Breaking news/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 1732: Dronă în Moldova, alertă NATO, atac devastator și pariu iresponsabil. „Putin e ucigaș cu sânge rece”

/VIDEO/ Cine este Nicușor Dan: Profilul candidatului din turul II de alegeri prezidențiale în România

Nicușor Dan
06 mai 2025, ora 15:10

După resetarea alegerilor prezidențiale, Nicușor Dan a fost primul care a anunțat că la proximul scrutin vrea să ajungă la Cotroceni. Cine este însă Nicușor Dan? Ce convingeri are și încotro ar duce România dacă va ajunge să o conducă în următorii 5 ani? Despre toate - în Portretul de candidat realizat de Recorder.

Anunțul candidaturii lui Nicușor Dan a venit la scurtă vreme după anularea alegerilor din decembrie 2024 și la numai câteva luni de când fusese reales primar al Bucureștiului cu peste 46%.

„În acești ani am luat foarte multe decizii greșite. Și probabil că o să greșim în continuare. Ce pot să vă spun - niciodată nu ne-am bătut joc și nu ne vom bate joc de mandatul pe care ni l-ați dat”, spunea Nicușor Dan în iunie 2024.

Candidează astfel cu avantajul politicianului ales în prezent cu cel mai mare număr de voturi pentru o funcție publică în România, dar și cu inconvenientul de a nu-și fi validat această popularitate decât în capitală.

Primii pași în viața publică

Intrat în viața publică la finalul anilor 90, ca activist civic, avea atunci sumara reputație a unui fost olimpic la matematică din orașul Făgăraș, cu care lotul României Socialiste câștigase de 2 ori medalia de aur în 1987 și în 1988. Cu lotul național, iese prima dată din țară și tot așa apare în ziarele vremii în știri cu care regimul chiar putea să se laude.

„Era un copil foarte liniștit, sfielnic, dar în spatele acestei sfieli am intuit o tenacitate extraordinară. E dintr-o familie relativ modestă, adică n-a avut privilegiul să fie meditat, să trăiască într-un climat intelectual deosebit”, a declarat profesorul de limba română, Ionel Mihali.

Puțini i-au urmărit mai apoi parcursul. În primii ani după revoluție, alternează Facultatea de matematică cu protestele din Piața Universității ale Ligii Studenților, dar se aruncă fără prea multe calcule și în aventurile tranziției.

„În anul 1991, am fost în Turcia de 2 ori, la Istanbul. Era vremea în care se făcea comerț, se aduceau blugi. Prima dată am fost într-o prospecțiune, am cumpărat blugi și toate astea și mi-am dat seama că cel mai bine merge mohairul. A doua oară am venit cu vreo 6 saci de mohair și am câștigat vreo 4.500 de dolari”.

În 1992, Nicușor Dan pleacă în Franța cu bursă la École normale supérieure din Paris. Tot în Franța își dă doctoratul la 28 de ani. Se întoarce în 1998 cercetător la Institutul de Matematică al Academiei Rmâne, unde are un post și azi.

Activismul civic în România

Cu aerul de etern student, revine în România cu gândul de a face aici o asociație a tinerilor și se alătură firavei mișcări civice care protesta atunci, mai ales în fața ilegalităților privind patrimoniul.

„Perioada asta pe care am trăit-o în Franța mi-a spus că avem cumva datoria de a schimba ceea ce se întâmplă în social cu viața noastră. Chiar în 99, după ce mă întorsesem din Franța, președintele Constantinescu mi-a propus să fiu secretar de stat pentru românii din afara granițelor și am refuza, pentru că încă credeam că poți să faci și meseria ta. Eram încă foarte pasionat de meseria mea de matematician, cercetător la institut și că poți să faci lucruri din afara politicului, activând în zona civică. A fost o socoteală greșită”, spunea Nicușor Dan.

Cu Asociația Salvați Bucureștiul se specializează în a pune bețe în roate dezvoltatorilor care voiau pe mână cu primăria turnuri de sticlă în zone istorice. E printre puținii strânși la primele proteste care pun probleme de mediu, de corupție locală sau de urbanism. Și nu o dată sfârșește în duba jandarmeriei.

