08 mai 2025, ora 13:05

Riposta Pakistanului după atacul de alaltăieri al Indiei nu a întârziat să apară. Armatele celor două țări s-au angajat, noaptea trecută, în unul dintre cele mai mari schimburi de focuri de-a lungul frontierei. Partea pakistaneză scrie despre 31 de morți înregistrați pe teritoriul său, pe când indienii afirmă că au pierdut cel puțin 12 oameni. În timp ce liderii mondiali îndeamnă la rezolvarea pașnică a conflictului, acesta pare să escaladeze.

India și Pakistanul au avut cea mai violentă confruntare militară din ultimele două decenii, noaptea trecută. Armata Pakistanului a lovit frontiera cu țara vecină cu rachete, în timp ce armata indiană a declarat că a răspuns proporțional atacului. Peste o sută de avioane au luptat între ele, scrie publicația CNN, iar martorii au filmat momente în care rachete pakistaneze traversează spațiul aerian al Indiei.

Potrivit ultimelor date, în aceste bombardamente și-au pierdut viața cel puțin 31 de pakistanezi și 12 indieni, majoritatea victimelor fiind civili. De frica escaladării conflictului, localnicii au început să fugă masiv din orașele aflate la granița între cele două țări. 

„Ne-a fost frică, așa că ne-am evacuat familia noastră. Piața noastră principală este avariată, au fost bombardamente aproape de casa noastră și au fost raportate multe victime în cartierul nostru. Oameni pe care îi cunoșteam, așa că ne-am gândit că nu este înțelept să rămânem acolo și am plecat pentru siguranța noastră”.

„Era o mulțime imensă în rând la farmacie. Oamenii au venit să cumpere medicamente, iar apoi plecau spre orașele lor natale”.

Atacurile reciproce au continuat chiar dacă multe țări au îndemnat cele două puteri nucleare să dea dovadă de reținere. Președintele american a declarat aseară că va încerca să discute cu ambele părți.

„Este atât de teribil, poziția mea este că mă înțeleg cu ambele țări. Le cunosc foarte bine pe amândouă și vreau să le văd cum rezolvă problema. Vreau să le văd cum se opresc. Și sper că se pot opri acum. Au primit o parte pentru alta, așa că sper că se pot opri acum”, a declarat președintele SUA, Donald Trump.

Ieri, India a lovit cu rachete nouă locații din Pakistan, despre care a declarat că ar fi găzduit teroriști. Atacul ar fi o răzbunare la atentatul comis pe 22 aprilie în Kașmirul indian, soldat cu moartea a zeci de turiști și localnici. La rândul său, Pakistanul a negat informația și afirmă că rachetele indiene ar fi țintit în civili. 

Armata Pakistanului este mai puțin numeroasă, însă la capitolul arme nucleare, cele două țări sunt la același nivel. India deține 172 de ogive nucleare, în timp ce Pakistanul are un număr aproape egal, de 170. De zeci de ani, India, cu majoritate hindusă, acuză Pakistanul că sprijină militanții islamiști în atacurile împotriva intereselor indiene, în special în Kashmir. Pakistanul neagă acest sprijin și, la rândul său, acuză India că sprijină rebelii separatiști din Pakistan, acuzații respinse de New Delhi.

27 decembrie 2025, ora 15:30

Centrala nucleară de la Zaporojie, cea mai mare din Europa, este unul dintre punctele pricipale de discuție în planul de pace al președintelui SUA Donald Trump de a pune capăt războiului dintre Rusia și Ucraina. Subiectul se regăsește și în cele 20 de puncte ale planului anunțat recent de către președintele Ucrainei Volodimir Zelenski, scrie Reuters și Hotnews.

Rusia a preluat controlul centralei în martie 2022 și a anunțat planuri de conectare a ei la rețeaua sa de energie electrică. Acum centrala este administrară de compania de stat Rosatom.

Trei propuneri diferite pentru viitorul centralei

Zelenki a menționat recent că partea americană a propus operarea comună trilaterală a centralei, cu un șef desemnat de americani. Contrapropunerea ucraineană se referă o gestionarea ucraineano-americană, SUA urmând să aibă dreptul de a decide cum este utilizată jumătate din energia produsă. Potrivit ziarului Kommersant, și Rusia ia în calcul o gestionare în comun cu americanii a centralei.

