07 mai 2025, ora 12:08

Consiliul Suprem de Securitate (CSS) ar putea deveni „organ central de coordonare și decizie în domeniul securității naționale” și ar putea dobândi competențe executive, pe lângă actuala sa funcție consultativă. Ba mai mult, neexecutarea deciziilor CSS ar putea sancționată cu amendă sau închisoare. Modificările sunt incluse într-un proiect de lege privind securitatea națională, care va fi astăzi supus consultărilor publice de către deputatul PAS, Lilian Carp.

Pe 2 mai, în cadrul emisiunii „Întreabă Ghețu” de la TV8, membrul PSDE, Mihai Stratulat, a declarat că „se pregătește acum un teren” pentru adoptarea unor legi care ar permite PAS să conducă țara fără o majoritate parlamentară. În replică, deputatul PAS, Vitalie Jacot, a catalogat afirmațiile drept aberații și insinuări.

Ce prevede inițiativa legislativă

Decizii obligatorii

Conform proiectului, CSS va avea puterea de a lua decizii obligatorii pentru toate instituțiile și autoritățile publice responsabile de securitatea națională. 

Este vorba despre Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică, Agenția pentru Securitate Cibernetică, Centrul pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării, Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor.

În categorie se includ și autoritățile care cooperează cu sectorul de securitate, participă la schimbul de informații și asigură aplicarea eficientă a politicilor și măsurilor de securitate națională în domeniile lor de activitate. Din forțele destinate apărării naționale fac parte Forțele Armate, grupurile și unitățile armate ale instituțiilor subordonate Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Justiției, Ministerul Finanțelor, Serviciului de Informații și Securitate, Serviciului de Protecție și Pază de Stat, Centrului Național Anticorupție.

Autoritățile publice centrale, dar și cele autonome sau subordonate Guvernului, vor fi obligate să furnizeze la cererea CSS toate informațiile necesare, inclusiv cele care constituie secret de stat, bancar sau comercial, pentru a sprijini procesul de decizie. Aceste informații vor include date care vizează securitatea națională, iar refuzul de a furniza aceste informații va putea fi contestat în instanță.

Sancțiuni pentru neexecutarea deciziilor

Proiectul ar introduce un sistem de sancțiuni pentru autoritățile care refuză sau obstrucționează implementarea deciziilor CSS. Refuzul de a coopera va fi considerat infracțiune și va fi pedepsit conform legislației în vigoare. Aceasta poate include amenzi sau închisoare, în funcție de gravitatea faptei. De asemenea, cei care se sustrag de la solicitările CSS vor putea fi trași la răspundere în instanță. 

În cazul în care neexecutarea deciziilor CSS are loc în perioade de criză sau în contextul unor amenințări la adresa securității naționale, pedepsele vor fi mai severe, iar pedepsele cu închisoare vor varia de la 2 la 5 ani.

Competențe executive pentru CSS

În scopul asigurării eficienței deciziilor sale, Consiliul ar putea solicita măsuri specifice din partea autorităților, inclusiv din sectorul privat, pentru asigurarea securității naționale, inclusiv în domenii precum justiția, economia, energia, infrastructura critică.

De asemenea, conform inițiativei, Consiliul va asigura coordonarea la nivel strategic a măsurilor de răspuns la situații de criză, în consultare și cooperare cu Centrul Național de Gestionare a Crizelor, având prerogativa de a emite decizii necesare pentru implementarea politicilor publice care vizează reziliența și securitate națională. 

Funcțiile și procedurile de luare a deciziilor în cadrul Consiliului vor fi stabilite prin Regulament aprobat de președintele țării.

Argumentele inițiatorilor

Potrivit notei de fundamentare, prin atribuirea unui statut juridic clar CSS, se va crea o autoritate de vârf care va coordona și controla activitățile instituțiilor responsabile de securitate, având rolul de a garanta o decizie sincronizată și bine fundamentată între diferitele agenții. Aceste decizii nu vor fi doar consultative, ci vor deveni obligatorii pentru toate instituțiile implicate, respectându-se, în același timp, principiile legii și ale separației puterilor în stat.

În ceea ce privește cadrul legal, se subliniază faptul că activitatea CSS va fi strict reglementată prin Constituție și legislație, pentru a preveni orice formă de abuz sau autonomie excesivă. Aceste măsuri vor asigura că funcționarea Consiliului este în conformitate cu principiile statului de drept și cu transparența instituțională.

Un alt argument al inițiatorilor este flexibilitatea pe care o oferă președintelui în stabilirea componenței și a programului de lucru al CSS. Astfel, Consiliul va putea să se adapteze rapid la noile amenințări sau schimbări strategice, iar aceasta va permite o reacție mai promptă în fața crizelor. Activitatea CSS va fi organizată printr-un serviciu dedicat, aflat în subordinea Aparatului Președintelui, pentru a asigura continuitatea operațională și suport tehnic constant.

Mai mult, autorii consideră că CSS trebuie să aibă acces la informații complete, inclusiv clasificate, deoarece:

„Această prerogativă garantează accesul CSS la date complete și relevante, fără de care nu poate emite decizii eficiente. Extinderea asupra informațiilor clasificate reflectă un standard internațional în cadrul consiliilor de securitate, cu respectarea regimurilor juridice de protecție a datelor”. 

Referitor la sancționarea refuzului de cooperare și inițierea procedurilor legale, se subliniază că:

„această normă oferă CSS instrumente legale de reacție în fața obstrucționării, protejând integritatea decizională și procesul de asigurare a securității naționale. Prevederea este justificată de necesitatea consolidării efortului național pentru a garanta securitatea națională”. 