Intrarea în politică

Până la urmă, anii de activism civic îl împing în politică, iar politica la frizerie. În 2009, vinde firma de calculatoare pe care o împărțea cu familia omului de afaceri Octavian Radu, declarat ulterior fost colaborator al securității și încet-încet lasă calculele matematice de la institut pentru cele politice.

Fără să o plănuiască, Nicușor Dan parcurge în acei ani traseul primului candidat antisistem care preia steagul Bucureștiului corporatist și care profită de forța internetului pentru a aduna în jurul său voluntari, semnături și donații.

„Ce facem noi de fapt este a reconstrui democrația, adică oameni care se asociază ca să își ia viața în propriile mâini”.

După o candidatură independentă, fără rezultate spectaculoase, dar care atrage un electorat dezamăgit de politica tradițională, înființează, împreună cu alți tineri, fără trecut politic, Uniunea Salvați Bucureștiul (USB), un partid cu agendă reformistă și anticorupție care se transformă mai târziu în Uniunea Salvați România (USR).

Așa ajunge în 2016 mai întâi în Consiliul General al capitalei, apoi în Parlament, practic, la puterea pe care până atunci o târâse prin tribunale.

Primar al Bucureștiului

În 2020 e desemnat candidat unic al unei opoziții dezbinate în confruntarea dificilă pentru un București în care aerul devenea deja irespirabil. După 8 ani de la prima încercare, Nicușor Dan intră în sfârșit în biroul primarului general.

Independența lui Nicușor Dan de azi e implicit consecința despărțirii sale de USR de acum 8 ani. În 2017, România dezbătea intens referendumul lui Liviu Dragnea, care punea problema limitării prin Constituție a definiției familiei. Progresiștii din USR s-au impus atunci, susținând poziționarea partidului în favoarea drepturilor comunității LGBT. Nicușor Dan, care înainte de a intra în politică, fusese foarte ferm împotriva manifestărilor explicite ale minorităților sexuale în societate, ar fi preferat evitarea unei poziții politice tranșante. Pentru că a fost ignorat, a ales demisia.

„A fost promisiunea mea personală că în partidul ăsta este loc pentru toată lumea, este loc și pentru progresiști, este loc și pentru conservatori și că nu o să existe o decizie a partidului care să fie în contradicție cu sentimentele lor intime, importante, identitare. În construcța asta a apărut o majoritate care vrea să meargă într-o direcție. Eu nu cred că direcția asta este bună”, a declarat Dan.

Convingerile lui Nicușor Dan de astăzi

  1. Ucraina - pentru sprijinul acordat țării aflate în război;
  2. Politica externă - pro-european convins și pro-NATO;
  3. Justiție - presiune ca procurorii să ancheteze cazuri de mare corupție;
  4. Servicii secrete - reformă și numirea unui șef al SRI din societatea civilă, dar cu experiență politică.

Nicușor Dan este, fără îndoială, unul dintre candidații conservatori ai acestor alegeri, dominate de altfel, de figuri conservatoare. Are însă vederi prooccidentale clar exprimate deseori, în ciuda ambiguității pe care o preferă ca om politic. E un politician proeuropean și pro-NATO, care și-a menținut constant rezistența în fața presiunilor sistemului politic. E dispus să negocieze în termenii săi cu vechile partide, așa cum poate să și iasă la atac. Cel mai vizibil a făcut-o în toamnă, când a oprit buldozerele pe un șantier ilegal din centrul capitalei.

Politicianul ieșit din tipare, ales primar în cel mai mare oraș al României, e de fapt un om foarte legat de Făgărașul în care a copilărit.

„Casa părinților este într-un fost sat care a fost acaparat de orașul Făgăraș și toate erau acolo - școală, biserică, cimitir. Eram foarte influențat de ce auzeam, auzeam că medicii câștigă bine, deci voiam să fiu medic. După aceea am auzit că preoții câștigă bine, am vrut să mă fac preot”.

Viața personală discretă

Venit dintr-o comunitate cu valori tradiționale, o mamă contabilă la REMAT și un tată muncitor la combinatul chimic, Nicușor Dan se declară el însuși un tată implicat în creșterea celor doi copii ai săi și foarte legat de familia extinsă de la Făgăraș și de la Vaslui. 

