09 mai 2025, ora 21:56

Și-au găsit un rost acasă. De la începutul anului 2025, prin intermediul subdiviziunilor teritoriale pentru ocuparea forței de muncă ale Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, au fost plasate în câmpul muncii 7021 persoane aflate în căutarea unui job, dintre care 2355 șomeri (33,5%) și 193 șomeri-zilieri sau șomeri angajați pe perioadă determinată până la 3 luni.

Din cele 7021 persoane plasate în câmpul muncii sunt: 41,1% femei (2883), 17,5% persoane cu vârsta 55 ani și peste (1230), 1,3% persoane cu dizabilități (89), 0,7% migranți reveniți de peste hotare (47) şi 22 persoane de etnie romă.

Au fost plasați în câmpul muncii 2355 șomeri, din care: 52,4% femei (1233), 63,5% locuitori din mediul rural (1496), 30% tineri 16-35 ani (707), 16,7% persoane cu vârsta de 55-63 ani (394), 3,8% persoane cu dizabilități (89), 1,9% migranți reveniți de peste hotare (45), şi 22 romi.

Persoanele s-au angajat în câmpul muncii în domeniile: 32% - alte activități de servicii colective, sociale și personale; 16% - agricultură; câte 11% - industrie și  comerț cu ridicata și cu amănuntul;  6% - administrație publică; câte 3% - sănătate și asistență socială și învățământ; 2% - transporturi, depozitare și comunicații și altele.

ANOFM recomandă persoanelor care se află în căutarea unui loc de muncă să se adreseze la una dintre subdiviziunile teritoriale pentru ocuparea forței de muncă (STOFM) pentru a beneficia de susținere la angajare. Serviciile sunt gratuite și sunt destinate atât pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă (cu și fără statut de șomer), cât și pentru persoanele angajate care doresc să-și schimbe locul de muncă. Șomerii înregistrați la subdiviziunile teritoriale pentru ocuparea forței de muncă (STOFM) pot beneficia de susținere, precum și de servicii și măsuri active care sporesc șansele de angajare.

Pentru înregistrarea cu statut de șomer este necesar ca persoana să prezinte la cea mai apropiată STOFM cu următoarele acte:

• Buletinul de identitate sau permisul de ședere, după caz, cu termenul valabil;

• Actele de studii și de calificare deținute;

• Copia ordinului (dispoziției) de eliberare de la ultimul loc de muncă pentru persoanele care au activat în ultimele 24 de luni calendaristice premergătoare datei înregistrării;

 • Alte documente confirmative (după caz).

20 mai 2025, ora 21:30

Industria moldovenească a intrat în al patrulea an de cădere liberă și a ajuns aproape de nivelul anului 2015. Este concluzia expertului economic Veaceslav Ioniță, după ce, astăzi, Biroul Național de Statistică a raportat, pentru primul trimestu, o scădere de 1,2 la sută a volumelor de producție fabricate în Moldova. Fenomenul are impact direct asupra creșterii economice, iar Comisia Europeană a și redus semnificativ prognozele privind evoluția economiei moldovenești.

Calculele oficiale arată că veriga slabă a economiei este industria prelucrătoare, care a raportat, pentru primul trimestru al anului, o reducere a volumelor de producție de peste patru la sută. Experții, însă, văd mai mult decât cifre în raportul celor de la statistică.

„Cel mai mult ce-mi trezește îngrijorare este cea mai mare ramură a Republicii Moldova de export - automotive, care în acest an la exporturi avem scădere și se vede deja și la producție avem 11,8% scădere. De fapt ele sunt legate. Dacă vezi scădere la export înseamnă că-ți dai seama că a scăzut producție. Scurt pe doi: Republica Moldova este într-un cerc vicios de stagnare în tot ce înseamnă producție industrială”, a menționat expert economic IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță.

Expertul atrage atenția că scăderea volumelor de producție va avea efectul unei avalanșe.

„În rezultat avem închiderea locurilor de muncă, migrația populației peste hotare și substituirea producției locale, inclusiv a celor tradiționale care erau ale noastre, cu produse de import”, a subliniat expert economic IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță. 

Ieri, Comisia Europeană și-a revăzut estimările privind creșterea economică a Republicii Moldova. Dacă în noiembrie anticipa majorarea PIB-ului cu 3,8 la sută, acum se crede că economia va crește cu mai puțin de un procent. Recolta slabă din 2024, dar și prețurile mari la energie, ar fi fenomenele care pun presiune pe economia moldovenească, se spune într-un comunicat al Comisiei Europene. Precizăm că, în 2024 Produsul Intern Brut al țării noastre a crescut cu doar 0,1 la sută, iar pentru acest an Guvernul antricipează o creștere economică de cel puțin 2%.