calcule și în aventurile tranziției.
„În anul 1991, am fost în Turcia de 2 ori, la Istanbul. Era vremea în care se făcea comerț, se aduceau blugi. Prima dată am fost într-o prospecțiune, am cumpărat blugi și toate astea și mi-am dat seama că cel mai bine merge mohairul. A doua oară am venit cu vreo 6 saci de mohair și am câștigat vreo 4.500 de dolari”.
În 1992, Nicușor Dan pleacă în Franța cu bursă la École normale supérieure din Paris. Tot în Franța își dă doctoratul la 28 de ani. Se întoarce în 1998 cercetător la Institutul de Matematică al Academiei Rmâne, unde are un post și azi.
Activismul civic în România
Cu aerul de etern student, revine în România cu gândul de a face aici o asociație a tinerilor și se alătură firavei mișcări civice care protesta atunci, mai ales în fața ilegalităților privind patrimoniul.
„Perioada asta pe care am trăit-o în Franța mi-a spus că avem cumva datoria de a schimba ceea ce se întâmplă în social cu viața noastră. Chiar în 99, după ce mă întorsesem din Franța, președintele Constantinescu mi-a propus să fiu secretar de stat pentru românii din afara granițelor și am refuza, pentru că încă credeam că poți să faci și meseria ta. Eram încă foarte pasionat de meseria mea de matematician, cercetător la institut și că poți să faci lucruri din afara politicului, activând în zona civică. A fost o socoteală greșită”, spunea Nicușor Dan.
Cu Asociația Salvați Bucureștiul se specializează în a pune bețe în roate dezvoltatorilor care voiau pe mână cu primăria turnuri de sticlă în zone istorice. E printre puținii strânși la primele proteste care pun probleme de mediu, de corupție locală sau de urbanism. Și nu o dată sfârșește în duba jandarmeriei.
Intrarea în politică
Până la urmă, anii de activism civic îl împing în politică, iar politica la frizerie. În 2009, vinde firma de calculatoare pe care o împărțea cu familia omului de afaceri Octavian Radu, declarat ulterior fost colaborator al securității și încet-încet lasă calculele matematice de la institut pentru cele politice.
Fără să o plănuiască, Nicușor Dan parcurge în acei ani traseul primului candidat antisistem care preia steagul Bucureștiului corporatist și care profită de forța internetului pentru a aduna în jurul său voluntari, semnături și donații.
„Ce facem noi de fapt este a reconstrui democrația, adică oameni care se asociază ca să își ia viața în propriile mâini”.
După o candidatură independentă, fără rezultate spectaculoase, dar care atrage un electorat dezamăgit de politica tradițională, înființează, împreună cu alți tineri, fără trecut politic, Uniunea Salvați Bucureștiul (USB), un partid cu agendă reformistă și anticorupție care se transformă mai târziu în Uniunea Salvați România (USR).
Așa ajunge în 2016 mai întâi în Consiliul General al capitalei, apoi în Parlament, practic, la puterea pe care până atunci o târâse prin tribunale.
Primar al Bucureștiului
În 2020 e desemnat candidat unic al unei opoziții dezbinate în confruntarea dificilă pentru un București în care aerul devenea deja irespirabil. După 8 ani de la prima încercare, Nicușor Dan intră în sfârșit în biroul primarului general.
Independența lui Nicușor Dan de azi e implicit consecința despărțirii sale de USR de acum 8 ani. În 2017, România dezbătea intens referendumul lui Liviu Dragnea, care punea problema limitării prin Constituție a definiției familiei. Progresiștii din USR s-au impus atunci, susținând poziționarea partidului în favoarea drepturilor comunității LGBT. Nicușor Dan, care înainte de a intra în politică, fusese foarte ferm împotriva manifestărilor explicite ale minorităților sexuale în societate, ar fi preferat evitarea unei poziții politice tranșante. Pentru că a fost ignorat, a ales demisia.