Fără a fi căsătorit în acte, are o lungă relație cu mama celor doi copii ai săi. Mirabela Grădinaru a fost mulți ani printre puținii săi susținători în activism și în politică. A protestat la mitinguri de mediu, a întins bannere în București în prima campanie electorală, a fost co-fondator al Asociației și apoi al USR. Când și-au făcut o familie, s-a retras din politică și a rămas cu vechiul job într-o companie auto.

Susținerea politică în campania pentru Cotroceni

Dar marea întrebare a acestei campanii e dacă Nicușor Dan are sau nu și o familie politică.

„Am făcut o propunere către societate și asta este scenariul ideal pentru mine, cel în care eu candidez independent și partidele prooccidentale sau cât mai multe dintre ele mă susțin”, a declarat Nicușor Dan, în decembrie 2024.

Inițial, partidele nu s-au înghesuit să-l susțină, deși întreaga dreaptă politică i-a căutat sprijinul și bunăvoința la alegerile din iarnă. Atunci, popularitatea primarului din București era considerată un element esențial pentru intrarea unui candidat în turul al doilea.

În urma recentului conflict intern cu Elena Lasconi, în jurul lui Nicușor Dan s-au strâns mai mulți lideri USR, dispuși să-i redirecționeze împrumuturi și donații. În noua realitate politică, Nicușor Dan are deci susținerea USR și a rămas cu sprijinul direct al PMP, REPER și Forței Dreptei, partide căzute în obscuritate după ce au ratat intrarea în Parlament, dar cu rețele, fie ele și firave, în județe.

Pentru campania prezidențială, Nicușor Dan și-a pus cravată și a început să meargă prin țară.

Matei Păun – susținător sau vulnerabilitate?

Principalul personaj din anturajul politic al primarului Nicușor Dan, în jurul căruia s-au ridicat semne de întrebare, se numește Matei Păun, omul care l-a susținut de la prima candidatură.

Șef al campaniilor electorale ale USR din 2016, Matei Păun venea atunci din postura de bancher de investiții pe care afacerile l-au dus în anii 90 în spațiul ex-sovietic. De aici, suspiciunile legate de relația sa cu rușii și cu Rusia. Apoi, scandalul Panama Papers l-a prins în postura de director al unui offshore din Seychelles, o firmă de carton rămasă și azi un mister. 

Relațiile lui Matei Păun sunt cele care i-au asigurat în timp lui Nicușor Dan expunerea pe panouri publicitare în campaniile în care a candidat independent. Și tot el îi este și azi consultant neoficial.

„La fel ca și în cea de la locale, având expertiza asta, îl mai sun din când în când să întreb cum ar face lucrurile”.

Tot Matei Păun este însă și principala vulnerabilitate a lui Nicușor Dan, speculată de adversarii politici. Cum ajunge, așadar, un bancher de investiții om de încredere al unui matematician activist civic?

„Ca să lămurim odată pentru totdeauna acest subiect fals, Matei Păun nu finanțează această campanie, nu este șeful acestei campanii, nu va avea o poziție la Palatul Cotroceni, așa cum nu a avut o poziție în administrația la primăria capitalei și ce i se reproșează sunt niște opinii față de Rusia, care nu sunt opiniile mele. Asta e tot ce am de spus”, a punctat Dan, în aprilie 2025.

Controverse legate de Dan Ene

Un alt personaj controversat, identificat de Recorder în staff-ul oficial de campanie de data aceasta, este Dan Ene, colonel SRI, trecut în rezervă, Ene a fost nelipsit din periplul electoral al lui Nicușor Dan prin țară în primele luni după anunțarea candidaturii. Pus în situația de a explica rolul și prezența în proximitatea sa, candidatul s-a arătat încă o dată ezitant. 

„În fiecare weekend ne-am dus în țară și fiecare dintre partide au venit cu câțiva voluntari care să dea pliante, să împartă șepci și fel de fel de lucruri. Domnul acesta este din Forța Dreptei Vrancea și a participat la manifestările astea. Asta e tot ce s-a întâmplat. La un moment dat am aflat că este pensionat din SRI. Nu mi s-a părut ceva în neregulă. Acum, ca să lămurim orice speculație, domnia sa s-a retras ca să nu mai fie suspiciuni”.

Impresia publicului despre Nicușor Dan

Ce se poate spune așadar despre Nicușor Dan la capătul a 10 ani de politică? 