Centrala este amplasată în Enerhodar, pe malurile fluviului Nipru și aproape de barajul Kahovka, la 550 km sud-este de capitala Kiev. Centrala de la Zaporojie are șase reactoare de producție sovietică, toate construite în anii 80, deși au început să producă energie abia la mijlocul anilor 90, după prăbușirea Uniunii Sovietice. Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), capacitatea totală este 5,7 gigawați.

Patru din cele șase reactoare nu mai utilizează combustibil nuclear rusesc, preferând să recurgă la cel furnizat de compania americană Westinghouse.

După ce Rusia a preluat controlului, a închis cinci din cele șase reactoare, iar ultimul a încetat să mai producă electricitate în septembrie 2022. În 2025, Rosatom a spus că este pregătită să înapoieze Statelor Unite materialul radioactiv folosit. Potrivit conducerii rusești a centralei, cele șase reactoare sunt închise „la rece”.

Rusia și Ucraina s-au acuzat reciproc de atacuri asupra centralei nucleare și de avarierea liniilor de alimentare cu energie electrică a centralei..

Echipamentul centralei este alimentat cu electricitate furnizată de Ucraina. În ultimii patru ani, alimentarea a fost întreruptă de cel puțin 11 ori din cauza avarierii liniilor electrice, astel că centrala a trebuit să recurgă la generatoare diesel pentru situații de urgență, astfel încât reactoarele să răcite în continuare.

Directorul general al AIEA Rafael Grossi susține că luptele purtate în jurul unei centrale nucleare periclitează constant siguranța nucleară.

Defiicit de energie și în Ucraina, și în Rusia

Rusia a pregătit repornirea centralei dar spune că operațiunea depinde de situația din zonă. Aleksei Lihaciov, șeful Rosatom, nu a explus ca o parte din energia produsă să fie furnizată Ucrainei.

Oleksandr Harcenko, director la Centrul de Cercetare în Energie din Kiev, afrimă că Moscova intenționa să folosească centrala pentru a acoperi o mare parte din deficitul de energie al Rusiei în zona de sud. „De asta se luptă atât de mult pentru centrală”, spune Harcenko.

Luna aceasta, Serviciul Federal Rus pentru Supraveghere de Mediu, Tehnologică și Nucleară a acordat licența pentru operare a reactorului nr.1, un pas important pentru repornirea reactorului. Ministerul ucrainean al Energiei consideră decizia ca ilegală și iresponsabilă, din cauza riscului unui accident nuclear.

Rusia bombardează de luni bune infrastructura energetică a Ucrainei, iar unele regiuni s-au confruntat cu episoade de blackout de la începutul iernii. Analiștii estimează deficitul de generare al Ucrianei la 4 gigawați, echivalentul capacității a patru din reactoarele de la Zaporojie.

Harcenko crede că Ucraina ar avea nevoie de 5-7 ani să construiască capacitatea de generare necesară pentru a compensa pierderea centralei de la Zaporojie.

Problema răcirii reactoarelor

Și în cazul în care ar recâștiga controlul asupra centralei, ar dura doi-trei ani evaluarea stării centralei și alți trei ani pentru a o readuce la capacitate operațională maximă. Compania ucraineană Energoatom a precizat că Ucraina nu cunoaște starea reală a centralei în momentul de față.

Pe termen lung, rămâne nerezolvată problema resurselor de apă necesare pentru a răci reactoarele, după ce marele baraj de la Kahovka a fost aruncat în aer în 2023, distrugând astfel rezervorul care asigura necesarul de apă al centralei.

Pe lângă reactoare, mai există și rezervoare cu combustibil nuclear uzat care, fără o alimentară cu apă constantă, duce la evaporarea apei și creșterea temperaturii, cu risc de incendiu ridicat. De altfel, o scăpare de hidrogen la un rezervor cu combustibil uzat a provocat o explozie la centrala nucleară de la Fukushima din 2011.

Energoatom spune că nivelul rezervorului de răcire al centralei de la Zaporojie a scăzut cu mai bine de 15%, adică trei metri, de la distrugerea barajului, și continuă să scadă. Anterior, oficiali ucraineani au spus că rezervele de apă disponibile pot fi suficiente pentru exploatarea unui reactor, maxim două.