Semne de întrebare în jurul proiectului de lege care presupune ca deciziile Consiliului Suprem de Securitate (CSS), condus de președintele țării, să devină obligatorii pentru executare. Directorul executiv al IPRE, Iulian Groza, ex-membru al CSS, crede că documentul ar trebui îmbunătăți, astfel încât să să devină mai clar ce fel de decizii ale acestui organ pot purta caracter obligatoriu.
„În România, care este un stat semi-prezidențial, Consiliul de Securitate poate emite decizii obligatorii doar în domeniul de securitate națională și apărare pentru instituțiile din acest domeniu și orice decizie a CSS, atunci când calcă drepturile omului, libertățile acestuia, poate fi contestată în sistemul de justiție. Același mecanism trebuie foarte clar stabilit și în legea noastră”, a declarat Iulian Groza în ediția de joi, 8 mai, a emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8.
Cât privește sancțiunile penale pentru cei care vor refuza să execute deciziile CSS, Iulian Groza consideră că acest aspect ar trebui regândit.
„Trebuie ierarhizat nivelul de responsabilizare administrativ, contravențional, penal”, a explicat Groza.
Președintele Partidului Platforma DA, Dinu Plîngău crede că prevederile proiectului de lege sunt lipsite de sens în condițiile în care la guvernare este un partid care deține majoritatea. Plîngău este de părere că prevederile care se referă la obligativitatea executării deciziilor CSS ar trebui excluse.
„Principala problemă de text este atribuirea CSS a atribuțiilor executării obligatorii a anumitor decizii pe care le avea acest organ, car de fiecare dată a fost unul consultativ pe lângă președinte. Aceste prevederi sunt neconstituționale după mine. Anume acestea au deranjat opinia publică. Eu văd un nonsens în ele”, a subliniat Dinu Plîngău.
Potrivit deputatului PAS, Andrian Cheptonar, proiectul de lege a fost elaborat de un grup de experți, inclusiv din societatea civilă.
„O să îl semnez și o să mi-l asum”, a declarat Cheptonar după ce Plîngău și-a exprimat temerea că în astfel de condiții, nimeni nu își va asuma responsabilitatea pentru document.
Amintim că majoritatea parlamentară pregătește o lege care să facă obligatorii pentru executare deciziile Consiliului Suprem de Securitate, condus de președintele țării. Cei care vor refuza, riscă amendă sau chiar închisoare, se arată în proiect. Unii experți consideră că se vrea putere absolută pentru șefa statului, fapt ce încalcă principiul separării puterilor în stat. Iar opoziția parlamentară, spune că inițiativa este anticonstituțională. Potrivit legii, acum Consiliul Suprem de Securitate nu este decât o platformă consultativă care analizează activitatea ministerelor și autorităților administrative în domeniul securității și apărării naționale, iar hotărârile acestuia nu au decât un caracter de recomandare.
Noua Lege privind securitatea națională a Republicii Moldova prevede că viitoarele recomandări ale instituției să fie și executorii pentru toate instituțiile, iar cei care nu le vor executa sau vor obstrucționa implementarea acestora sunt pasibili de pedeapsă penală.
În document se precizează că activitatea CSS va fi strict reglementată prin Constituție și legislație, pentru a preveni orice formă de abuz sau autonomie excesivă.
Premierul Dorin Recean, în trecut consilier pe securitate a Maiei Sandu, crede că se cer mai multe prerogative pentru președintă în contextul noilor amenințări.
„Noi observăm că domeniul de securitate devine unul transversal, este vorba și despre securitatea cibernetică, economică, alimentară, securitatea energetică, nemaivorbind și despre securitatea legată de potențiale acțiuni militare a unui potențial inamic. În condițiile în care avem o schimbare în ceea ce privește riscurile de securitate, dar și o schimbare în ceea ce privește creșterea complexității domeniului securității, această inițiativă este benefică”, a menționat premierul Republicii Moldova, Dorin Recean.
Și Președinția Republicii Moldova susține că propunerile legislative sunt justificate, având în vedere noile realități cu care se confruntă Moldova:
„Într-un context de securitate tot mai complex, mecanismele statului trebuie adaptate realităților. Constituția Republicii Moldova prevede că Președintele este garantul suveranității, independenței naționale, al unității și integrității teritoriale. Pentru a putea exercita aceste atribuții, șeful statului trebuie să dispună de instrumente și mecanisme adecvate, cu strictă respectare a legii fundamentale. Credem că sunt justificate propunerile legislative și suntem deschiși să discutăm cu comisia parlamentară acest proiect de lege”.
De cealaltă parte, în timpul consultărilor unii experți au declarat că reglementările nu respectă principiul separărilor puterilor în stat, iar șefa statului va avea prerogative absolute având în vedere că va numi membrii CSS.