Cu ambiguitatea cu care evită deseori pozițiile tranșante, face în această campanie figura paradoxală a contestatarului prins într-o răfuială cu sistemul pe care n-ar vrea în același timp să-l supere. Apostrofat periodic pentru rețeaua de termoficare mereu în șantier, e totuși un primar reales în care bucureștenii au, în general, mare încredere. 

Nu a fost protagonistul niciunui scandal de corupție și după un mandat de deputat și unul de primar general, duce aceeași viață modestă, trăiește într-o casă închiriată și conduce Renault-ul Clio al soției.

Ca primar, a redresat financiar o primărie cvasifalimentară și a readus transparența în instituție. Totuși, i se reproșează adesea un stil tehnocrat excesiv, o inabilitate în a comunica cu funcționarii și cu cetățenii sau mai adesea în a negocia politic, detalii avute în vedere de societate la alegerea unui președinte de țară.

„E evident că sistemul are nevoie de o schimbare, evident că există corupție în multe zone. E evident că a fost o complicitate a clasei politice față de această corupție. Însă această schimbare trebuie să fie o revoluție. Ăsta este mesajul meu. Mesajul meu este că trebuie să întărim statul, trebuie să întărim instituțiile, trebuie să luptăm cu corupția fără însă a arunca totul, pentru că nu ne permitem”.