„A fost promisiunea mea personală că în partidul ăsta este loc pentru toată lumea, este loc și pentru progresiști, este loc și pentru conservatori și că nu o să existe o decizie a partidului care să fie în contradicție cu sentimentele lor intime, importante, identitare. În construcța asta a apărut o majoritate care vrea să meargă într-o direcție. Eu nu cred că direcția asta este bună”, a declarat Dan.
Convingerile lui Nicușor Dan de astăzi
- Ucraina - pentru sprijinul acordat țării aflate în război;
- Politica externă - pro-european convins și pro-NATO;
- Justiție - presiune ca procurorii să ancheteze cazuri de mare corupție;
- Servicii secrete - reformă și numirea unui șef al SRI din societatea civilă, dar cu experiență politică.
Nicușor Dan este, fără îndoială, unul dintre candidații conservatori ai acestor alegeri, dominate de altfel, de figuri conservatoare. Are însă vederi prooccidentale clar exprimate deseori, în ciuda ambiguității pe care o preferă ca om politic. E un politician proeuropean și pro-NATO, care și-a menținut constant rezistența în fața presiunilor sistemului politic. E dispus să negocieze în termenii săi cu vechile partide, așa cum poate să și iasă la atac. Cel mai vizibil a făcut-o în toamnă, când a oprit buldozerele pe un șantier ilegal din centrul capitalei.
Politicianul ieșit din tipare, ales primar în cel mai mare oraș al României, e de fapt un om foarte legat de Făgărașul în care a copilărit.
„Casa părinților este într-un fost sat care a fost acaparat de orașul Făgăraș și toate erau acolo - școală, biserică, cimitir. Eram foarte influențat de ce auzeam, auzeam că medicii câștigă bine, deci voiam să fiu medic. După aceea am auzit că preoții câștigă bine, am vrut să mă fac preot”.
Viața personală discretă
Venit dintr-o comunitate cu valori tradiționale, o mamă contabilă la REMAT și un tată muncitor la combinatul chimic, Nicușor Dan se declară el însuși un tată implicat în creșterea celor doi copii ai săi și foarte legat de familia extinsă de la Făgăraș și de la Vaslui.
Fără a fi căsătorit în acte, are o lungă relație cu mama celor doi copii ai săi. Mirabela Grădinaru a fost mulți ani printre puținii săi susținători în activism și în politică. A protestat la mitinguri de mediu, a întins bannere în București în prima campanie electorală, a fost co-fondator al Asociației și apoi al USR. Când și-au făcut o familie, s-a retras din politică și a rămas cu vechiul job într-o companie auto.
Susținerea politică în campania pentru Cotroceni
Dar marea întrebare a acestei campanii e dacă Nicușor Dan are sau nu și o familie politică.
„Am făcut o propunere către societate și asta este scenariul ideal pentru mine, cel în care eu candidez independent și partidele prooccidentale sau cât mai multe dintre ele mă susțin”, a declarat Nicușor Dan, în decembrie 2024.
Inițial, partidele nu s-au înghesuit să-l susțină, deși întreaga dreaptă politică i-a căutat sprijinul și bunăvoința la alegerile din iarnă. Atunci, popularitatea primarului din București era considerată un element esențial pentru intrarea unui candidat în turul al doilea.
În urma recentului conflict intern cu Elena Lasconi, în jurul lui Nicușor Dan s-au strâns mai mulți lideri USR, dispuși să-i redirecționeze împrumuturi și donații. În noua realitate politică, Nicușor Dan are deci susținerea USR și a rămas cu sprijinul direct al PMP, REPER și Forței Dreptei, partide căzute în obscuritate după ce au ratat intrarea în Parlament, dar cu rețele, fie ele și firave, în județe.
Pentru campania prezidențială, Nicușor Dan și-a pus cravată și a început să meargă prin țară.
Matei Păun – susținător sau vulnerabilitate?