Cât despre sancționarea celor care nu respectă deciziile CSS, inițiatorii menționează că:

„această dispoziție instituie o garanție suplimentară pentru respectarea deciziilor CSS, într-un domeniu în care neexecutarea acestora poate avea consecințe grave asupra securității naționale. Este o măsură de protecție strategică a funcționalității Consiliului”. 

Menționăm că în prezent, Consiliul Suprem de Securitate (CSS) este, în prezent, un organ consultativ care analizează activitatea ministerelor și altor instituții guvernamentale în domeniul securității și apărării naționale. Acesta oferă recomandări președintelui pentru probleme legate de politica internă și externă a statului.

CSS se ocupă cu evaluarea situației de securitate națională din diverse unghiuri, inclusiv politic, militar, juridic, în domeniul ordinii publice, dar și din perspectiva economiei, societății, educației, energiei și altor sectoare. De asemenea, Consiliul pune un accent deosebit pe riscurile majore pentru securitatea națională, cum ar fi corupția și criminalitatea organizată.

18 decembrie 2025, ora 20:25

Parlamentul Moldovei propune un moratoriu pentru fermierii afectați de secetă. Un proiect de lege privind suspendarea urmăririi silite a bunurilor acestora pentru perioada 2024-2025 a fost votat în prima lectură de 88 de deputați.

Potrivit unui comunicat emis de Legislativ, moratoriul se va aplica pe o perioadă de 12 luni și va viza fermierii mici și micro, fidejusorii, membrii gospodăriilor țărănești, precum și alte persoane responsabile solidar pentru obligațiile debitorului. În această perioadă, vor fi suspendate măsurile de executare silită asupra bunurilor fermierilor, precum și calcularea dobânzilor și penalităților. 

Totodată, fermierii vor putea folosi bunurile agricole sechestrate în procesul de producție, iar recolta obținută va putea fi valorificată pentru achitarea datoriilor către creditori.

„Pentru a beneficia de aceste prevederi, fermierii trebuie să întrunească cumulativ o serie de condiții. Aceștia trebuie să fie încadrați în categoria fermierilor micro sau mici, să nu se afle în procedură de faliment sau lichidare și să nu fie incluși în lista de interdicție a subiecților subvenționării a Agenției de Intervenție și Plăți în Agricultură. De asemenea, fermierii trebuie să dețină sau să gestioneze terenuri agricole cu o suprafață totală de cel mult 1.800 de hectare”, explică autoritățile.

Proiectul a generat discuții aprinse în Parlament între deputații PAS și cei ai opoziției.

Vasile Costiuc, liderul fracțiunii Democrația Acasă, a făcut referire la protestele fermierilor din aceste zile de la Bruxelles și a transmis un mesaj pentru cei de acasă: „Când o să fie consolidați și solidari între ei, o să pună presiune pe orice guvernare și atunci o să reușim să avem și agricultură, și siguranță alimentară, și atunci o să ne dezvoltăm”.

Colegul său de fracțiune, Sergiu Stefanco a declarat că unica soluție pentru agricultori este „să găsim împreună cu factorii de decizie mecanisme de refinanțare”.

„Legea moratoriului practic nu rezolvă nimic, pentru că legea moratoriului trebuie să vină cu mecanisme de finanțare”, consideră deputatul.

În replică, deputatul PAS și președintele Comisiei pentru economie, buget și finanțe, Radu Marian, a îndemnat opoziția să nu încurce, dacă nu doresc să ajute.

„O lună de zile s-a lucrat, ca să existe un proiect prin care cu adevărat să ajutăm pe cei care sunt supuși executării”, a declarat Marian, subliniind că în ultimii 4 ani „8 miliarde de lei s-au acordat agricultorilor”.

Pe perioada moratoriului, fermierii debitori vor avea anumite responsabilități. Aceștia trebuie să păstreze bunurile agricole în stare bună de funcționare, să nu le vândă sau să le folosească drept garanții și să permită executorului judecătoresc să le verifice, raportând autorităților competente orice incident care ar putea afecta integritatea sau valoarea acestora.

Proiectul de lege urmează să fie examinat în lectura a doua, în plenul Parlamentului.

TV8.md amintește că în ședința de astăzi a Parlamentului, deputații din opoziție au solicitat ca ministra Agriculturii, Ludmila Catlabuga, să fie audiată în plenul Parlamentului.

Anterior, pe 10 decembrie, câteva zeci de fermieri din sudul țării au pichetat sediul Guvernului, în timp ce miniștrii se aflau în ședință. Agricultorii acuză autoritățile că nu iau măsuri concrete pentru a-i sprijini în fața efectelor severe ale secetei din acest an, mulți dintre ei fiind deja împovărați de datorii acumulate în anii precedenți din aceleași motive. 

Protestatarii au cerut instituirea unui moratoriu asupra executărilor silite, precum și restituirea sumelor aferente TVA-ului și accizelor și au avertizat că dacă revendicările nu vor fi luate în considerare, vor trece la un alt nivel de protest și vor scoate utilajele agricole în stradă.

Agricultorii au criticat-o dur pe ministra Catlabuga, acuzând-o de lipsă de dialog. Deși unii dintre protestatari au parcurs sute de kilometri până la capitală, demnitara nu a ieșit atunci să discute cu ei. În schimb, le-a transmis un mesaj de la tribună.

„Am gândit un concept sau un set de instrumente prin care să putem facilita activitatea acestor fermieri, să nu avem falimente în lanț și să putem prin principiul restructurării să menținem afacerile fermierilor. În contextul protestului, pot spune că îi aștept în continuare la minister”, a subliniat ministra Agriculturii, Ludmila Catlabuga.

Declarațiile ministrei nu i-a mulțumit, însă pe agricultori.