Troleibuzele Chișinăului au ajuns “în chirie” pentru afacerea-căpușă a unui membru MAN. Din parteneriatul conectat politic la primarul Capitalei, municipalitatea se alege cu bănuți, iar businessmanul – cu milioane. Cum a ajuns un personaj, anterior condamnat penal pentru gestionarea unei fabrici clandestine de țigări, să obțină un contract avantajos cu Regia Transport Electric, aflați, la Cutia Neagră PLUS. Doar la TV8!
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Ambasadorul Ucrainei în Republica Moldova, Paun Rohovei, este invitatul de duminică al emisiunii „Cutia Neagră PLUS”. Cât gaz ar putea Ucraina să livreze Republicii Moldova în această iarnă și la ce preț? Poate Ucraina să ne ajute la detectarea și neutralizarea dronelor rusești? Care este situația reală de pe front și cum vede Kievul soluționarea conflictului transnistrean în actualul context regional? Aflați la Cutia Neagră PLUS de la TV8.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Ce se întâmplă cu fondurile europene dacă Moldova nu reușește să le valorifice la timp? Cum pot influența negocierile de pace din Ucraina și interesele marilor puteri viitorul Republicii Moldova? Ce poate accelera sau întârzia procesul de integrare europeană? Nicu Popescu, emisar special pentru afaceri europene și parteneriate strategice, răspunde la aceste întrebări într-un interviu cu Mariana Rață. Urmăriți Cutia Neagră PLUS, doar la TV8!
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
O afacere dubioasă, în interesul unui consilier MAN, a scos locuitorii din Budești cu furcile la protest. Alesul local a obținut în arendă 6 hectare de teren în centrul satului, contra sumei de 58.000 de lei. Șesul unde sătenii își pășteau animalele se va transforma în aerodrom pentru distracții de lux. Ce alte pagube poate suporta Budeștiul, aflați din investigația Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Judecătorii au intrat în grevă japoneză pentru 30 de zile, purtând banderole albe pe mantii. Magistrații contestă formula de salarizare propusă de Ministerul Finanțelor și cer modificări care să reflecte responsabilitățile și volumul lor de muncă. Dar cât de justificate sunt revendicările, în condițiile în care salariile multor bugetari rămân mici, iar judecătorii din prima instanță câștigă deja zeci de mii de lei? Ce urmăresc magistrații prin acest protest și ce se va întâmpla după cele 30 de zile? De ce judecătorii cer ca toți colegii lor să treacă prin vetting și este pregătit CSM să preia evaluarea internă după aceleași standarde? Cum influențează decizia Curții Constituționale credibilitatea procesului de evaluare și ce soluții există pentru a evita adâncirea crizei de personal din sistemul judecătoresc? Analizăm astăzi la Cutia Neagră PLUS alături de Livia Mitrofan, membră a CSM, Marina Rusu, judecătoare la Judecătoria Chișinău, Octavian Iachimovschi, fost procuror și expert CRJM
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Câți bani intră efectiv în Republica Moldova din investiții străine și de ce marile proiecte industriale întârzie să apară? /Discutăm cu Natalia Bejan, directoarea Agenției de Investiții, despre rezultatele atragerii capitalului străin, obstacolele care îi îndepărtează pe investitori și sectoarele în care Moldova poate deveni competitivă. /Astăzi, la Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Terenuri, case și interese în noi proiecte imobiliare din Trușeni și Durlești. Asta ascunde în spatele său președintele fracțiunii PAS din Consiliul local Durlești. Parteneri de afaceri îi sunt două persoane controversate: un om de afaceri, cercetat penal pentru escrocherii cu terenuri, și o persoană de încredere a fostului deputat democrat Constantin Țuțu. Cum a ajuns consilierul local Oleg Popșoi latifundiar în suburbiile Capitalei? Aflați într-o nouă investigație Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Insecuritate pe cer: De ce dronele survolează teritoriul național, cât de protejate sunt avioanele civile și când devine operațional sprijinul militar european? Milioanele din Call Center-e: Cum au ajuns procurori și ofițeri din INI investigați pentru mită de 400.000 € și cine protejează schemele frauduloase? „Rușii în haine europene”: Cum se schimba tactica de influență a Moscovei și ce face SIS cu atribuțiile extinse pe care le-a primit? Analizăm astăzi la Cutia Neagră PLUS împreună cu președintele comisiei pentru securitate națională, apărare și ordine publică, Lilian Carp
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Salarii și prime nesimțite: Cine încasează sume fabuloase în timp ce companiile se îngroapă în datorii? Cum sunt scoase pe linie moartă simboluri precum Vinăria Ialoveni, AROMA sau Cariera Mileștii Mici? O caracatiță a intereselor în Consiliile de Administrație: Cine sunt oamenii numiți în companiile strategice și ce se întâmplă cu contractele de consultanță din bani externi? Analizăm astăzi la Cutia Neagră PLUS, împreună cu președintele Comisiei parlamentare de anchetă a Întreprinderilor de Stat, Dinu Plîngău.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Scandalul „salariilor nesimțite” la stat a pus pe jar în ultimele luni opinia publică. Statul cu cea mai mare rată a sărăciei din Europa are mai mulți șefi de instituții publice și de întreprinderi de stat cu venituri anuale de peste 1 milion de lei. Cutia Neagră PLUS i-a identificat pe cei mai bine plătiți directori la stat și a aflat unde se ascunde milionul din lefurile lor. În mod surprinzător, salariul lor de funcție este unul modest, milionul se adună însă din prime, bonusuri, sporuri, acordate la discreția Consiliului de Administrare și a conducerii Agenției Proprietății Publice. Unele prime sunt de-a dreptul surprinzătoare. Unii directori de la stat au ridicat ani la rând zeci de mii de lei de Ziua Independenței, Paști, Crăciun și de zilele profesionale.