Principalul personaj din anturajul politic al primarului Nicușor Dan, în jurul căruia s-au ridicat semne de întrebare, se numește Matei Păun, omul care l-a susținut de la prima candidatură.
Șef al campaniilor electorale ale USR din 2016, Matei Păun venea atunci din postura de bancher de investiții pe care afacerile l-au dus în anii 90 în spațiul ex-sovietic. De aici, suspiciunile legate de relația sa cu rușii și cu Rusia. Apoi, scandalul Panama Papers l-a prins în postura de director al unui offshore din Seychelles, o firmă de carton rămasă și azi un mister.
Relațiile lui Matei Păun sunt cele care i-au asigurat în timp lui Nicușor Dan expunerea pe panouri publicitare în campaniile în care a candidat independent. Și tot el îi este și azi consultant neoficial.
„La fel ca și în cea de la locale, având expertiza asta, îl mai sun din când în când să întreb cum ar face lucrurile”.
Tot Matei Păun este însă și principala vulnerabilitate a lui Nicușor Dan, speculată de adversarii politici. Cum ajunge, așadar, un bancher de investiții om de încredere al unui matematician activist civic?
„Ca să lămurim odată pentru totdeauna acest subiect fals, Matei Păun nu finanțează această campanie, nu este șeful acestei campanii, nu va avea o poziție la Palatul Cotroceni, așa cum nu a avut o poziție în administrația la primăria capitalei și ce i se reproșează sunt niște opinii față de Rusia, care nu sunt opiniile mele. Asta e tot ce am de spus”, a punctat Dan, în aprilie 2025.
Controverse legate de Dan Ene
Un alt personaj controversat, identificat de Recorder în staff-ul oficial de campanie de data aceasta, este Dan Ene, colonel SRI, trecut în rezervă, Ene a fost nelipsit din periplul electoral al lui Nicușor Dan prin țară în primele luni după anunțarea candidaturii. Pus în situația de a explica rolul și prezența în proximitatea sa, candidatul s-a arătat încă o dată ezitant.
„În fiecare weekend ne-am dus în țară și fiecare dintre partide au venit cu câțiva voluntari care să dea pliante, să împartă șepci și fel de fel de lucruri. Domnul acesta este din Forța Dreptei Vrancea și a participat la manifestările astea. Asta e tot ce s-a întâmplat. La un moment dat am aflat că este pensionat din SRI. Nu mi s-a părut ceva în neregulă. Acum, ca să lămurim orice speculație, domnia sa s-a retras ca să nu mai fie suspiciuni”.
Impresia publicului despre Nicușor Dan
Ce se poate spune așadar despre Nicușor Dan la capătul a 10 ani de politică?
Cu ambiguitatea cu care evită deseori pozițiile tranșante, face în această campanie figura paradoxală a contestatarului prins într-o răfuială cu sistemul pe care n-ar vrea în același timp să-l supere. Apostrofat periodic pentru rețeaua de termoficare mereu în șantier, e totuși un primar reales în care bucureștenii au, în general, mare încredere.
Nu a fost protagonistul niciunui scandal de corupție și după un mandat de deputat și unul de primar general, duce aceeași viață modestă, trăiește într-o casă închiriată și conduce Renault-ul Clio al soției.
Ca primar, a redresat financiar o primărie cvasifalimentară și a readus transparența în instituție. Totuși, i se reproșează adesea un stil tehnocrat excesiv, o inabilitate în a comunica cu funcționarii și cu cetățenii sau mai adesea în a negocia politic, detalii avute în vedere de societate la alegerea unui președinte de țară.
„E evident că sistemul are nevoie de o schimbare, evident că există corupție în multe zone. E evident că a fost o complicitate a clasei politice față de această corupție. Însă această schimbare trebuie să fie o revoluție. Ăsta este mesajul meu. Mesajul meu este că trebuie să întărim statul, trebuie să întărim instituțiile, trebuie să luptăm cu corupția fără însă a arunca totul, pentru că nu ne permitem”.