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Ministrul Educației și Cercetării, dar și vicepreședinte al PAS, Dan Perciun este invitatul emisiunii Cutia Neagră PLUS. Discutăm cu vicepreședintele PAS despre: scandalurile de integritate din interiorul partidului; Candidatul PAS la prezidențiale; Când vor avea loc schimbări în conducerea partidului; De ce totuși și-a dat demisia Alexandru Munteanu; Cât timp ar putea rezista Guvernul Tofan și ce condiții i-a pus PAS înainte de învestire; Când exact vor primi profesorii salariile majorate și cum evităm repolitizarea sistemului educational prin programul Restart.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Moldova, la 35 de ani de Independență. TV8 vă aduce o ediție specială din inima evenimentelor, cu parada militară în direct din PMAN, imagini de la fața locului și cele mai importante momente ale zilei.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Cât de independentă este justiția din Republica Moldova? La trei sferturi de mandat al CSM, întrebăm despre vetting, judecătorii anticorupție, dosarele de rezonanță și problemele de integritate din sistem. De ce unele dosare se amână cu lunile? De ce pleacă judecători din cauze importante? Și cât de mult mai influențează politica justiția? Analizăm subiectele la Cutia Neagră PLUS cu membrul CSM Ion Guzun.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
A jurat să muncească pentru bunăstarea poporului, dar s-a făcut el multimilionar. Fostul deputat PAS, Alex Trubca, a devenit în ultimii doi ani un mare investitor imobiliar. Parteneri de afaceri îi sunt alți doi colegi de partid: un ex-deputat și fostul șef al Agenției Proprietății Publice. Dar și doi sponsori ai PAS de la ultimele alegeri. Iar chilipirul a venit de la un rival politic, consilier MAN, partidul primarului Ion Ceban. Trubca și-a extins investițiile și în România. Chiar în această lună așteaptă cheile de la un apartament dintr-un cartier pitoresc din Sibiu.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Scandalul salariilor exagerate din unele companii de stat a readus în prim-plan întrebări despre modul în care este administrată averea statului: de ce unele instituții publice plătesc salarii de 100.000 –160.000 de lei pe lună? Sunt aceste salarii un stimulent pentru performanță sau au devenit sinecuri pentru oameni apropiați puterii? De ce concursurile pentru șefia întreprinderilor de stat sunt deseori criticate ca fiind formale? Cât de eficiente sunt consiliile de administrație? De ce, din sutele de entități cu capital de stat, doar o parte generează profit, iar multe rămân o povară pentru buget? Ce poate schimba reforma anunțată la Agenția Proprietății Publice și comisia parlamentară de anchetă? Discutăm la Cutia Neagră PLUS cu directoarea Ziarului de Gardă, Alina Radu, deputatul Dinu Plângău, membrul Consiliului de Administrație al Energocom, Alexandru Slusari, și directorul Programului „Sectorul public: economie, management și finanțe” din cadrul Expert-Grup, Serghei Merjan.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Scandalurile din ultima perioadă au readus în prim-plan întrebările despre meritocrație, integritate și încrederea în instituțiile statului. După ani de reforme și vetting, cine formează noua generație de procurori și judecători? De ce tot mai puțini tineri aleg această carieră? Ce se întâmplă cu absolvenții INJ după absolvire? Ce filtre există la admiterea în sistem? Cum se asigură meritocrația?
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
#9aniTV8 Ediție specială: Libertatea are nume /29.06.2026
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Cazul MoldATSA ridică semne de întrebare cu privire la modul în care sunt administrate întreprinderile de stat. Cum a ajuns la conducerea unei companii strategice o persoană al cărei CV este contestat și cine verifică, în realitate, integritatea și calificările candidaților pentru funcțiile-cheie? În ediția „Cutia Neagră PLUS”, Mariana Rață discută cu directorul APP, Roman Cojuhari, despre situația de la MoldATSA, salariile și angajările care au stârnit controverse, posibile conflicte de interese, dar și despre problemele din alte întreprinderi de stat.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
De ce unii procurori nu sunt eliminați din sistem, deși Comisia Vetting recomandă nepromovarea lor? Și de ce Parlamentul transferă noi competențe către CNA? /Despre reformele care redesenează sistemul de justiție discutăm astăzi la Cutia Neagră PLUS cu președintele CSP, Dumitru Obadă.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Scandaluri în lanț la vetting și noi controverse în reforma anticorupție. Analizăm astăzi la Cutia Neagră PLUS de ce Consiliul Superior al Procurorilor a respins unele rapoarte ale Comisiei de evaluare? - Cine are dreptate în cazurile care au zguduit sistemul procuraturii? - Și ce impact au aceste dispute asupra credibilității celei mai importante reforme din justiție? În partea a doua, discutăm despre extinderea atribuțiilor CNA și limitarea rolului Procuraturii Anticorupție. - Este aceasta o reformă necesară sau o schimbare care riscă să slăbească lupta cu marea corupție? - Ce așteaptă Uniunea Europeană de la Republica Moldova și cum va arăta sistemul de justiție după vetting? Invitați: Ilie Chirtoaca , președintele CRJM, și Lebedinschi Adrian , deputat PSRM.

Abonează-te la știri pe e-mail

TV8.md este site-ul de știri din Republica Moldova cu noutăți sociale, politice și economice de ultima oră, meteo astăzi, emisiuni, interviuri și investigații.
TiktokFacebookInstagramYoutubeTelegramNotificationsCorruption modal

© 2026 tv8. Preluarea materialelor publicate pe tv8.md este permisă doar cu citarea sursei în primul alineat și prin intermediul unui link activ către pagina articolului.

JTI CertifiedU.S. Embassy MoldovaUniunea EuropeanăAsociația Presei Independente